De ce sunt excluşi elevii români de la Liceul Piarist din Cluj?

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discri­mi­nă­rii din Bucureşti a fost informat, la sfârşitul lunii august, de purificarea etnică la care au fost supuşi românii din Cluj în anii ulteriori revoluţiei din '89, în special la Liceul Piarist de pe stra­da M. Kogălniceanu nr. 2, construit între anii 1817-1821.

S-a ajuns ca elevii români să plece la şcoli spre periferie, în timp ce şco­larii maghiari să meargă spre centru. Ro­mâ­nii nu au voie să înveţe în clădirile istorice, confis­ca­te de maghiari. Totul, cu încuviinţarea autorităţilor ro­mâne. Ca urmare, cinci societăţi clujene, Astra, Avram Iancu, Carpatica, Dragoş Vodă şi Virtus Romana Re­di­viva au înaintat spre rezolvare amintitului Consiliu situaţia etnică şi lingvistică, care durează de trei decenii, cu susţinerea incredibilă a Inspectoratului Şcolar Ju­de­ţean şi a Ministerului Învăţământului. La acest liceu al sta­tului român, unde au învăţat şi au predat profesori ro­mâni celebri (Avram Iancu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Papiu Ilarian, George Bariţiu şi mulţi alţii), elevii români nu sunt acceptaţi. Nu se creează clase în limba română, deşi există o tradiţie de aproape două secole de liceu mixt de stat, când au învăţat, ca elevi, şi au predat, ca profesori, mari personalităţi româneşti, ma­ghiare/secuieşti, săseşti/germane şi armene. Deşi acest liceu nu a fost dat episcopiilor reformată şi uni­ta­riană, deşi el a rămas al statului, nu este şi al românilor. Aşa cum a fost în Evul Mediu, partidele maghiare de azi, în frunte cu UDMR, au vrut să-i scoată din nou pe români în afara istoriei! Statul român a acceptat pârjolul ideologic, dată fiind lipsa revoltătoare de cunoştinţe istorice a liderilor politici, a prim-miniştrilor şi a pre­şe­dinţilor de la Bucureşti, fără excepţie. Dacă în Evul Me­diu, românii nu aveau voie să umble călare, să se îm­brace "nemţeşte", să locuiască în oraşe şi să poarte ar­mă, astăzi, ei nu au dreptul să urmeze şcoala înfiinţată şi din impozitele plătite de românii de atunci. Spuneam că două secole a fost o şcoală mixtă, română-maghiară-secuiască, săsească-şvăbească şi armeană, dar în ultimii ani, UDMR a transformat-o în şcoală maghiară. În cer­ce­tările sale, neobositul istoric clujean Vasile Lechinţan a analizat 11 secole de excludere a românilor de la de­ci­zia politică! Toată teroarea s-a încheiat la Alba Iulia, în 1918. Din păcate, după încă un secol de normalitate, lip­sa de cultură generală, dar şi de patriotism, a condu­că­torilor români post-decembrişti, a generat revenirea la cruda situaţie de dinaintea Marii Uniri. Clădirea Li­ceu­­lui Piarist reprezintă istoria noastră comună în Tran­sil­­va­nia, o convieţuire paşnică în numele Culturii şi o pun­te de legătură între etnii. Eliminarea românilor din li­­ceu, încă din anul 1990, a fost un act profund discri­mi­natoriu şi arbitrar. Românii se văd din nou scoşi din cen­trele ora­şelor transilvane, precum în Constituţiile medievale.