De ce sunt excluși elevii români de la Liceul Piarist din Cluj?

Ion Longin Popescu
Consiliul Național pentru Combaterea Discri­mi­nă­rii din București a fost informat, la sfârșitul lunii august, de purificarea etnică la care au fost supuși românii din Cluj în anii ulteriori revoluției din '89, în special la Liceul Piarist de pe stra­da M. Kogălniceanu nr. 2, construit între anii 1817-1821.

S-a ajuns ca elevii români să plece la școli spre periferie, în timp ce șco­larii maghiari să meargă spre centru. Ro­mâ­nii nu au voie să învețe în clădirile istorice, confis­ca­te de maghiari. Totul, cu încuviințarea autorităților ro­mâne. Ca urmare, cinci societăți clujene, Astra, Avram Iancu, Carpatica, Dragoș Vodă și Virtus Romana Re­di­viva au înaintat spre rezolvare amintitului Consiliu situația etnică și lingvistică, care durează de trei decenii, cu susținerea incredibilă a Inspectoratului Școlar Ju­de­țean și a Ministerului Învățământului. La acest liceu al sta­tului român, unde au învățat și au predat profesori ro­mâni celebri (Avram Iancu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Papiu Ilarian, George Barițiu și mulți alții), elevii români nu sunt acceptați. Nu se creează clase în limba română, deși există o tradiție de aproape două secole de liceu mixt de stat, când au învățat, ca elevi, și au predat, ca profesori, mari personalități românești, ma­ghiare/secuiești, săsești/germane și armene. Deși acest liceu nu a fost dat episcopiilor reformată și uni­ta­riană, deși el a rămas al statului, nu este și al românilor. Așa cum a fost în Evul Mediu, partidele maghiare de azi, în frunte cu UDMR, au vrut să-i scoată din nou pe români în afara istoriei! Statul român a acceptat pârjolul ideologic, dată fiind lipsa revoltătoare de cunoștințe istorice a liderilor politici, a prim-miniștrilor și a pre­șe­dinților de la București, fără excepție. Dacă în Evul Me­diu, românii nu aveau voie să umble călare, să se îm­brace "nemțește", să locuiască în orașe și să poarte ar­mă, astăzi, ei nu au dreptul să urmeze școala înființată și din impozitele plătite de românii de atunci. Spuneam că două secole a fost o școală mixtă, română-maghiară-secuiască, săsească-șvăbească și armeană, dar în ultimii ani, UDMR a transformat-o în școală maghiară. În cer­ce­tările sale, neobositul istoric clujean Vasile Lechințan a analizat 11 secole de excludere a românilor de la de­ci­zia politică! Toată teroarea s-a încheiat la Alba Iulia, în 1918. Din păcate, după încă un secol de normalitate, lip­sa de cultură generală, dar și de patriotism, a condu­că­torilor români post-decembriști, a generat revenirea la cruda situație de dinaintea Marii Uniri. Clădirea Li­ceu­­lui Piarist reprezintă istoria noastră comună în Tran­sil­­va­nia, o conviețuire pașnică în numele Culturii și o pun­te de legătură între etnii. Eliminarea românilor din li­­ceu, încă din anul 1990, a fost un act profund discri­mi­natoriu și arbitrar. Românii se văd din nou scoși din cen­trele ora­șelor transilvane, precum în Constituțiile medievale.