RODICA CULCER despre... România contra C.E.

- Chiar în ziua în care urma să fie audiată pentru postul de Procuror-şef al Uniunii Europene, fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, a fost citată la audieri în calitate de "suspect". Care este substratul aces­tui demers fără precedent? Cât de grave sunt acuzele aduse doam­nei Kovesi şi ce im­pact vor avea asupra candi­daturii sale?

- Dacă ar fi dovedite, acuzele de luare de mită adu­se de inculpatul şi condamnatul penal Sebastian Ghiţă ar fi foarte grave. Doar că nici una din acu­za­ţiile for­mu­late anterior de acest fugar, la adresa doam­nei Kö­vesi, nu au fost dovedite vreodată. Dimpotrivă, există documente oficiale, făcute publice, care atestă lipsa lor de temei. Tentativa de blocare a doamnei Kövesi de către secţia de investigare a infracţiunilor comise de magistraţi (SIIJ) apare, mai degrabă, ca o reacţie disperată a puterii, la eşecul demersurilor ne­reu­şite ale ministrului Tudorel Toader, de a-i con­vin­ge pe oficialii europeni să o respingă pe Codruţa Kö­vesi. Pusă la punct de UE, puterea PSD-ALDE a decis să acţioneze în forţă, punând în miş­care meca­nis­mele pe care ea însăşi şi le-a creat pentru insti­tuirea contro­lu­lui politic asupra justiţiei. Se confirmă astfel justeţea cerinţei Comisiei de la Veneţia, privind renunţarea la această secţie de investigare, consi­derată ca un ins­tru­ment me­nit să limiteze indepen­denţa magis­traţilor. Impor­tant este acum cine va câş­tiga acest război: UE sau Drag­nea? Oficialii europeni văd foarte bine că SIIJ utili­zează o plângere penală aberantă, a unui fu­gar con­damnat penal, pentru a blo­ca candidatul pro­priei ţări la o înaltă demnitate euro­peană, deşi o comisie de 12 ex­perţi internaţionali a de­clarat-o pe Kövesi drept cea mai bine pre­gătită pentru postul de Procuror Şef al UE. Vice-pre­şe­dintele CE Frans Timmermans şi-a reafirmat spriji­nul pentru Laura Codruţa Kövesi şi, jude­când după re­zoluţia votată în no­iembrie de Parlamentul Euro­pean împo­triva de­rapajelor puterii de la Bucureşti, este posibil ca ea să nu piardă sprijinul ma­jorităţii din PE. Puterii de la Bucureşti nu-i mai rămâne decât s-o ares­teze, dacă vrea s-o blocheze. În aceas­tă pri­vinţă nu putem spera că Adina Florea, ma­rio­neta pe­na­lilor, ar avea bunul simţ să se abţină, ci avem doar speranţa că insti­tuţiile UE vor reuşi să fie suficient de ferme cu guvernul Dăncilă, pentru a bloca asemenea măsuri extreme.

- Cât riscă România prin desfiinţarea scutului antirachetă de la Deveselu, cerută de Rusia Statelor Unite?

- Dacă s-ar ajunge la desfiinţarea scutului de la De­veselu, ca urmare a presiunilor Rusiei, nu numai Ro­mânia, ci întreaga lume s-ar afla într-o situaţie foarte periculoasă, pentru că ar însemna că Statele Unite au cedat în faţa presiunilor lui Putin şi i-au oferit pe tavă o parte din Europa şi din Orientul Mijlociu. Unii ana­lişti occidentali vorbesc despre o intenţie a preşedin­telui Trump de a reîmpărţi lumea în sfere de influenţă şi vedem, deja, că Siria a fost, practic, abandonată de ame­ricani. O astfel de evoluţie le-ar da dreptate celor care susţin - cu argumente solide - că Donald Trump ar fi de fapt o creaţie a puterii de la Kremlin. Riscul re­tragerii scutului nu constă atât în slăbirea capacităţii noastre de apărare, ci mai degrabă în faptul că, implicit, NATO, pe care ne bazăm pentru securitatea noastră, ar avea de su­ferit, iar Putin ar avea mână liberă în România. Şi dacă Putin are mână liberă în România din partea preşedintelui SUA, atunci ne putem aştepta să se fo­losească şi mai intens de guvernul PSD-ALDE, pentru a submina UE din interior, distrugerea UE şi a NATO, fiind obiective asumate public de Vladimir Putin. Să fie o coincidenţă faptul că şi Donald Trump este ostil faţă de UE şi NATO? În acest context, este ui­­mitor cât de puţină atenţie acordă mass media şi opinia publică din România poziţiei Kremlinului faţă de civilizaţia occidentală şi cu câtă nepăsare sunt tra­tate semnalele clare, vizibile cu ochiul liber, ale agre­sivităţii Rusiei. De pildă, de ce oferă toate com­paniile de cablu din România, postul de propagandă ruseas­că anti-occidentală, Russia Today? Lipsa de infor­maţie şi de edu­caţie ar putea avea consecinţe tragice pentru noi. Nu ne rămâne decât să sperăm că militarii şi oamenii po­litici responsabili din SUA nu-l vor lăsa pe Donald Trump să cedeze în faţa Rusiei, pentru că o Europă şi, im­plicit, o Românie abandonate de SUA nu vor fi niciodată independente, cum clamează unele sirene ale populismului, ci un fief al Kremlinului, o pro­vincie a Eurasiei.