S-a ajuns ca elevii români să plece la școli spre periferie, în timp ce școlarii maghiari să meargă spre centru. Românii nu au voie să învețe în clădirile istorice, confiscate de maghiari. Totul, cu încuviințarea autorităților române. Ca urmare, cinci societăți clujene, Astra, Avram Iancu, Carpatica, Dragoș Vodă și Virtus Romana Rediviva au înaintat spre rezolvare amintitului Consiliu situația etnică și lingvistică, care durează de trei decenii, cu susținerea incredibilă a Inspectoratului Școlar Județean și a Ministerului Învățământului. La acest liceu al statului român, unde au învățat și au predat profesori români celebri (Avram Iancu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Papiu Ilarian, George Barițiu și mulți alții), elevii români nu sunt acceptați. Nu se creează clase în limba română, deși există o tradiție de aproape două secole de liceu mixt de stat, când au învățat, ca elevi, și au predat, ca profesori, mari personalități românești, maghiare/secuiești, săsești/germane și armene. Deși acest liceu nu a fost dat episcopiilor reformată și unitariană, deși el a rămas al statului, nu este și al românilor. Așa cum a fost în Evul Mediu, partidele maghiare de azi, în frunte cu UDMR, au vrut să-i scoată din nou pe români în afara istoriei! Statul român a acceptat pârjolul ideologic, dată fiind lipsa revoltătoare de cunoștințe istorice a liderilor politici, a prim-miniștrilor și a președinților de la București, fără excepție. Dacă în Evul Mediu, românii nu aveau voie să umble călare, să se îmbrace "nemțește", să locuiască în orașe și să poarte armă, astăzi, ei nu au dreptul să urmeze școala înființată și din impozitele plătite de românii de atunci. Spuneam că două secole a fost o școală mixtă, română-maghiară-secuiască, săsească-șvăbească și armeană, dar în ultimii ani, UDMR a transformat-o în școală maghiară. În cercetările sale, neobositul istoric clujean Vasile Lechințan a analizat 11 secole de excludere a românilor de la decizia politică! Toată teroarea s-a încheiat la Alba Iulia, în 1918. Din păcate, după încă un secol de normalitate, lipsa de cultură generală, dar și de patriotism, a conducătorilor români post-decembriști, a generat revenirea la cruda situație de dinaintea Marii Uniri. Clădirea Liceului Piarist reprezintă istoria noastră comună în Transilvania, o conviețuire pașnică în numele Culturii și o punte de legătură între etnii. Eliminarea românilor din liceu, încă din anul 1990, a fost un act profund discriminatoriu și arbitrar. Românii se văd din nou scoși din centrele orașelor transilvane, precum în Constituțiile medievale.