Veşti bune despre România

- Dacă guvernul nu poate, ţara poate! -

TURISM
"Descoperă Eco-România"

Asociaţia de Ecoturism din România (AER) a pre­zentat recent, cu mare succes, la târgul de turism "Des­ti­nations" din Londra, oferta de ecoturism a ţării noas­tre, sub un brand unic, "Descoperă Eco-România". AER a reuşit să devină partenerul principal al eveni­mentului în 2019, având o expunere specială în cadrul expoziţiei. Astfel, peste 80.000 de vizitatori au putut vedea, discuta şi citi despre România ecoturistică.
Cele nouă destinaţii cu profil ecoturistic promovate de AER în 2019 sub brand-ul "Discover Eco-Romania" au fost Ţara Haţegului - Retezat, Ţara Dornelor, Eco-Maramureş, Pădurea Craiului - Apuseni, Ţinutul Zim­brului - Neamţ, Colinele Transilvaniei, Băile Tuşnad şi Împrejurimile, Delta Dunării şi Piatra Craiului - Bra­şov. "Deşi ecoturismul este o nişă a turismului internaţional, pentru România este unul din pilonii de bază, atât din punct de vedere al dezvoltării a nume­roase zone, dar şi prin proiectarea unei imagini extrem de atrăgătoare pentru ţara noastră. Ne-am dori o pro­fe­sionalizare a întregii politici de marketing a Româ­niei şi o susţinere consecventă a sectorului de ecotu­rism, în special de către Ministerul Turismului, dar şi de mediul de afaceri, căci experienţa noastră directă, de peste 15 ani, pe pieţele occidentale ne spune că atrac­tivitatea României este acum în creştere", spune Bogdan Papuc, directorul AER.


INFRASTRUCTURĂ
În sfârşit, Braşovul va avea aeroport

După ani de luptă pe toate fronturile, braşovenii au motive să spere că aeroportul din oraşul lor va deveni funcţional cât mai curând po­sibil. Într-un buget atacat din toate părţile, coaliţia ma­jo­ritară a trecut şi un amendament sa­lutar, prin care ae­roportului Braşov i se alocă 23 de mi­lioane de lei pentru 2019.
Despre Aeroportul Braşov se vorbeşte încă din 1992. De-a lungul anilor, au fost tatonări şi întâlniri cu diverşi investitori din străinătate, însă concret a început să se lucreze la aeroport abia după 2009, oda­tă cu transferul a 200 de hectare de pământ aflate la Ghimbav, în administrarea Consiliului Judeţean. Primul obiectiv construit în cadrul Aeroportului In­ternaţional Braşov - Ghimbav a fost pista de deco­la­re-aterizare, cu o lungime de 2.850 de metri, finali­zată în 2014. Consiliul Judeţean Braşov a mai lansat, în 2018, şi licitaţia de aproape 136 de milioane de lei pentru construcţia terminalului aeroportului, sumă la care va contribui şi statul român cu cele 23 de mi­lioane de lei. Deschiderea unui aeroport la Bra­şov va impulsiona atât turismul, cât şi afacerile din zonă.


Primul metru de autostradă din Moldova

Omul de afaceri sucevean Ştefan Mandachi a construit primul şi singurul metru de auto­stradă din Moldova. "Monumentul autostrăzii" va fi inaugurat pe 15 martie, ca formă de pro­test faţă de faptul că acestei regiuni a ţării îi lipseşte cu desăvârşire marea infra­struc­tură rutieră. Metrul de autostradă din Moldova a fost realizat în şapte ore, cu o echipă de 17 mun­citori, şi a costat aproximativ 4.500 de euro. Ştefan Mandachi i-a provocat şi pe alţi oameni de afaceri să îi urmeze exemplul, printre ei, pe Ion Ţiriac, George Becali şi Vio­rel Cataramă. Afaceristul a anunţat că nu vrea să candideze la o funcţie publică, nu este membru de partid şi că singurul lucru pe care şi-l doreşte este ca şi în România să se construiască autostrăzi.


