Noi, oamenii din ziua de astăzi, ne hrănim cu totul altfel decât străbunicii noștri, în urmă cu un secol. Avem în permanență acces la orice și ne putem satisface toate poftele culinare. Cu toate acestea, alimentația noastră nu este nici pe departe suficient de diversificată - prea mulți carbohidrați, prea mult zahăr, prea multe alimente prelucrate industrial, cu prea mulți aditivi. Medicii se contrazic mereu pe diverse teme, dar în această privință au căzut de acord: ei afirmă într-un glas că minimum 50% din totalul afecțiunilor cunoscute în prezent sunt provocate de erorile de nutriție. "Oamenii suferă de diabet, hipertensiune arterială sau gută, fiindcă se hrănesc nesănătos. Cancerul de colon, de pancreas sau ficat sunt cancere provenite din alimentație. Acolo este necesar să intervenim cu modificări. Meniul nostru nu mai corespunde nevoilor reale ale organismului uman. O alimentație corect concepută ne poate proteja efectiv împotriva majorității bolilor cronice sau ne oferă posibilitatea de a le combate cu diete specifice".
"Deseori devine posibilă reducerea dozelor sau chiar renunțarea completă la medicamentele care se adresau oricum doar simptomelor, nu și cauzelor lor profunde." Iar marele avantaj comparativ cu tratamentele medicamentoase este acela că schimbarea alimentației sub control medical reprezintă un demers terapeutic lipsit de riscuri și de efecte secundare.
Diabetul de tip 2
Diabetul de tip 2 este pus în legătură cu anumiți factori de risc, cum sunt un depozit masiv de grăsime în zona abdominală, alimentația dezechilibrată, sedentarismul și predispoziția genetică. Totuși, diabetologii sunt optimiști: "Există o șansă reală de vindecare, cu condiția ca pacienții să-și asume consecvent efortul de schimbare a alimentației și de reducere a greutății lor corporale". Ei trebuie să realizeze două lucruri. În primul rând, eliminarea surplusului de greutate, ceea ce nu este chiar atât de dificil cum pare: "Cei ce se hrănesc corect slăbesc automat, iar aceasta va diminua solicitarea pancreasului." Al doilea obiectiv este consumul de alimente care determină doar o creștere neînsemnată a glicemiei. Printre acestea se numără legumele și uleiurile, urmate de sursele de proteine, respectiv ouăle, peștele, nucile și semințele, leguminoasele. Pastele, cerealele integrale și orezul (care conține amidon) sunt permise numai în porții mici. Atenție la alimentele procesate și la dulciuri - n-ar trebui consumate mai mult de 25 până la 50 grame de zahăr pe zi. Preferați fructele cu conținut redus de zahăr, ca merele, grepfrutul, papaya, fructele de pădure și renunțați, dacă se poate, la pepenii roșii și galbeni, struguri, banane și mango.
Migrena
În jur de 13% dintre femei și 7% dintre bărbați suferă de dureri violente de cap, provocate de unele dereglări intervenite în prelucrarea stimulilor la nivelul creierului. E vorba de dureri pulsatile, însoțite de grețuri, vomismente și o sensibilitate acută la lumină și la sunete. Deosebit de supărătoare sunt așa-numitele "migrene cu aură". Prin "aură" se înțelege un anumit interval, în care se manifestă diferite simptome ca: tulburări de vedere (persoana afectată vede pete luminoase și forme transparente), ori de auz (îi sună în urechi o melodie sau alte sonorități, venite de nicăieri), dar și amorțeli, furnicături, slăbiciune musculară și dificultăți de articulare a cuvintelor. Cauzele bolii au rămas până în prezent neprecizate, astfel încât cercetătorii dau vina (din nou!) pe moștenirea genetică. Tot ce se cunoaște este că există anumiți factori declanșatori, care pot provoca un atac migrenos.
