Anne Marie Bejliu
| Nume | Bejliu |
| Prenume | Anne Marie |
| Locatie | Bucuresti |
| <confidential> | |
| Website | http://rogrup.net/profile/BejliuAnneMarie |
| Yahoo! | - |
| MSN | - |
| ICQ | - |
| Jabber | - |
| AIM | - |
| Activitate forum | Nici un mesaj |
Comentarii scrise de Anne Marie Bejliu
Afisare: 1 - 11 din 11 comentarii
Viata grea dar plina de frumusetea si implinirea prin credinta curata15.06.2011, 18:03
Suntem de multe ori tentati sa respingem povestile oamenilor ca acest parinte, om, fiinta incercata ce a ales tacerea fizica in momentele de restriste chiar daca sufletul sau striga dupa dreptatea pur umana.
Fara vina a trait din cate vad, ani buni de chin fizic si sufletesc, alaturi de alti si alti oameni plini de intelepciune si curatenie sufleteasca.
Cu bucurie reintalnesc relatari despre viata Sfantului Parinte Arsenie Boca, ce i-a trasat cumva, cu sfaturile sale, o linie a vietii ce i-a aparat sufletul de la distrugere, de la delasare, pe langa structura deja cladita de parintii sai din primii pasi in viata.
Din tot articolul se intrevede o lectie sublima pentru mine ca individ, si pentru toti cei ce lasa fereastra sufletului deschisa mereu pentru cunoastere, lumina celorlalte suflete ce ne vin in intampinare pentru binele nostru profund: sa iti pastrezi credinta ca pe o piatra cu aripile taiate de micimea umana, dar atat de puternic incarcata de vibratie sfanta, de lumina. tot ceea vine din bolul luminos al Credintei, sub orice forma de manifestare ar fi acea incercare, oricata durere ar trebui sa transcezi si transformi, este unica forma prin care te inalti, te mantuiesti, te regasesti ca fiinta de lumina si doar asa poti spune ca Traiesti cu adevarat Verticala.
Felicitari pentru articol!
Anne Marie
ABURUL ALBASTRU - Parintele ARSENIE BOCA, evocat de preotul OPREA CRACIUN din Cincis -
06.05.2011, 18:46
Un prieten a abordat nu mult in urma o discutie legata de icoanele "facatoare de nimic", acele icoane realizate fara sfintenie, fara lumina Lui Dumnezeu, niste produse lipsite de virbatia sufletului celui/celor ce au ales sa realizeze acele icoane ca simple produse de schimb, fara a avea mainile, sufletul, trupul curat. Rezultatele muncii lor sunt doar niste imagini inramate, cu sticla deasupra si atat. In nici un caz nu sunt ferestre ce deschid sufletului calea spre campul de luminii sfinte, spre imaginea Muntelui Sacru al gandului curat, al inimii pulsand intru devenire, intru trezire pentru constientizarea valorii uimitoare a propriei fiinte a celui ce priveste si lasa prin intreaga sa fiinta, sa curga vibratia ce o transmite o icoana autentica.
Minunati acesti ingeri creatori. Nu numai cei doi baieti ci, toti acei copilasi ce stiu a lasa Glasul Domnului sa le umple fiinta firava dar atat de puternica in a crea, in a darui sufletul lor in fiecare picatura de culoare, in fiecare gest ce duce la implinirea minunii: icoana plina de vibratie a frumusetii Cerului.
Nu pot sa nu dau ca citat spusele unuia dintre baieti:
"- Doar pe a treia. Daca o fac si pe a patra pot sa i-o dau si pe a patra. Cu primele doua m-am pregatit, doar am invatat pe ele, ca sa fie urmatoarele mai frumoase, sa I le pot da Lui. "
"- Pai, le pun intr-un loc, pe o masuta, astept o jumatate de ora, apoi El le ia. Ingerii le vor lua de pe masuta mea si I le vor da lui Dumnezeu. "
Frumos si plin de lumina acest articol.
Multumesc autorului, multumesc acestor minunate fiinte.
Anne Marie
06.05.2011, 18:33
Adevarat fluviu de informatii curate, directe acest articol. Uimitoare istorie are acest neam minunat.
Un mare adevar rostit de Parintele Vasile Cozma:
"Din oferta in oferta, viata ni se scurge si nu mai avem timp pentru Dumnezeu. Ne urnim anevoie ca sa facem binele, risipindu-ne si mintindu-ne singuri."
Multumesc din inima pentru gura de aer curat oferita de acest articol.
Cu respect, Anne Marie
Preot Vasile Cozma -"Lipovenii sunt un neam nascut si tinut de credinta"
04.05.2010, 11:31
Cu bucuria descoperirii a inca unui "colt de rai", salut autorul şi ii mulţumesc pentru informatia pura, curgator prezentata aici.