CARITATE
O lecţie "privată" pentru statul român

Sunt ani de zile de când guvernanţii români şi-au făcut un obicei din a ataca corporaţiile din România. Ba că îşi ascund profiturile, ba că le trimit în ţările-mamă, ba că instigă lumea la proteste. Despre proiectele de "responsabilitate socială" tot mai importante pe care aceste companii le finanţează în România se vorbeşte foarte puţin.
Însă gestul făcut recent de OMV Petrom chiar nu poate fi trecut cu vederea. Compania - una dintre cele mai mari din România - va contribui cu 10 milioane de euro la construcţia primului spital de oncologie şi radioterapie pediatrică din ţara noastră. Proiectul spitalului pentru copii îi aparţine Asociaţiei "Dăruieşte Viaţă" şi se bazează exclusiv pe fonduri private (donaţii de la persoane fizice şi companii).
Suma strânsă de Asociaţia "Dăruieşte Viaţă" din donaţii şi sponsorizări pentru construcţia spitalului depăşise, încă de la finalul anului trecut, 10 milioane de euro, iar cele 10 milioane de euro cu care va contribui OMV Petrom va face ca proiectul să fie încheiat conform calendarului stabilit. Din cele 10 milioane de euro, 5 milioane de euro vor fi utilizate pentru achiziţia de echipamente medicale necesare pentru diagnosticarea şi tratarea cancerului la copii, iar restul de 5 milioane de euro vor fi utilizate pentru lucrări de instalaţii sanitare şi electrice şi amenajări interioare. Spitalul de Oncologie si Radioterapie Pediatrică va fi primul spital specializat în oncologie pediatrică din România şi va fi găzduit de in­cinta Spitalului "Marie Curie" din Bucureşti.


CERCETARE
Un român, printre cei mai citaţi profesori din lume

Prof. dr. Ioan Pop, profesor emerit al Facultăţii de Matematică şi Infor­ma­tică din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB), este singurul cer­cetător afiliat la o universitate din România care apare în prestigioasa listă "Highly Cited Researchers 2018", dată publicităţii zilele trecute de către "Clarivate Analytics". Actualizată şi publicată anual, lista pune în evidenţă cercetătorii cu performanţe excepţionale în activitatea ştiinţifică. Aceste rezultate sunt demonstrate prin publicarea unor articole ştiinţifice ce se situează anual, prin intermediul citărilor, în top 1% din domeniul specific.
Absolvent al UBB în 1965, profesorul Pop şi-a dedicat întreaga viaţă cer­cetării. Este autorul a zeci de volume, citate peste tot în lumea academică, şi este iniţiatorul "stra­tului limită în domeniul nanofluidelor", o descoperire cu aplicabilitate în felul în care sunt proiectate aripile avioanelor. Munca lui Ioan Pop şi a colegilor săi de la catedra de mecanică au făcut ca această secţie să ajungă pe locul 37 în lume, în timp ce Facultatea de Matematică se află între primele 300 din lume.


ECOLOGIE
Parkinguri "verzi" la Cluj

Garajele improvizate între blocuri sunt, prin toate oraşele de la noi, marca epocii de tranziţie a României de la comunism la capitalism. În rare locuri primarii au avut curajul să ia de coarne această problemă şi să pro­pună soluţii pentru rezolva­rea unei situaţii, pe cât de ineste­tică, pe atât de ineficientă. La Cluj-Napoca, primarul Emil Boc şi-a asumat acest risc, propunând construirea de parkinguri pe locul garajelor. În cartierul Mănăştur, au fost deja demolate 113 garaje, pe locul cărora urmează să se ridice un parking cu 292 de locuri de parcare! Pri­mă­ria clujeană spune că parkingul va fi unul "verde", aşa cum a fost cerut de oamenii din cartier. Va avea un regim de înălţime de două subsoluri plus un etaj, peste care va fi amenajat un teren de sport. Imaginea vorbeşte de la sine despre cum ar trebui să arate un oraş din România în 2019.


SPORT
Medalii pentru România la Europenele de Triathlon de iarnă

Sportivii români au încheiat Cam­pionatele Europene de Winter Triathlon de la Cheile Grădiştei, cu patru medalii, dintre care una de aur, două de argint şi una de bronz, cel mai bun rezultat din istoria participării lotului României la aceste competiţii. Cea mai nouă probă din cadrul Campionatelor Europene de Winter Triathlon, Ştafeta mixtă 2x2 a adus o importantă medalie în palmaresul lotului naţional - argint, obţinut de echi­pa Viorel Pălici şi Edit Vakaria. Primele două medalii din cadrul com­petiţiei au fost aduse pen­tru Ro­mâ­nia de ju­niorii Nicolae Hincu - argint şi, respectiv, Bo­tond Zoldi - bronz. Aur pen­tru România a adus Robert Tă­mîrjan, în ca­drul competiţiei europene de Para-triath­lon. În cadrul unui concurs de Winter Triathlon sportivii aleargă 8 kilometri pe zăpadă, parcurg 14 kilometri de Moun­tain Bike, tot pe zăpadă, şi fac şi 12 kilo­metri de schi fond.