Din păcate, medicii nu pot recomanda o dietă specială pentru suferinzii de migrenă. Totuși, unele măsuri de prevenire a atacurilor și-au confirmat în practică valabilitatea. De pildă, cu mesele luate regulat și la ore fixe se poate evita foamea chinuitoare, considerată a fi unul dintre factorii declanșatori amintiți mai sus. Iar foamea mai puțin intensă, apărută ocazional între mese, poate fi ușor alungată cu un suc de fructe și legume sau un pumn de semințe. Întrucât migrena are un pronunțat caracter individual, este nevoie ca pacienții să se observe atent și minuțios, cu perseverența unui detectiv, pentru a identifica acele elemente, singulare sau acționând în combinații, și acele momente ale zilei care favorizează declanșarea crizelor. Unii pacienți reacționează la pere, căpșuni, vin roșu, ciocolată, brânzeturi fermentate, glutamat sau la alimentele procesate, cu adaos de conservanți și arome. Cei ce își descoperă o sensibilitate la alcool, cofeină sau nicotină sunt sfătuiți să-și reducă neapărat consumul. Foarte importantă este și hidratarea, care trebuie să fie suficientă și să acopere întreaga durată a zilei. Sunt utile și preparatele cu magneziu. Studiile clinice confirmă că o doză zilnică de 600 miligrame reduce atât numărul, cât și forța atacurilor migrenoase. La rândul lor, și suplimentele cu acizi grași Omega-3 aduc o contribuție pozitivă la profilaxia migrenei.
Hipertensiunea
Supraponderalitatea, lipsa de mișcare, dar și stresul sau predispoziția genetică fac să crească presiunea sângelui în interiorul arterelor. Hipertensiunea ocupă primul loc pe lista cauzelor de deces pe plan mondial: această boală provoacă peste jumătate din cazurile de accidente vasculare cerebrale și aproape 50% din numărul total de îmbolnăviri ale vaselor coronariene.
"Pasul decisiv pe calea spre hipertensiune îl reprezintă supraalimentația, consumul de calorii dincolo de limita considerată normală. În această situație se află aproximativ 50% dintre români, care ingerează zilnic cu 500 calorii mai mult decât ar avea nevoie", avertizează medicii. Când transportăm cu noi un surplus de 10, 20, 30 kilograme sau chiar și mai mare, este imposibil ca tensiunea să nu crească. Și de aici, pacientul intră într-o spirală a tratamentelor, care devine treptat dramatică. Medicul de familie se grăbește să-i tempereze tensiunea cu medicamente, iar ele îi accelerează pulsul. Pentru a-l liniști, omul se vede nevoit să ia beta-blocante, iar administrarea acestora pe termen lung îi va îmbolnăvi inima. O întreagă suită de nenorociri, când totul s-ar fi putut rezolva mai bine, mai repede și mai simplu: slăbind. Prima măsură terapeutică ar trebui să fie reducerea greutății corporale și a circumferinței abdomenului. Un minus de numai zece kilograme poate scădea cu 15 mmHg tensiunea sistolică și cu 8-10 mmHg pe cea diastolică.
Merită, de asemenea, să adoptați o alimentație prietenoasă cu sistemul circulator. Nutriționiștii recomandă limitarea consumului de sare la 5-6 grame pe zi (ceea ce corespunde cu 2-2,4 grame de sodiu). Nu e greu, dacă veți renunța la gustările de tip fast-food și la alimentele procesate. Mezelurile și pâinea ascund și ele multă sare. Alimente de top: studiile arată că sfecla roșie, ananasul și ceaiul de hibiscus (3 căni pe zi) ajută la scăderea tensiunii. Ardeii grași, morcovul, broccoli și fructele de pădure mențin elasticitatea vaselor de sânge. De mare folos pentru sănătatea vaselor sunt și acizii grași Omega-3, pe care îi găsim în peștele gras (somon, hering, ton, sardine, hamsii), ca și în uleiurile de in, rapiță, soia și nucă, iar în cantități mai mici, și în semințe: in, dovleac, susan și mac.
