"Cum se explică slăbiciunea şi vulnerabilitatea generaţiei tinere în faţa bolilor?", se întreba înţeleptul preot şi vindecător german Sebastian Kneipp, în urmă cu o sută de ani. "Întrebarea asta pe care mi-o pun mereu nu este o vorbă în vânt, ci o realitate care mă îngrijorează. Răspunsul e unul singur: tinerii de astăzi nu ştiu sau nu vor să-şi întărească organismul împotriva bolilor. Bunicul meu, un ţăran care lucra de dimineaţă şi până seara pe câmp, nu pleca niciodată de-acasă înainte să se frece pe corp cu un ştergar de cânepă aspru, ca să-şi pună sângele în circulaţie, şi nu lăsa să treacă o săptămână fără să facă o baie de aburi, într-o saună pe care şi-o încropise într-o fostă magazie de cereale. Spune-i asta unui tânăr de astăzi şi-ţi va râde în nas. (...) Slăbiciunea oamenilor din ziua de azi a atins un grad de-a dreptul periculos. Cei anemici, nervoşi, bolnavi de stomac şi de inimă reprezintă majoritatea, în vreme ce indivizii puternici şi pe deplin sănătoşi reprezintă o excepţie. Fiecare schimbare de anotimp a devenit o problemă de sănătate. Nicio iarnă nu trece fără răceli sau gripe, fără febră şi tuse. Mulţi cad la pat chiar şi prin simpla deschidere a uşii, când afară e frig, atât sunt de slabi şi sfrijiţi." De prisos să mai atragem atenţia asupra actualităţii dramatice a afirmaţiilor lui Sebastian Kneipp. Majoritatea noastră ne recunoaştem în ele. Aproape toţi am devenit dependenţi de medicamente, în loc să adoptăm un stil de viaţă care să ne menţină puternici şi sănătoşi. Deşi pot părea depăşite şi desuete, metodele de întărire recomandate de celebrul terapeut german, care erau şi leacurile ţăranilor noştri, dau rezultate de excepţie. Fireşte, cu condiţia să fie practicate temeinic şi în mod regulat, să devină un program pentru toată viaţa.
Mersul desculţ
Mersul în picioarele goale are o însemnătate aşa de mare pentru natura umană, încât dacă i-am cunoaşte esenţa, n-am mai purta niciodată încălţări. Dacă vrem să creştem copii puternici, sănătoşi şi echilibraţi, nu vom găsi un mijloc mai potrivit decât acela de a-i pune să umble desculţi.
Umblaţi la început în ciorapi
Dar nici voi, cititorii acestor rânduri, nu vă lăsaţi mai prejos. Faceţi astfel ca, în mod regulat, iarna sau vara, să umblaţi câteva minute în picioarele goale. Dacă nu vă încumetaţi s-o faceţi afară, faceţi-o acasă, în bucătărie, sufragerie sau dormitor. Ce vă costă ca în fiecare dimineaţă, după trezire, sau seara, înainte de-a vă culca, să faceţi o plimbare de 15 minute pe podelele casei? Pentru ca începutul să nu fie prea brutal, porniţi prin a umbla în ciorapi, pe care după câteva zile îi scoateţi. Veţi simţi imediat efectul benefic al acestui demers.
Mersul prin iarbă şi pe pietre ude
Iarba şi frunzele
Un mod deosebit de eficient al artei de a merge desculţ este păşitul prin iarba udă, indiferent dacă e vorba de rouă, ploaie sau loc băltit. Cu cât e mai multă apă, cu cât durează procedeul mai mult, cu cât e mai des repetat, cu atât mai mare va fi succesul.
De regulă, mersul prin iarbă trebuie să fie rapid şi să dureze între 15 şi 45 de minute. Un exerciţiu dat deopotrivă adolescenţilor şi bătrânilor, celor sănătoşi ori bolnavi.
Pietrele
O alternativă la mersul prin iarbă udă este păşitul pe pietre. Mărimea lor n-are niciun fel de importanţă. Important este să nu înţepe sau să producă răni şi, mai ales, e important ca pietrele să fie ude, să nu stai pe ele în poziţie nemişcată, ci să păşeşti uşor şi repede. Cine suferă de picioare reci, cine suferă adesea de dureri de cap şi de gât şi contractează uşor răceli să practice cât mai des mersul pe pietre ude.
Dar cel mai mare efect îl are mersul prin zăpada proaspăt căzută. Zăpada trebuie să fie proaspătă, şi nu omăt vechi şi tare, îngheţat. În plus, acest exerciţiu nu trebuie practicat niciodată când afară bate un vânt de gheaţă.
Mişcaţi-vă, nu staţi pe loc
Senzaţia neplăcută, de frig, durează doar două minute, apoi nu se mai simte niciun fel de frig la picioare. Durata normală a mersului prin zăpadă e de 4-5 minute. Nu e voie să staţi pe loc. Mersul este obligatoriu.
Corpul trebuie să fie încălzit
Mersul desculţ prin zăpadă e interzis în cazul când corpul nu este cald. Cine tremură de frig să încerce să se încălzească prin puţină mişcare sau printr-o muncă fizică oarecare. Persoanele care suferă de transpiraţie la picioare, au răni deschise sau purulente n-au ce căuta în zăpadă desculţe.
Începeţi exerciţiul când cade prima zăpadă, alergând desculţi într-un loc curat, unde nu există pericol de accident la picioare.
Călcatul apei
Remediul se poate practica în cada de baie, începând cu apă rece până la glezne, mişcând întruna picioarele. (Cum calcă barza pe un câmp cu apă.) Cu timpul, nivelul apei trebuie să crească, mai întâi până la pulpe, apoi până la genunchi. Ca durată, începeţi de la un minut şi creşteţi până la 5 minute. Cu cât apa este mai rece, cu atât mai bine. După ce ieşiţi afară, e indicat să vă mişcaţi prin casă sau să faceţi câteva mişcări de gimnastică.
Întărirea braţelor şi picioarelor
Se stă în apă rece până deasupra genunchilor, nu mai mult de un minut. După ce se şterg picioarele şi se încalţă ciorapi (de preferinţă din lână pură) se bagă şi braţele în apă rece, până la subsuori. Se stă aşa un minut.
Ideal ar fi ca aceste mişcări să fie concomitente. Dacă îndoirea în faţă este prea grea (pentru ca braţele să fie scufundate în apă până la axile), se stă doar cu picioarele în baie, iar braţele se vâră într-un alt vas, pus eventual pe un scaun.
Epilog
Suntem foarte grijulii în viaţă să nu ne lipsească hrana de toate zilele. Dar oare nu trebuie să ne gândim şi la suflet, îngrijindu-ne să trăiască într-un trup sănătos? Avem datoria să ne îngrijim fiecare în parte, să facem tot ce se poate pentru a ne păstra sănătatea cu care am fost dăruiţi.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
