Noi, oamenii din ziua de astăzi, ne hrănim cu totul altfel decât străbunicii noştri, în urmă cu un secol. Avem în permanenţă acces la orice şi ne putem satisface toate poftele culinare. Cu toate acestea, alimentaţia noastră nu este nici pe departe suficient de diversificată - prea mulţi carbohidraţi, prea mult zahăr, prea multe alimente prelucrate industrial, cu prea mulţi aditivi. Medicii se contrazic mereu pe diverse teme, dar în această privinţă au căzut de acord: ei afirmă într-un glas că minimum 50% din totalul afecţiunilor cunoscute în prezent sunt provocate de erorile de nutriţie. "Oamenii suferă de diabet, hipertensiune arterială sau gută, fiindcă se hrănesc nesănătos. Cancerul de colon, de pancreas sau ficat sunt cancere provenite din alimentaţie. Acolo este necesar să intervenim cu modificări. Meniul nostru nu mai corespunde nevoilor reale ale organismului uman. O alimentaţie corect concepută ne poate proteja efectiv împotriva majorităţii bolilor cronice sau ne oferă posibilitatea de a le combate cu diete specifice".
"Deseori devine posibilă reducerea dozelor sau chiar renunţarea completă la medicamentele care se adresau oricum doar simptomelor, nu şi cauzelor lor profunde." Iar marele avantaj comparativ cu tratamentele medicamentoase este acela că schimbarea alimentaţiei sub control medical reprezintă un demers terapeutic lipsit de riscuri şi de efecte secundare.
Diabetul de tip 2
Diabetul de tip 2 este pus în legătură cu anumiţi factori de risc, cum sunt un depozit masiv de grăsime în zona abdominală, alimentaţia dezechilibrată, sedentarismul şi predispoziţia genetică. Totuşi, diabetologii sunt optimişti: "Există o şansă reală de vindecare, cu condiţia ca pacienţii să-şi asume consecvent efortul de schimbare a alimentaţiei şi de reducere a greutăţii lor corporale". Ei trebuie să realizeze două lucruri. În primul rând, eliminarea surplusului de greutate, ceea ce nu este chiar atât de dificil cum pare: "Cei ce se hrănesc corect slăbesc automat, iar aceasta va diminua solicitarea pancreasului." Al doilea obiectiv este consumul de alimente care determină doar o creştere neînsemnată a glicemiei. Printre acestea se numără legumele şi uleiurile, urmate de sursele de proteine, respectiv ouăle, peştele, nucile şi seminţele, leguminoasele. Pastele, cerealele integrale şi orezul (care conţine amidon) sunt permise numai în porţii mici. Atenţie la alimentele procesate şi la dulciuri - n-ar trebui consumate mai mult de 25 până la 50 grame de zahăr pe zi. Preferaţi fructele cu conţinut redus de zahăr, ca merele, grepfrutul, papaya, fructele de pădure şi renunţaţi, dacă se poate, la pepenii roşii şi galbeni, struguri, banane şi mango.
Migrena
În jur de 13% dintre femei şi 7% dintre bărbaţi suferă de dureri violente de cap, provocate de unele dereglări intervenite în prelucrarea stimulilor la nivelul creierului. E vorba de dureri pulsatile, însoţite de greţuri, vomismente şi o sensibilitate acută la lumină şi la sunete. Deosebit de supărătoare sunt aşa-numitele "migrene cu aură". Prin "aură" se înţelege un anumit interval, în care se manifestă diferite simptome ca: tulburări de vedere (persoana afectată vede pete luminoase şi forme transparente), ori de auz (îi sună în urechi o melodie sau alte sonorităţi, venite de nicăieri), dar şi amorţeli, furnicături, slăbiciune musculară şi dificultăţi de articulare a cuvintelor. Cauzele bolii au rămas până în prezent neprecizate, astfel încât cercetătorii dau vina (din nou!) pe moştenirea genetică. Tot ce se cunoaşte este că există anumiţi factori declanşatori, care pot provoca un atac migrenos.