Alcoolul ar trebui evitat, pe cât posibil, deoarece se știe că el determină în general o creștere a tensiunii arteriale.
Guta
Când crește concentrația acidului uric în sânge, se formează cristale de urați. Acestea se depun mai ales la încheieturi, în tecile sinoviale, dar și în aparatul excretor, mai exact în rinichi. Cristalele de urați pot provoca atacuri de gută, manifestate prin dureri, roșeață și umflături. În lipsa tratamentului, boala progresează, ajungându-se în timp la limitarea capacității de mișcare, deformări ale articulațiilor și dureri cronice.
Potrivit informațiilor furnizate de OMS, aproape 20% dintre europeni prezintă valori ridicate ale acidului uric. Cauza: excesele alimentare și consumul de alcool. Guta dobândită printr-o alimentație abuzivă este vindecabilă în proporție de 100%, dacă bolnavii acceptă să respecte anumite reguli. Cea dintâi se referă la readucerea greutății în limitele normale, iar a doua, la alcătuirea unui meniu în măsură să micșoreze aportul de purine. Acestea sunt substanțe organice, pe care metabolismul celular le transformă în acid uric. Dintre alimentele care aduc multe purine în organism putem aminti: carnea roșie, organele (ex. ficatul), mezelurile, unii pești (păstrăvul, tonul, codul, heringul), scoicile, drojdia sau extractele de drojdie, băuturile alcoolice, dar și ciupercile, mazărea, spanacul, leguminoasele (fasolea uscată, lintea), precum și germenii și tărâțele de grâu. Pacienții diagnosticați cu gută n-ar trebui să depășească 500 miligrame acid uric pe zi și 3000 miligrame pe săptămână. Pentru evaluarea cantității de purine preluate din hrana zilnică și ținerea ei sub control, vă puteți servi de o aplicație pentru smartphone - un calculator special, pe care îl găsiți în Magazin Play.
Și în ceea ce privește consumul de lichide, trebuie să țineți seama de anumite lucruri. Specialiștii vă recomandă să beți trei litri pe zi, căci astfel vă veți spăla bine rinichii. Ideale sunt apa sau ceaiurile neîndulcite. Băuturile îndulcite cu fructoză, ca sucurile din comerț și răcoritoarele, creează probleme bolnavilor de gută. Ele îngreunează eliminarea acidului uric, la fel ca alcoolul.
Colonul iritabil
Sindromul colonului iritabil este foarte răspândit la nivel mondial, căci perturbă digestia a nu mai puțin de 10-15 % dintre locuitorii planetei. Pacienții suferă de balonări, gaze, alternanțe de diaree și constipație, dureri abdominale, senzația neplăcută că nu reușesc să elimine în întregime materile fecale, greață și oboseală persistentă. Este evidentă și influența factorului psihic, cu tot ce presupune el: stres, emoții negative, odihnă insuficientă. De aceea, ar trebui practicate consecvent tehnicile de relaxare. Totodată, e important să faceți mișcare, fiindcă sedentarismul încurajează lenevirea intestinului. Sunt foarte utile, de pildă, exercițiile de stretching. Nu uitați să aveți grijă și de hidratare, pentru că ea combate eficient constipația.
Însă principalul factor de risc îl constituie hrana zilnică. Alimentele bogate în substanțe care fermentează (laptele, dulciurile concentrate, fasolea, varza, conopida, broccoli) au tendința de a irita intestinul. Ele ar trebui excluse din meniu pentru o perioadă de timp, împreună cu preparatele de fast-food, prăjelile, produsele alimentare rezultate dintr-o procesare laborioasă, alcoolul și cafeaua. Și, cu toate că fibrele sunt necesare pentru întreținerea unui tranzit intestinal satisfăcător, alimentele care le conțin în cantități mari (ex. cerealele integrale, nucile, merele, perele) ar trebui consumate cu măsură, întrucât excesul va provoca diaree.