Minunea nestiuta a Bucovinei: RASCA - Calatorie de suflet la manastirea lui Petru Rares
15.07.2009, 07:18
Oare vom fi vreodata in stare sa aducem la implinire un gest firesc: acela de a-l canoniza "cu acte in regula" pe Parintele Arsenie Boca? Minunile lucrarilor Domnului prin aceasta minunata fiinta de Lumina pe care El a daruit-o romanilor pentru a-i proteja, vindeca, indruma nu numai spiritual si sufleteste ci si in cele lumesti?
Se vorbeste mult, se face foarte putin. Cerem mult, ne rugam la mormantul Parintelui dar oare cand revenim acasa mai tinem minte raspunsurile sale date in acele clipe pline de puritate de o intensitate spirituala extraordinara pentru intreaga natura a locului nu numai prin frumusetea locurilor cit prin profunzimea si forta rugaciunilor pe care sufletele rÄÆ’tÄÆ’citoare ale celor ce poposesc acolo le adreseaza Cerului, Parintelui Arsenie - MÄÆ’nÄÆ’stirea Prislop?
Nu stiu cati din oamenii ce ajung acolo surprind raspunsurile ce le sunt harazite dar sigur ele vin nu numai prin manifestarile ce au loc mai departe in viata lor ci si acolo, pe loc. Se lumineaza si mai mult locul, se plange mult iar plnasul inseamna constientizare, eliberare, curatire si speranta de vindecare daca nu cumva inceputul drumul in vindecare pentru fiecare dintre pelerini.
Am avut deplina bucurie de a ajunge acolo tot într-o zi ploioasa. Am avut surpriza ca la sosirea la manastire soarele sa izbucneasca atat de viu incat in acele clipe am simtit ca in coplesitoare parte greutatea din suflet, inima, gand s-a transformat in bucurie simpla, intr-o baie de mangaiere a Luminii acelui loc.
Cuvintele sunt mereu prea putin profunde in sensurile lor pentru a exprima ceea ce traiesti in acele clipe, in acele locuri de o incarcatura energetica extraordinara.
Pleci de acolo repetand de nenumarate ori ca te vei intoarce curand. Multumirile ne - exprimate in cuvinte ci doar in stralucirea deplina a fiintei lumineaza intreaga fiinta a celor ce ajung in lumea florilor, a lumanarilor, a sfinteniei, a Luminii celui ce a fost, este si va fi mereu pentru oamenii simpli: Sfantul Parinte Arsenie.
Doamne ajuta!
Multumesc autorului pentru realizarea unui articol deosebit de frumos si bogat in bucuria descoperirii si redescoperirii unui imens Dar. Felicitari!
Anne Marie B.
Pe urmele parintelui Arsenie Boca
15.05.2009, 00:36
Sunetul este hrana vie a tot ceea ce suntem. De multe hrana solida umeda sau uscata nu poate fi digerata din cauze multiple dar muzica patrunde mereu sub orice forma chiar mutuala. Vibram la cuvinte, la culori, totul este energie.
Atentie la ceea ce gandesti! Vibratia gandurilor tale poate naste armonie sau poate distruge tot ce e viu.
Asumarea Responsabilitatii pentru Sine prin tot ceea ce exprimi ca actiune inseamna asumarea Responsabilitatii ca Fiinta.
Multumesc pentru articol.
Lumina si Iubire!
Anne Marie
15.05.2009, 00:22
Minunata istorie, minunat loc, sfant prin jertfa celor ce s-au lasat arsi de vii in manastirea care a indurat atata nedreptate de-a lungul istoriei.
Minunat loc si locas de regasire sufleteasca si spirituala.
Oameni vin si pleaca in/din viata unei manastiri cu ceea ce este bun sau rau in faptele lor.
Ramane sfintenia locului, jertfa celor ce au facut totul pentru ca sfanta credinta ortodoxa sa ramana Acasa, acolo unde i-a fost menit sa curga, sa aline, sa curete si sa vindece si nu in ultimul rand sa aduca bucuria si implinirea deplinaa sufletelor ce se roaga imrpeuna cu ingerii pentru Binele umanitatii.
Tot respectul pentru munca, rodul vietii doamnei Elena Sandru si sotului dumneaei ( Domnul sa/l odihneasca in pace si Lumina!) si tuturor celor ce si-au adus cu bucurie simpla, deplina aportul la nastere si renasterea manastirii Bucium!
Felicitari autorului articolului!
Anne Marie
Manastirea Bucium din Tara Fagarasului
15.05.2009, 00:10
Minunata impletire a unor personalitati diferite in acelasi buchet al artei plastice. Este uimitor cum Creatia, nevoia de liniste, de intoarcere in Sine a artistului, Omului duce mereu catre Acasa.
Linistea vietii, nu neaparat a Iasului natal, ci mai degraba linistea sufletului aflat acolo unde se afla izvoarele nasterii trupului in care si-a gasit gazduire aduce implinire Omului, creatorului de frumusete.
