Defensive si ofensive de toamna

Criza romano-italiana putea fi oare evitata, printr-o mai inteleapta gestionare a ei? Expulzarea romanilor se va extinde si in alte tari europene?

- Intelepciunea a lipsit intr-adevar la apel, dar mai grava este absenta responsabilitatii guvernantilor in fata natiunii. Incantate de banii trimisi acasa de "capsunari", guvernele Nastase si Tariceanu au fost fericite sa-i vada plecati, fara a se preocupa de soarta lor. La fel de fericite au fost autoritatile romane sa-i vada plecati si pe romi si pe infractori, in speranta ca vor scapa de problemele pe care si unii si altii le creeaza. Insist asupra acestui aspect, pentru ca nu romanii muncitori i-au scos din sarite pe italieni, ci infractorii pe care i-am aruncat pe piata europeana.
Daca arestarea lui Nicolae Mailat sub acuzatia ca ar fi ucis-o pe Giovanna Reggiani nu ar fi declansat o reactie atat de violenta in Italia, probabil ca nici astazi guvernul nu s-ar fi preocupat de situatia romanilor care muncesc in strainatate. Ministrul de externe italian Massimo D`Alema declara de curand ca omologul sau roman, Adrian Cioroianu, nu a ridicat niciodata problema acestor romani in discutiile bilaterale. In Italia existau politisti romani, trimisi special pentru a tine situatia sub control, dar fie erau prea putini, fie nu si-au facut bine treaba. Cert este ca nu a existat o forma institutionalizata de cooperare cu autoritatile italiene, pe de o parte, si cu comunitatile romanesti, pe de alta parte. Odata izbucnit scandalul, premierul si ministrul de interne s-au repezit la televiziuni pentru a explica, ba ca nu este vorba de un fenomen de masa, ba ca e treaba italienilor sa le dea de lucru. In mod absolut stupefiant, premierul uita ca nu cei care vor sa munceasca sunt indezirabili - dimpotriva, sunt bine primiti de patronii italieni -, ci cei care s-au dus in Italia pentru a fura, a jefui, a viola. Acestora degeaba le oferi un loc de munca, ceea ce guvernul italian oricum nu are cum sa faca!
Acelasi mesaj inept a fost repetat si cu prilejul vizitei premierului la Roma, unde nu a rezolvat nimic: decretul guvernului Prodi nu a fost modificat, iar expulzarile au continuat, alimentand manifestarile xenofobe. Marea initiativa politica a premierilor Prodi si Tariceanu de a cere ajutor Comisiei Europene pentru a rezolva problema romilor a avut parte de o punere la punct la Bruxelles, unde li s-a amintit ca UE are deja un astfel de program. La intalnirea cu reprezentantii romanilor din Italia, premierul si ministrii sai, incapabili sa disocieze problema romanilor muncitori de cea a romanilor infractori, i-au strans mana infractorului Costica Argint, condamnat la inchisoare in Romania. Cum s-or fi simtit in acele momente romanii seriosi si truditori, sigur nu s-au intrebat nici premierul, nici domnul Cioroianu. In tot cazul, nici aceasta intalnire nu a rezolvat nimic, iar includerea Italiei pe lista tarilor periculoase pentru romani, alaturi de Irak si Afghanistan, poate fi considerata o gafa diplomatica ce nu va duce la imbunatatirea colaborarii dintre Roma si Bucuresti.
Cum criza romano-italiana se afla in mainile a doua guverne inepte si superficiale, cel roman si cel italian, probabil ca ea nu se va rezolva prea curand. Extinderea ei in alte tari este putin probabila insa in acest moment, pentru ca in alte state, cum ar fi de pilda Franta, guvernele au fost mai vigilente si au rezolvat problema infractionalitatii imigrantilor mai demult. Iar muncitorii cinstiti nu vor fi expulzati - nici din Italia, nici din alte parti -, in ciuda isteriei care a cuprins acum dezbaterea publica pe aceasta tema.

Mai-marele Bisericii Ortodoxe confirma calitatea de patriarh-jucator, reactivand trei episcopii romanesti peste Prut. Si asa, relatiile Bucuresti-Moscova nu sunt prea tandre. Se vor transforma in razboi?

- Patriarhul Daniel s-a dovedit extrem de indraznet, intrand inca de la inceputul pastoririi sale direct in groapa cu lei, adica in Transnistria. Decizia Sinodului BOR de renastere pe teritoriul Mitropoliei Basarabiei a trei noi episcopate - Balti, al Basarabiei de Sud cu centrul la Cantemir si episcopatul ortodox Dubasari si al intregii Transnistrii - a starnit furia episcopului de Tiraspol si Dubasari, Iustinian, care a calificat-o drept "jaf la drumul mare", pe motiv ca aceste eparhii s-ar afla sub jurisdictia Bisericii Ortodoxe Ruse. Episcopul tiraspolean a amintit ca o misiune a BOR la Dubasari a functionat "in anii ocupatiei germano-romane, cand dictatorul Antonescu a declarat ca romanii au venit in Transnistria pentru 2 milioane de ani." Oricum am privi-o, din punct de vedere al relatiilor internationale, decizia Sinodului este o provocare politica pentru Tiraspol, Chisinau si Moscova. Patriarhul Daniel continua politica lansata din 1992 de Teoctist, care a reconstituit Mitropolia autonoma a Basarabiei sub jurisdictia Patriarhiei Romane, fapt calificat de Patriarhul Moscovei drept "ingerinta anticanonica in problemele interne ale Bisericii Ortodoxe din Moldova... parte a Patriarhiei Moscovei". Patriarhul moscovit a amenintat cu schisma, iar Mitropolia "romaneasca" a Basarabiei a avut multe de suferit din partea fostei puteri dominante. Ea a fost persecutata de organele de stat din Republica Moldova, iar presedintele Voronin promitea in 2001 ca nu va permite inregistrarea "acestei structuri bisericesti schismatice." Dupa 14 ani de judecata cu statul moldovean, Mitropolia Basarabiei si-a castigat dreptul la existenta in urma unei decizii a CEDO si, in ciuda presiunilor Moscovei, cuprinde 100 de comunitati si este a doua biserica din Republica Moldova, ca numar de credinciosi.
Tocmai acest succes al Mitropoliei Basarabiei ii permite acum Patriarhului Daniel sa mearga mai departe, mai ales ca disputa cu omologul sau moscovit a demonstrat ca extinderea jurisdictiei BOR asupra unor teritorii din Republica Moldova poate da nastere la dispute si tensiuni cu autoritatile ecleziale locale sau ruse, dar nu a dus pana acum la conflicte deschise intre state. Patriarhul Daniel a calculat probabil riscurile, ca si beneficiul pe care aceasta decizie o poate aduce imaginii sale. Sa nu fim insa rautaciosi si sa-i recunoastem curajul, chiar daca decizia BOR nu pare sa fi fost luata la cererea populatiei locale. Aceasta isi doreste probabil mai degraba consulate romanesti decat noi misiuni ale BOR.