DAN DUNGACIU - "România a eșuat în cel mai important proiect al ei de politică externă: Republica Moldova"

"Bucureștiul a fost ignorat de Rusia, SUA și UE"

- Alegerile parlamentare desfășurate în fe­brua­rie au prelungit criza politică din Repu­blica Moldova, până la începutul lunii iunie, când s-a ivit o soluție de compromis: alianța din­tre Blocul pro-european ACUM și Partidul So­cialiștilor - PSRM. Ce soluție era preferabilă din punctul de vedere românesc?

- Cel mai plauzibil scenariu era menținerea la putere a binomului Vlad Plahotniuc - Igor Do­don, respectiv a alianței dintre Partidului Demo­crat și Partidul Socialiștilor. Însă binomul s-a frânt, pentru că așa a vrut Moscova. Rusia știa că în acest tandem, Dodon, omul ei, este partea pa­sivă, și că Plahotniuc conduce, și se temea că, în curând, Dodon nu va mai controla nici măcar te­oretic anumite zone de putere. Plahotniuc a pier­dut orice credit față de Moscova, în anul 2017, când România i-a interzis vicepremeirului rus, Dmitri Rogozin, să tranziteze spațiul ei aerian, pentru a ajunge la Chișinău. Rușii au presupus că Plahotniuc manevrează pe ascuns cu Bucureștiul și l-au avertizat public. În cele din urmă, rușii, americanii și europenii au căzut de acord să-l elimine pe Plahotniuc și să forțeze o alianță nena­turală, între blocul ACUM și PSRM. Liderii ACUM, Maia Sandu și Andrei Năstase, au ac­ceptat, pentru că și-au dat seama că nu vor mai re­zista patru ani în opoziție, într-un stat capturat de Plahotniuc. Dar pasul s-ar putea să-i coste foarte mult pe termen mediu și lung. În urma acestei mișcări, România a ieșit foarte prost, pentru că toate speranțele liderilor de la București erau legate de Plahotniuc, singurul în care investiseră, și pentru că nu s-au întâlnit niciodată oficial cu liderii blocului ACUM, pentru a-și croi un plan alternativ de acțiune în Republica Moldova. În plus, Bucureștiul a fost ignorat de reprezentanții Rusiei, UE și SUA, pe 3 Iunie a.c., când s-au întâlnit la Chișinău pentru a stabili noua putere din Republica Moldova. Astfel, România eșuează în cel mai important proiect de politică externă al său și cel în care considera că are cea mai mare ex­pertiză.

"Cineva ar trebui să dea explicații publice pentru ce l-a sprijinit România pe Plahotniuc"

- De ce credeți că România a mizat totul pe Vlad Plahotniuc, în condițiile în care era lim­pede că acesta nu este favorabil reunificării cu România și nici nu susține integrarea Repu­blicii Moldova în UE?

- Știți cum spunea celebrul diplomat francez Talleyrand: "Este mai mult decât o crimă, este o eroare". N-am avut niciodată nici o explicație, deși am pus întrebări pe temă de nenumărate ori. Era evident că Plahotniuc nu este nici pro-român, nici pro-european, nici un luptător împotriva intereselor rusești în Republica Moldova. Culmea este că și acum se încearcă acreditarea acestei narațiuni despre Vlad Plahotniuc. O minciună cap-coadă. Ideea că Plahotniuc lucra în ascuns pentru România în Republica Moldova este o în­șelătorie. Cineva ar trebui să dea explicații pu­blice pentru ce l-a sprijinit România pe Plahotniuc și cine se face vinovat de acest eșec fără pre­ce­dent.

- Având în vedere că influența Rusiei în Re­publica Moldova a crescut, ce șanse mai are acest al doilea stat românesc să se integreze în UE?

- Blocul ACUM a făcut o alianță împotriva naturii, pentru avantaje politice de moment și jucându-și identitatea și credibilitatea pe termen mediu și lung. Este ca în cazul acelui diplomat francez aflat la post în capitala imperiului țarist, care a scris în jurnalul său așa: "Aseară, am băut cu rușii. Era să mor. Dimineață m-am trezit, mai bine muream ieri". ACUM a băut cu rușii, dar va veni nota de plată și s-ar putea să-și dorească să fi murit înainte de a face această "înțelegere tem­porară". Să ținem cont că geopolitica afectează Republica Moldova, precum și politica internă are o reflexie în geopolitică.

"ACUM trebuie să reziste presiunilor pentru federalizarea Republicii Moldova"

- Unii comentatori politici au avansat ideea că înțelegerea dintre ACUM și PSRM are ca obiectiv federalizarea Republicii Moldova. Ce opinie aveți?

