Selecţia "Formula AS"

* Cătălin Pavel, "Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal", Editura Humanitas (tel. 021/311.23.30), 324 p.

Pe Cătălin Pavel l-am descoperit cu încân­ta­re ca romancier şi îi citesc săptămânal rubrica "O, ce vestigii minunate" din "Dilema veche", în care combină într-un mod foarte personal cele două profesii care-l pasionează, de arheo­log şi scriitor. Publicistica lui pe teme de ar­heo­lo­gie e un demers de popularizare atrăgător, o cale medie între istoriografia clasică şi poves­ti­re, între cercetare ştiinţifică şi vânătoare literară, în care face să vorbească pe limba noastră pietre şi oase, artefacte şi înscrisuri dezgropate. Cartea pe care vi-o recomand acum traversează şi ea straturi arheologice în jurul unei teme: cea a cu­plu­lui amoros, "o dragoste universală, pasio­nală, în care sexualitatea joacă un rol important (...). Ceea ce studiezi aici este ce rămâne din iubire, literalmente: probele efective, fizice ale acestei iubiri". Creativitatea lui Cătălin Pavel, cu un background cultural rar în generaţia lui şcolită după 1989, pune la loc carnea perisabilă pe oase, materia putrezită pe fragmente conser­va­te în pământ, reconstituind cotidianul şi men­talul unor epoci îndepărtate. "Arheologia este o ştiinţă în care, mai mult ca în alte părţi, ipotezele fanteziste apar la tot pasul ca parte firească a proceselor de explicare şi sinteză (...). Arheo­lo­gul e tocmai omul care evaluează serios o ipoteză fantezistă şi, evident, de cele mai mul­te ori o gă­seş­te greşită". Imer­siunile lui pe firul pes­triţ şi adesea însân­gerat al istoriei umanităţii, de la Neanderthal la Antichitatea egipteană, grea­că, romană şi de la vikingi la primele ora­şe înfiinţate de Columb în Lu­mea Nouă, se fo­losesc de mi­tologiile păs­tra­te, de Ho­mer, Euripide, Ovi­diu ş.c.l. şi au marele avantaj al tehnologiei de azi, care-i fa­ci­litează accesul on line în marile muzee şi bi­blio­teci ale lumii. Unde ştie ce să caute şi asta nu exclude o muncă răb­dătoare. În felul ăsta poa­te să ne descrie artefacte antice precis datate şi localizate, să trans­crie fragmente de manus­crise din colecţii celebre, să analizeze picturi din catacombe şi bi­serici paleo­creştine, să repro­ducă graffiti erotice conservate pe zidurile din Pompei (cam prea multe şi re­petitive) - toate având ca temă amorul, precum şi diversele speculaţii ale arheologilor legate de ceea ce au des­coperit până acum. Explicaţiile sunt inte­re­sante şi amuzante fiindcă arheologul-scriitor priveşte vestigiile dinspre prezent, cu analogii şi limbaj actual. Nu ocoleşte pi­can­teriile, aspec­tele "scandaloase" ale vieţii de demult, melo­dra­ma, crimele pasionale. Totul însă cu o mare abilitate de a jongla cu registrele, de a întinde coarda fără să o rupă, de a suci gâtul retoricii spre umor (englezesc), spre burlesc sau spre ab­surd - o marcă stilistică şi a romanelor lui. Jo­vial şi ludic, extrem de pasionat şi metodic spri­jinit pe bibliografie, el te face să reînnozi pre­zentul cu Antichitatea, să telescopezi de la par­ti­cular la universal sentimente şi com­por­ta­men­te. Ca bonus, ne spune şi poveşti sen­za­ţio­nale despre arheoloaga Gertrude Bell, des­pre par­ticiparea Agathei Christie la săpăturile din Irak şi Siria (cu ecouri în unele romane ale ei), des­pre pasiunea lui Freud pentru arheologie şi mo­dul cum i-a influenţat aceasta celebrele teorii. Volumul are scopul declarat să-l facă pe cititor "să petreacă timp în vecinătatea unei teme im­portante. Uneori, asta e suficient să te facă mai bun, ca statul la soare". Reuşeşte cu brio.