Toata admiratia pentru cei trei artisti si nu in ultimul rand oamenilor prezentati aici impreuna cu rodul creatiei lor!
Multumesc ca existati!
Minunata ideea "coltului de rai".
Felicitari autorului articolului,
Anne Marie
20.02.2009, 11:22
Chiar daca unii dintre noi nu au invatat multe rugaciuni cuvant cu cuvant din cartile sfinte, sunt convinsa ca toti, fara deosebire in momentele de criza ale vietii noatre stim ce anume sa cerem Domnului, sfintilor ce ne apara, ne ocrotesc, ne vin mereu in ajutor in diferite situatii. De fapt, nu Domnului cerem aceste lucruri ci noua insine, constientizand clar ce anume avem de facut. Domnul ne este mereu alaturi, daruindu-ne sprijinul spiritual de care avem nevoie in acele momente, prin marea Sa Iubire pentru Creatia Sa.
Viata m-a incercat acolo unde m-a durut mai mult ca om, ca femeie. Cand am simtit ca universul s-a naruit lasandu-ma singura prin plecarea fiilor mei in bratele iubitoare ale Domnului, mi-a ramas Credinta,mi-a ramas Inaltul. Am luptat multa vreme cu gandul ca sunt vinovata ca mai traiesc, cand baietii mei nu au avut parte de copilarie, adolescenta, maturitate. Ma intrebam intruna ce mai caut eu aici. De ce nu m-a inghitit si pe mine pamantul. De ce nu am fost in stare sa imi dau viata mea ca sa traiasca ei.
Am primit in ani raspunsuri de la Domnul prin mesagerii Lui, prin toate semnele vizibile sau invizibile ce mi le arata. Am deschis ochii catre o alta viata in care menirea mea era clara. Am inteles ca orice experienta oricat de dureroasa ar fi duce catre acelasi scop sublim. Cel de a constientiza prezenta Lui Dumnezeu prin Lumina si Iubirea Sa imensa de Om, de Viata. Am mai inteles ca necazurile nu vin de la Domnul ci de la propriile greseli, repetabile. Am mai inteles ca daca voi reusi sa depasesc ura ce o simteam pentru mine insami, voi reusi sa iubesc tot ceea ce inseamna Creatia Lui Dumnezeu.
Am mers mai departe cu increderea ca limanul este Credinta. Ma rog pentru intreaga omenire nu numai pentru noi ce suntem nascuti si crescuti in dreapta credinta ortodoxa sa ajunga la acest Adevar. Acela ca urandu-te, il ranesti pe Domnul. Neiubindu-ti aproapele, il jignesti profund pe Domnul.
Numai asa vor deveni mai buni, mai intelepti, mai vii.
Nu exista criza decat in sufletele si inimile noastre, criza ce se revarsa asupra tuturor domeniilor vietii, asa cum spune Parintele Daniel Benga in inteleptul sau cuvant.
Domnul sa ne aiba in paza Sa!
Amin
Multumesc autorului pentru acest articol deosebit.
Anne-Marie
Cu Dumnezeu, la vremuri de criza - Pr. Daniel Benga
26.01.2009, 16:05
Te regasesti prin cuvinte, culoare, sunete mereu.
Pictura este un amalgam de culori, sunete , cuvinte ce renasc in sinea fiecaruia ce poarta samanta harului de a fi sincer cu el insusi. Relaxarea reala , deplina, se revarsa abia atunci cind reusesti nu sa te izolezi in lumea ta, ci sa ti-o reconstruiesti cu fiecare punct, sunet, cuvant asternut pe o pagina alba.
Fiecare din cele trei: culoarea, sunetul, cuvantul, poarta o farima din celelalte. Fiecare culoare are vibratia ei. Va trezi amintirea unui sunet blând dintr-o melodie a sufletului, va trezi sensul unui cuvant ce ne este simbol al unei clipe din viata. La fel pentru sunet, pentru cuvant.
E o minune terapia prin arta indiferent de domeniul ales dar pictura cred ca are impactul cel mai puternic asupra fiecaruia dintre noi, cand exersam tacerea atat de vie...
Felicitari pentru articol!
Ani
25.01.2009, 22:37
Fericirea se prinde din zbor si se traieste intens. Fericirea e Iubire si Domnul din Iubire ne-a plamadit...
Imi place ca in stilul tau de a scrie exista un amestec de gingasie, as putea spune pretiozitate si acel ceva sugubat care nu te lasa sa pici in borcanul cu melancolie. :)) e un fel de: "Adormi puiule! Te legan...Da pina cand!!!"
in Bucuresti niciodata zapada nu va fi albastra...nu stiu de ce... :)
MInunat! Felicitari Om!
Ani ( Negr...)
Recomandari