- Nici fosta guvernare nu a fost împotriva fe­deralizării, să ne înțelegem. Pe de altă parte, aceas­tă idee va fi pusă și pe masa actualei gu­ver­nări, fără doar și poate. Stă inclusiv la originile aces­tei alianțe. Scenariul federalizării nu e unul nou, iar rușii au mai căutat să-l impună de-a lun­gul vremii. Însă nu se va folosi nicăieri cuvântul "federalizare", care are conotații extrem de ne­gative pentru 80% dintre locuitorii Republicii Mol­dova. Se va cere "statut special" pentru Trans­nistria. Aceeași Mărie cu altă pălărie. Observăm că s-a accelerat procesul de refacere a formatului Normandia (Rusia, Ucraina, Germania și Franța), care duce la federalizarea Ucrainei, prin atribuirea unui "statut special" regiunii Donbas. O nouă întâlnire a șefilor de state din Formatul Nor­man­dia pe acest subiect va avea loc înainte de alege­rile parlamentare din Ucraina, care se vor des­fășura pe 27 iulie. Să nu ne închipuim că în aceas­tă discuție nu este luată în considerare și situația Republicii Moldova. După obținerea "statutului special" pentru Donbas, nu va trece mult și rușii vor presa pentru un "statut special" și în Trans­nistria, ceea ce ar elimina definitiv posibilitatea ade­rării Republicii Moldova la UE sau reuni­ficarea ei cu România. Cu o Transnistrie având "statut special" ni se interzice până și să visăm la integrarea europeană sau la reunificare. Asta e miza. Dacă va sta prea mult la guvernare cu Do­don, ACUM va fi pus în situația de a accepta acest "statut special", ceea îi va lega numele de un dezastru și îi va periclita viitorul. Blocul ACUM ar evita să fie implicat în așa ceva, dacă alianța cu Igor Dodon va fi, cum au promis, pe termen scurt și cu obiective precise: dezoligarhizare, schim­barea legislației electorale și organizarea de alegeri parlamentare anticipate. Altfel, ACUM se va compromite iremediabil.

"Ungaria va juca în continuare alături de Federația Rusă, fiind principala susținătoare a autonomiilor locale din Ucraina și Republica Moldova și având permanent ochii pe Transilvania"

- Politica Rusiei aduce vânt în pânze revi­zionismului maghiar în Transilvania? Putem interpreta sub acest unghi evenimentele de la Valea Uzului, acolo unde românii au fost nevoiți să apeleze la forță pentru a-și comemora morții din primul război mondial?

- Odată cu încheierea tovărășiei de drum dintre premierul ungar Viktor Orban și liderul PSD, Liviu Dragnea, prin arestarea acestuia din urmă, Ungaria va deveni tot mai agresivă și mai obraz­nică, pentru că și-a pierdut acel garant po­litic, care era un PSD condus de Dragnea. Re­gio­nal, Ungaria va juca în continuare alături de Fe­derația Rusă, fiind principala susținătoare a au­tonomiilor locale din Ucraina și Republica Mol­dova și având permanent ochii pe Transilvania.

- În aceste condiții, care este apărarea Ro­mâ­niei?

- Politicienii români se gândesc numai la voturile pe care le poate asigura UDMR pentru o even­tuală guvernare. De aceea, toți vor sluji ca­uza maghiară prin tăcere, fără să înțeleagă câte voturi ar putea câștiga de la electorat, dacă ar spu­ne adevărul în chestiunea maghiară. Ca și în "dosarul" Republica Moldova, este vorba despre o decizie politică, pe care până la urmă partidele vor fi silite să o ia, numai dacă va exista o pre­siune mare și constantă a opiniei publice.

- Vedeți vreo asemănare între momentele pe care le trăim acum, referitoare la Basarabia și Tran­silvania, cu cele care au dus la dez­mem­bra­rea țării, în vara lui 1940?

- Nici nu încape comparație. La acea vreme, nimeni nu avea securitatea națională garantată de nimic, iar azi România are cel mai bun sistem de securitate care poate fi imaginat, ca membră a NATO și a UE. Dacă unii fac, totuși, această com­parație, asta arată că încă trăim cu temerile anului 1940. Înseamnă că avem conștiința precarității propriilor viziuni și proiecte politice și a pro­priilor oameni politici. Această frică este expresia unei nemulțumiri profun­de, față de instituțiile țării și față de neputința clasei politice.