Ioana Silvia
Nume | Silvia |
Prenume | Ioana |
Locatie | - |
<confidential> | |
Website | - |
Yahoo! | - |
MSN | - |
ICQ | - |
Jabber | - |
AIM | - |
Activitate forum | Nici un mesaj |
Comentarii scrise de Ioana Silvia
Afisare: 1 - 3 din 3 comentarii
Scrisoare deschisa16.04.2008, 21:08
Draga prietene,
Incepand de astazi este interzis:
Sa nu fii tu insuti in fata celorlalti.
Sa joci un rol, sa te prefaci in fata persoanelor care nu au importanta.
Sa te temi de amintiri.
Sa abandonezi lupta inainte de a-ti realiza toate visele.
Este interzis:
Sa nu surazi in fata problemelor.
Sa nu pui umarul, sa faci pe prostul, sa nu iei atitudine in fata diverselor situatii ale vietii.
Sa astepti ca altii sa-si asume responsabilitati in numele tau, sa plateasca pentru greselile tale.
Este interzis:
Sa nu-ti exprimi iubirea.
Sa-ti abandonezi prietenii.
Sa nu incerci sa intelegi ce simt ceilalti din jurul tau.
Si sa nu vezi ca fiecare persoana are stilul sau si propriul sau drum.
Este interzis:
Sa plangi fara sa inveti din greseli.
Sa te trezesti o zi fara sa stii ce ai de facut.
Sa crezi ca lipsa unei anumite persoane in viata ta este sfarsitul lumii.
Sa disperi atunci cand este nevoie pentru o vreme sa mergi mai departe singur.
Este interzis:
Sa incetezi a-i multumi vietii pentru ea insasi.
Sa te plangi de ceea ce nu faci, fara sa iei masuri in acest sens.
Sa te plangi de ceea ce ai facut gresit fara sa fi incercat macar sa indrepti aceea fapta.
Sa ignori ca “asta e“ nu este singura alegere.
Este total interzis, fara amanari si argumente false:
SA INCETEZI SA FII PERSONAJUL PRINCIPAL AL FILMULUI PE CARE VIATA TA IL RULEAZA ZI DUPA ZI.
In final, dar nu in ultimul rand este complet interzis, incepand de acum, fara scuze si pentru totdeauna, repet interzis: ca cineva sa-si ia libertatea de a interzice altei persoaneceea ce siesi nu-si interzice.
de Sergio Bucay.
08.04.2008, 00:12
Si nu uitati, atunci cand doriti sa faceti un cadou special, de ce sa nu fie acela chiar o Carte de Rugaciuni?
...chiar si pentru cei care au uitat, poate, de existenta unor carti cu acest titlu, chiar daca va fi prafuita de vreme, s-ar putea ca intr-o buna zi, intr-un moment de deznadejde, daca nu altfel, sa isi aminteasca de existenta in rafturile bibliotecii.. a unui cadou... asa cum, recunosc, mi s-a intamplat mie candva!
...poate mai special decat ultimul parfum de la Dior, ultimul model de la Mercedes sau mai stiu eu ce! Am dat in final o usoara tenta de gluma acestui p.s. :) Si, ca sa continui tot asa... yupii ...vine in curand iepurasul... vedeti voi cu ce... ;)
Cu parintele Nichifor Tudor despre "vrasmasul" lui Dumnezeu
07.04.2008, 23:56
Am citit cu mare drag articolul si pentru ca la un moment dat Parintele Paisie Olaru a pomenit despre Psaltire, mi-am permis sa va impartasesc si eu cateva ganduri...
CITITI PSALTIREA! cu credinta, cu smerenie, iar rasplata Domnului va fi pe masura.
Am 27 de ani... In urma cu 12 ani cineva mi-a incredintat o Psaltire. Pe langa o mai veche carte de rugaciuni, din copilarie, a fost o a doua mea 'carte de rugaciuni'. Mi-a spus "pastreaz-o cu sfintenie, cu grija si cu respect. Psaltirea este cartea Vietii si a Mortii. Citeste si roaga-te Domnului prin Psalmii lui David atunci cand vei simti ca poti face aceasta rugaciune." .
[ Am intrebat de ce o numeste "cartea Vietii si a Mortii"(si am tinut sa fac si aceasta precizare, pentru ca, poate, va veti pune aceeasi intrebare ca si mine, candva), mi s-a raspuns ca Psalmii sunt rugaciuni f puternice care pot fi citite atat cu pocainta si cu ganduri curate, cat si cu o usoara rautate, in spiritul razbunarii fata de vrajmasii... cei cunoscuti mai degraba. Pentru mine este doar "Cartea Vietii". Toate pe lumea aceasta au o rasplata, si bunele si relele, iar pentru cele rele-nu trebuie sa avem noi grija sa cerem rapslata pentru faptele altora. Este greu, in ziua de astazi sa gandim asa, cand stim prea bine cu totii "ce" ne inconjoara... Dar... hai sa fim noi mai buni si sa ne putem ruga chiar si pentru vrajmasi, poate chiar si sa aprindem o lumanare la Biserica ...sa le lumineze Dumnezeu mintea, sufletul, si sa ii aduca pe calea cea buna! :) ]
De atunci, de fiecare data cand simt ca viata mea nu este pe fagasul cel bun, imi fac timp si citesc psalmii. Niciodata, in rugaciunile mele nu cer ceva in mod special Domnului, ci doar sa ma aiba in paza si sa imi indrepte pasii spre Calea cea dreapta. Am fost sfatuita sa citesc psalmii de la 1-50 iar dupa ce termin, sa inchei cu Paraclisul Maicii Domnului. De asemenea, mi s-a spus ca rugaciunile facute in miez de noapte sunt mai puternice, pentru ca atunci cand noi, in mod normal dormim, intrerupem activitatile de zi cu zi, chiar si rugaciunile, cel rau(sau cei rai, si aici ma refer la oameni, si nu cred ca este nevoie de explicatii suplimentare despre formele sub care raul poate veni asupra noastra) se ocupa de "binele" nostru. Postul, credinta si curatenia sufleteasca intaresc si mai mult rugaciunile noastre. Sunt o persoana destul de ocupata, sunt de asemenea o persoana tanara, care nu se da la o parte de la bucuriile, distractia si trairile specifice varstei, dar intotdeauna imi rezerv timpul meu "secret" pentru rugaciune, iar daca "raul" este mai puternic decat mine uneori si ma departeaza de el prin diverse alte tentatii, prin ore prelungite la birou, etc, tot nu uit sa spun cu credinta, in gand, "Doamne ajuta-mi in tot ceea ce fac! Fii cu mine, nu ma departa de la Calea Ta cea dreapta si apara-ma de cele rele!".
Asa am fost eu "invatata" ..acum 12 ani... de un suflet cald si curat, pentru care ii multumesc Lui Dumnezeu ca exista si mi l-a scos in cale...
Sper ca putinele mele randuri sa va fie de folos in vreun fel!
Cu bine,
SILVIA
Cu parintele Nichifor Tudor despre "vrasmasul" lui Dumnezeu