Din păcate, medicii nu pot recomanda o dietă specială pentru suferinzii de migrenă. Totuşi, unele măsuri de prevenire a atacurilor şi-au confirmat în practică valabilitatea. De pildă, cu mesele luate regulat şi la ore fixe se poate evita foamea chinuitoare, considerată a fi unul dintre factorii declanşatori amintiţi mai sus. Iar foamea mai puţin intensă, apărută ocazional între mese, poate fi uşor alungată cu un suc de fructe şi legume sau un pumn de seminţe. Întrucât migrena are un pronunţat caracter individual, este nevoie ca pacienţii să se observe atent şi minuţios, cu perseverenţa unui detectiv, pentru a identifica acele elemente, singulare sau acţionând în combinaţii, şi acele momente ale zilei care favorizează declanşarea crizelor. Unii pacienţi reacţionează la pere, căpşuni, vin roşu, ciocolată, brânzeturi fermentate, glutamat sau la alimentele procesate, cu adaos de conservanţi şi arome. Cei ce îşi descoperă o sensibilitate la alcool, cofeină sau nicotină sunt sfătuiţi să-şi reducă neapărat consumul. Foarte importantă este şi hidratarea, care trebuie să fie suficientă şi să acopere întreaga durată a zilei. Sunt utile şi preparatele cu magneziu. Studiile clinice confirmă că o doză zilnică de 600 miligrame reduce atât numărul, cât şi forţa atacurilor migrenoase. La rândul lor, şi suplimentele cu acizi graşi Omega-3 aduc o contribuţie pozitivă la profilaxia migrenei.
Hipertensiunea
Supraponderalitatea, lipsa de mişcare, dar şi stresul sau predispoziţia genetică fac să crească presiunea sângelui în interiorul arterelor. Hipertensiunea ocupă primul loc pe lista cauzelor de deces pe plan mondial: această boală provoacă peste jumătate din cazurile de accidente vasculare cerebrale şi aproape 50% din numărul total de îmbolnăviri ale vaselor coronariene.
"Pasul decisiv pe calea spre hipertensiune îl reprezintă supraalimentaţia, consumul de calorii dincolo de limita considerată normală. În această situaţie se află aproximativ 50% dintre români, care ingerează zilnic cu 500 calorii mai mult decât ar avea nevoie", avertizează medicii. Când transportăm cu noi un surplus de 10, 20, 30 kilograme sau chiar şi mai mare, este imposibil ca tensiunea să nu crească. Şi de aici, pacientul intră într-o spirală a tratamentelor, care devine treptat dramatică. Medicul de familie se grăbeşte să-i tempereze tensiunea cu medicamente, iar ele îi accelerează pulsul. Pentru a-l linişti, omul se vede nevoit să ia beta-blocante, iar administrarea acestora pe termen lung îi va îmbolnăvi inima. O întreagă suită de nenorociri, când totul s-ar fi putut rezolva mai bine, mai repede şi mai simplu: slăbind. Prima măsură terapeutică ar trebui să fie reducerea greutăţii corporale şi a circumferinţei abdomenului. Un minus de numai zece kilograme poate scădea cu 15 mmHg tensiunea sistolică şi cu 8-10 mmHg pe cea diastolică.
Merită, de asemenea, să adoptaţi o alimentaţie prietenoasă cu sistemul circulator. Nutriţioniştii recomandă limitarea consumului de sare la 5-6 grame pe zi (ceea ce corespunde cu 2-2,4 grame de sodiu). Nu e greu, dacă veţi renunţa la gustările de tip fast-food şi la alimentele procesate. Mezelurile şi pâinea ascund şi ele multă sare. Alimente de top: studiile arată că sfecla roşie, ananasul şi ceaiul de hibiscus (3 căni pe zi) ajută la scăderea tensiunii. Ardeii graşi, morcovul, broccoli şi fructele de pădure menţin elasticitatea vaselor de sânge. De mare folos pentru sănătatea vaselor sunt şi acizii graşi Omega-3, pe care îi găsim în peştele gras (somon, hering, ton, sardine, hamsii), ca şi în uleiurile de in, rapiţă, soia şi nucă, iar în cantităţi mai mici, şi în seminţe: in, dovleac, susan şi mac.
