Melania Preda

Comentarii scrise de Melania Preda

Afisare: 1 - 3 din 3 comentarii

07.09.2009, 15:04

Draga Doina, am citit cu placere si nostalgie totodata povestea ta, nostalgie pentru o poveste asemanatoare dar nu identica. Parerea mea, sfatul meu daca vrei, este sa-i spui fiicei tale adevarata ei origine. Prin "aparitia" in viata copilei tale a tatalui ei viata iti da sansa sa-ti usurezi sufletul. Presupun ca fiica ta este fiinta cea mai draga tie pe acest pamant si atunci nu poti trai in minciuna fata de ea. Chiar daca la inceput va fi furioasa pe tine, poate dezamagita poate... nu se poate ca in final, dupa ce va decanta in sufletul ei toate trairile si sentimentele pe care i le va da "vestea" ta sa nu te inteleaga/ierte ca ai ales sa procedezi asa. Si mai cred ca pana la urma chiar si El, tatal ei ar fi cazul sa stie. Nu pentru ceva anume, nici material nici moral/sentimental ci pt simplul fapt ca asta e adevarul si ca ar trebui sa se simta si el macar o clipa un imbecil ( scuza-mi duritatea termenului) pt modul cum a gasit de cuviinta sa rezolve situatia acum N ani. Adevarul trebuie intotdeauna ales intre persoanele care se iubesc. Succes.

Lumina albastra

02.10.2008, 17:08

Felicitari d-na/d-soara Diana Stanescu pentru cele scrise de Dvs in aceasta scrisoare, mai ales pentru faptul ca fiind o persoana " avizata" ati luat pozitie fata de articolul respectiv. Mi-a placut cum ati pus problema. Din pacate in tara noastra prea multe persoane ridica la rang de adevar absolut propriile pareri fapt ce poate dauna grav mai ales daca vizeaza un domeniu atat de important....sanatatea si mai ales sanatatea copiilor nostri. Prea multe persoane care ar trebui sa se ocupe la modul foarte serios de sanatatea bolnavilor isi trateaza profesia ca pe ceva banal..." am gresit? ...nu-i nimic corectez"... cand de fapt aici nu se mai poate corecta.
Daca ar fi toti medicii ca Dvs... cel putin d.p.d.v. moral...
Inac o data felicitari.

Despre vaccinuri

21.03.2008, 11:32

Draga Valeria, imi permit sa-ti spun pe numele mic, deoarece cred ca sunt ceva mai in varsta decat tine. Dupa ce am citit povestea ta, eu personal am ajuns la o concluzie si n-as vrea sa te superi daca am s-o expun. Eu cred ca TU ai o atitudine gresita in aceasta casnicie. Daca spui ca nu mai e ca la inceput, in mare parte este vina ta. In primul rand nu incerci sa vorbesti deschis cu sotul tau ce te deranjeaza la el. Sa vorbesti nu sa-i faci reprosuri... sti tu " tonul face muzica". poate ca el crede acelaeasi lucruri despre tine.... ai vrea ca el sa fie dragastos, dar nu-i dai nici un motiv. Ba din contra ii arati zi de zi o femeie fara feminitate, imbracata anapoda ( scuze, dar chiar tu recunosti) " acrita" de viata, gata oricand sa-l ia la rost pentru orice. Nu trebuie sa ii prezinti sotului numai tinute sexi sau lenjerie de la sexshop ca sa fi feminina si sa-l atragi.... aici gresesti ( parerea mea). Poti fi tandra si afectuasa si vorbindu-i cu blandete, chiar si iertand micile gafe facute de el ( din cate am inteles nu-i reprosezi greseli de neiertat). Sotul tau ar fi atras de sufletul tau si nu in ultimul rand a te imbraca in tinute care sa te avantajeze si a te farda putin inseamna a te ingriji. Il pomenesti in scrisoarea ta pe IIsus, dar IIsus a iubit si iubeste oamenii iertandu-i nu pedepsindu-i. Tu nu-ti dai seama ca netrecand cu vederea nici o greseluta a sotului tau te pedepsesti si pe tine si pe el si in special pe cel mic. De ce atata inversunare pe tine? Ca sa primesti trebuie mai intai sa oferi. Te-ai gandit ca poate sotul tau refuza sa aiba unele initiative (lipsa vointei) in situatii noi tocmai din cauza ca se teme ca iar s-ar alege cu reprosuri din partea ta? Incearca sa intelegi si mai ales COMUNICA CU SOTUL TAU. Se pare ca intre voi mai exista afectiune, ca el te iubeste ( iti face mici cadouri) si daca tu il iubesti ( gandestete bine) nu trebuie decat sa lasi orgoliul tau deoparte, sa fi femeie. A ierta nu inseamna ca devi sclav ci ca esti om, iubesti, oferi si astepti afectiune. Ca femeie ( din nou parerea mea) poti sa ai si o cariera si o viata de familie implinita. "Statul la cratita" 2 ore pe zi, dupa orele de serviciu nu iti stirbeste cu nimic calitatea de femeie si in niciun caz nu-ti va aduce vreun prejudiciu, ba dimpotriva, aprecierea sotului si copilului. Si ce daca il faci pe sotul tau sa creada ca el conduce familia? daca lucrurile ar merge mai bine asa.... Poate uneori, femeile ar trebui sa-si aminteasca ca sunt femei... fragile, delicate, facute pentru dragoste si nu pentru razboaie indiferent pe ce fronturi se desfasoara acestea... Cu stima, Melania

Fotografia de nunta

• 1