Un capitol aparte îl reprezintă medicamentele. Și administrarea sistematică de antiacide sau laxative afectează procesul digestiei, însă cele care dezechilibrează grav flora intestinală sunt antibioticele. Desigur, există situații când tratamentul cu antibiotice este indispensabil, dar el trebuie însoțit într-o formă sau alta de probiotice: zilnic 200 grame de iaurt cu culturi vii de bacterii "bune" (lactobacili sau bifidobacterii), ori aceleași bacterii și altele, concentrate în capsule.
Hrăniți-vă potrivit nevoilor organismului!
* Legume și fructe - Mâncați-le la fiecare masă, însă nu după regula "cinci porții pe zi". Două sau trei mese consistente în cursul unei zile reglează mai bine nivelul glicemiei. Cantitățile recomandate zilnic sunt: 400 g legume și maximum 200 g fructe (preferabil cu un conținut mai scăzut de fructoză, în special pentru diabetici și supraponderali).
* Grăsimi - N-au voie să vă lipsească din cămară. Uleiurile vegetale presate la rece (de măsline, in sau nucă) sunt perfecte pentru salate și dressinguri, iar la felurile care necesită preparare termică se pot întrebuința uleiuri rafinate de rapiță, măsline și floarea-soarelui.
* Proteine - Clasamentul arată astfel: proteine vegetale (leguminoase), pește, pasăre, ouă, lactate. Se exclud carnea roșie (porc, vițel, vită, miel) și mezelurile din carne roșie (ex. salam, cârnați etc.). Autorii unor studii recente, realizate la Universitatea Harvard, au ajuns la concluzia că persoanele care consumă preponderent proteine vegetale au șansa de a-și prelungi durata vieții.
* Carbohidrați - Pâinea, pastele, orezul sau cartofii sunt carbohidrați cu asimilare rapidă. Renunțați, însă, la porțiile generoase.
* Îndulcitori - Cei ce pun preț pe sănătatea lor n-ar trebui să-și permită mai mult de 50 g zahăr pe zi. Atenție: băuturile dulci sunt doldora de zahăr - adevărate capcane pentru firile slabe...
* Alcool - Nici o cantitate de alcool, oricât de mică ar fi ea, nu este inofensivă. În condițiile unui consum regulat, riscul de cancer și boli cardiovasculare crește progresiv.
10 alegeri inspirate
* Uleiuri vegetale în locul grăsimilor de origine animală - Uleiurile de măsline, in, nucă sau rapiță conțin mult mai mulți acizi grași nesaturați decât untura sau untul.
* Orez brun integral în locul celui alb - Orezul natur este mai bogat în minerale, oligoelemente și fibre. Dacă totuși nu-l agreați ca atare, îl puteți găti amestecat.
* Pasăre în loc de carne roșie - După cum suspectează specialiștii, carnea de vită mărește riscul de apariție a cancerului de colon. O alternativă mai bună este carnea albă de pasăre - și aceea, mâncată cu moderație.
* Ciocolată amăruie în locul celei cu lapte - Cu cât mai multă cacao, cu atât mai bine. Economisește zahărul și conține teobromină, care activează sistemul circulator.
* Iaurt combinat cu fructe în mixerul dvs. în locul produsului din comerț - Luat de-a gata de pe raft, va fi plin de zahăr și arome sintetice. Iaurtul natur, amestecat cu fructe proaspete sau congelate, prezintă două avantaje deloc neglijabile: vitaminele și gustul autentic.
* Nuci sau migdale în locul dulciurilor - Grăsimile sănătoase din nucile și migdalele crude vă ajută să fiți supli și plini de energie.
* Plante aromate în loc de sare - Mâncarea gătită cu mai puțină sare contribuie la normalizarea tensiunii arteriale. Pregătiți-vă un amestec din sare marină și ierburi.
* Roșii la cutie în locul celor proaspete - Pentru pastă sau conservare la cutii, producătorii aleg roșiile foarte coapte. Acestea conțin mai mult licopen, un antioxidant care protejează celulele, vasele de sânge și previne cancerul.