Alcoolul ar trebui evitat, pe cât posibil, deoarece se ştie că el determină în general o creştere a tensiunii arteriale.
Guta
Potrivit informaţiilor furnizate de OMS, aproape 20% dintre europeni prezintă valori ridicate ale acidului uric. Cauza: excesele alimentare şi consumul de alcool. Guta dobândită printr-o alimentaţie abuzivă este vindecabilă în proporţie de 100%, dacă bolnavii acceptă să respecte anumite reguli. Cea dintâi se referă la readucerea greutăţii în limitele normale, iar a doua, la alcătuirea unui meniu în măsură să micşoreze aportul de purine. Acestea sunt substanţe organice, pe care metabolismul celular le transformă în acid uric. Dintre alimentele care aduc multe purine în organism putem aminti: carnea roşie, organele (ex. ficatul), mezelurile, unii peşti (păstrăvul, tonul, codul, heringul), scoicile, drojdia sau extractele de drojdie, băuturile alcoolice, dar şi ciupercile, mazărea, spanacul, leguminoasele (fasolea uscată, lintea), precum şi germenii şi tărâţele de grâu. Pacienţii diagnosticaţi cu gută n-ar trebui să depăşească 500 miligrame acid uric pe zi şi 3000 miligrame pe săptămână. Pentru evaluarea cantităţii de purine preluate din hrana zilnică şi ţinerea ei sub control, vă puteţi servi de o aplicaţie pentru smartphone - un calculator special, pe care îl găsiţi în Magazin Play.
Şi în ceea ce priveşte consumul de lichide, trebuie să ţineţi seama de anumite lucruri. Specialiştii vă recomandă să beţi trei litri pe zi, căci astfel vă veţi spăla bine rinichii. Ideale sunt apa sau ceaiurile neîndulcite. Băuturile îndulcite cu fructoză, ca sucurile din comerţ şi răcoritoarele, creează probleme bolnavilor de gută. Ele îngreunează eliminarea acidului uric, la fel ca alcoolul.
Colonul iritabil
Sindromul colonului iritabil este foarte răspândit la nivel mondial, căci perturbă digestia a nu mai puţin de 10-15 % dintre locuitorii planetei. Pacienţii suferă de balonări, gaze, alternanţe de diaree şi constipaţie, dureri abdominale, senzaţia neplăcută că nu reuşesc să elimine în întregime materile fecale, greaţă şi oboseală persistentă. Este evidentă şi influenţa factorului psihic, cu tot ce presupune el: stres, emoţii negative, odihnă insuficientă. De aceea, ar trebui practicate consecvent tehnicile de relaxare. Totodată, e important să faceţi mişcare, fiindcă sedentarismul încurajează lenevirea intestinului. Sunt foarte utile, de pildă, exerciţiile de stretching. Nu uitaţi să aveţi grijă şi de hidratare, pentru că ea combate eficient constipaţia.
Însă principalul factor de risc îl constituie hrana zilnică. Alimentele bogate în substanţe care fermentează (laptele, dulciurile concentrate, fasolea, varza, conopida, broccoli) au tendinţa de a irita intestinul. Ele ar trebui excluse din meniu pentru o perioadă de timp, împreună cu preparatele de fast-food, prăjelile, produsele alimentare rezultate dintr-o procesare laborioasă, alcoolul şi cafeaua. Şi, cu toate că fibrele sunt necesare pentru întreţinerea unui tranzit intestinal satisfăcător, alimentele care le conţin în cantităţi mari (ex. cerealele integrale, nucile, merele, perele) ar trebui consumate cu măsură, întrucât excesul va provoca diaree.
Un capitol aparte îl reprezintă medicamentele. Şi administrarea sistematică de antiacide sau laxative afectează procesul digestiei, însă cele care dezechilibrează grav flora intestinală sunt antibioticele. Desigur, există situaţii când tratamentul cu antibiotice este indispensabil, dar el trebuie însoţit într-o formă sau alta de probiotice: zilnic 200 grame de iaurt cu culturi vii de bacterii "bune" (lactobacili sau bifidobacterii), ori aceleaşi bacterii şi altele, concentrate în capsule.
Hrăniţi-vă potrivit nevoilor organismului!
* Legume şi fructe - Mâncaţi-le la fiecare masă, însă nu după regula "cinci porţii pe zi". Două sau trei mese consistente în cursul unei zile reglează mai bine nivelul glicemiei. Cantităţile recomandate zilnic sunt: 400 g legume şi maximum 200 g fructe (preferabil cu un conţinut mai scăzut de fructoză, în special pentru diabetici şi supraponderali).
* Grăsimi - N-au voie să vă lipsească din cămară. Uleiurile vegetale presate la rece (de măsline, in sau nucă) sunt perfecte pentru salate şi dressinguri, iar la felurile care necesită preparare termică se pot întrebuinţa uleiuri rafinate de rapiţă, măsline şi floarea-soarelui.
* Proteine - Clasamentul arată astfel: proteine vegetale (leguminoase), peşte, pasăre, ouă, lactate. Se exclud carnea roşie (porc, viţel, vită, miel) şi mezelurile din carne roşie (ex. salam, cârnaţi etc.). Autorii unor studii recente, realizate la Universitatea Harvard, au ajuns la concluzia că persoanele care consumă preponderent proteine vegetale au şansa de a-şi prelungi durata vieţii.
* Carbohidraţi - Pâinea, pastele, orezul sau cartofii sunt carbohidraţi cu asimilare rapidă. Renunţaţi, însă, la porţiile generoase.
* Îndulcitori - Cei ce pun preţ pe sănătatea lor n-ar trebui să-şi permită mai mult de 50 g zahăr pe zi. Atenţie: băuturile dulci sunt doldora de zahăr - adevărate capcane pentru firile slabe...
* Alcool - Nici o cantitate de alcool, oricât de mică ar fi ea, nu este inofensivă. În condiţiile unui consum regulat, riscul de cancer şi boli cardiovasculare creşte progresiv.
10 alegeri inspirate
* Uleiuri vegetale în locul grăsimilor de origine animală - Uleiurile de măsline, in, nucă sau rapiţă conţin mult mai mulţi acizi graşi nesaturaţi decât untura sau untul.
* Orez brun integral în locul celui alb - Orezul natur este mai bogat în minerale, oligoelemente şi fibre. Dacă totuşi nu-l agreaţi ca atare, îl puteţi găti amestecat.
* Pasăre în loc de carne roşie - După cum suspectează specialiştii, carnea de vită măreşte riscul de apariţie a cancerului de colon. O alternativă mai bună este carnea albă de pasăre - şi aceea, mâncată cu moderaţie.
* Ciocolată amăruie în locul celei cu lapte - Cu cât mai multă cacao, cu atât mai bine. Economiseşte zahărul şi conţine teobromină, care activează sistemul circulator.
* Iaurt combinat cu fructe în mixerul dvs. în locul produsului din comerţ - Luat de-a gata de pe raft, va fi plin de zahăr şi arome sintetice. Iaurtul natur, amestecat cu fructe proaspete sau congelate, prezintă două avantaje deloc neglijabile: vitaminele şi gustul autentic.
* Nuci sau migdale în locul dulciurilor - Grăsimile sănătoase din nucile şi migdalele crude vă ajută să fiţi supli şi plini de energie.
* Plante aromate în loc de sare - Mâncarea gătită cu mai puţină sare contribuie la normalizarea tensiunii arteriale. Pregătiţi-vă un amestec din sare marină şi ierburi.
* Roşii la cutie în locul celor proaspete - Pentru pastă sau conservare la cutii, producătorii aleg roşiile foarte coapte. Acestea conţin mai mult licopen, un antioxidant care protejează celulele, vasele de sânge şi previne cancerul.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
