Leacurile de sănătate ale bunicilor

Rodica Demian
- Cele mai simple metode de întărire a organismului -

"Cum se explică slăbiciunea și vulnerabi­li­tatea genera­ției tinere în fața boli­lor?", se întreba înțeleptul preot și vin­decător german Se­bastian Kneipp, în urmă cu o sută de ani. "Întrebarea asta pe care mi-o pun mereu nu este o vorbă în vânt, ci o realitate care mă îngrijo­rează. Răs­punsul e unul singur: tinerii de astăzi nu știu sau nu vor să-și întărească orga­nismul împotriva bolilor. Bunicul meu, un țăran care lucra de dimi­neață și până seara pe câmp, nu pleca niciodată de-acasă înainte să se frece pe corp cu un ștergar de câ­nepă aspru, ca să-și pună sângele în circulație, și nu lăsa să treacă o săp­tămână fără să facă o baie de aburi, într-o saună pe care și-o încropise într-o fostă ma­gazie de ce­rea­le. Spu­ne-i asta unui tânăr de astăzi și-ți va râde în nas. (...) Slă­biciunea oame­nilor din ziua de azi a atins un grad de-a dreptul pe­riculos. Cei anemici, ner­voși, bolnavi de sto­mac și de inimă re­­prezintă majo­ri­tatea, în vreme ce indivizii pu­ternici și pe deplin sănătoși repre­zintă o excep­ție. Fiecare schim­bare de anotimp a devenit o pro­blemă de sănătate. Nicio iarnă nu trece fără răceli sau gripe, fără febră și tuse. Mulți cad la pat chiar și prin simpla deschidere a ușii, când afară e frig, atât sunt de slabi și sfrijiți." De prisos să mai atragem atenția asupra actuali­tății dramatice a afirmațiilor lui Se­bas­tian Kneipp. Majoritatea noas­­tră ne recunoaștem în ele. Aproape toți am devenit depen­denți de me­dica­men­te, în loc să adoptăm un stil de viață care să ne mențină puter­nici și sănă­toși. Deși pot părea depășite și desue­te, metodele de întărire reco­mandate de celebrul tera­peut german, care erau și leacurile țăranilor noș­tri, dau re­zul­tate de excep­ție. Firește, cu con­diția să fie prac­­­ticate temeinic și în mod regulat, să devină un program pentru toată viața.

Mersul desculț

Mersul în picioarele goa­le are o însem­nătate așa de ma­re pentru na­tu­ra umană, încât dacă i-am cunoaște esența, n-am mai purta niciodată în­călțări. Dacă vrem să creștem copii puternici, sănă­toși și echilibrați, nu vom găsi un mijloc mai potrivit decât acela de a-i pune să umble desculți.

Umblați la început în ciorapi

Dar nici voi, cititorii acestor rân­duri, nu vă lăsați mai prejos. Faceți astfel ca, în mod regulat, iarna sau vara, să umblați câteva minute în pi­cioarele goale. Dacă nu vă încume­tați s-o faceți afară, faceți-o acasă, în bucătă­rie, sufragerie sau dormitor. Ce vă cos­tă ca în fiecare dimineață, după tre­­zire, sau seara, înainte de-a vă culca, să faceți o plimbare de 15 minute pe podelele casei? Pentru ca începutul să nu fie prea brutal, porniți prin a umbla în ciorapi, pe care după câteva zile îi scoa­teți. Veți simți imediat efectul benefic al acestui demers.

Mersul prin iarbă și pe pietre ude

Iarba și frunzele
Un mod deosebit de eficient al artei de a merge desculț este pășitul prin iarba udă, indiferent dacă e vorba de rouă, ploaie sau loc băltit. Cu cât e mai multă apă, cu cât durează proce­deul mai mult, cu cât e mai des repe­tat, cu atât mai mare va fi suc­cesul.
De regulă, mersul prin iarbă tre­buie să fie rapid și să dureze între 15 și 45 de minute. Un exer­cițiu dat deopo­trivă ado­lescenților și bătrânilor, celor să­nă­toși ori bolnavi.

Pietrele
O alternativă la mersul prin iarbă udă este pășitul pe pietre. Mă­rimea lor n-are niciun fel de im­por­tanță. Important este să nu înțepe sau să producă răni și, mai ales, e important ca pietrele să fie ude, să nu stai pe ele în poziție nemișcată, ci să pășești ușor și repede. Cine suferă de picioare reci, cine suferă adesea de dureri de cap și de gât și contractează ușor ră­celi să practice cât mai des mersul pe pietre ude.

Mersul prin zăpada proaspătă

Dar cel mai mare efect îl are mer­sul prin zăpada proaspăt căzută. Ză­pada trebuie să fie proas­pătă, și nu omăt vechi și tare, în­ghe­țat. În plus, acest exercițiu nu trebuie prac­ticat niciodată când afară bate un vânt de gheață.

Mișcați-vă, nu stați pe loc
Senzația neplăcută, de frig, durea­ză doar două minute, apoi nu se mai simte niciun fel de frig la picioare. Durata normală a mersului prin zăpa­dă e de 4-5 minute. Nu e voie să stați pe loc. Mersul este obli­gatoriu.

Corpul trebuie să fie încălzit
Mersul desculț prin ză­padă e in­terzis în ca­zul când corpul nu este cald. Cine tremură de frig să încerce să se în­călzească prin puțină miș­care sau printr-o muncă fizică oarecare. Persoa­nele care suferă de transpirație la pi­cioare, au răni des­chise sau puru­lente n-au ce căuta în zăpadă des­culțe.
Începeți exercițiul când cade pri­ma zăpadă, alergând desculți într-un loc curat, unde nu există pericol de accident la picioare.

Călcatul apei

Acest exercițiu ex­trem de ușor are con­secințe deosebite. Pe de o parte, el ne întărește orga­nismul, are efect pozitiv asupra rini­chilor și asu­pra eliminării urinei din corp, acțio­nează și asupra plămânilor, ușurând res­pi­rația, elimi­nă gazele din stomac și vin­decă orice du­rere de cap.
Remediul se poa­te prac­tica în ca­da de baie, în­cepând cu apă rece până la glezne, mișcând întruna pi­cioa­rele. (Cum calcă barza pe un câmp cu apă.) Cu timpul, ni­velul apei trebuie să crească, mai întâi pâ­nă la pulpe, apoi pâ­nă la genunchi. Ca durată, începeți de la un minut și creș­teți până la 5 mi­nute. Cu cât apa este mai rece, cu atât mai bine. După ce ieșiți afară, e in­dicat să vă mișcați prin casă sau să faceți câteva mișcări de gimnastică.

Întărirea brațelor și picioarelor


Se stă în apă rece până deasupra genunchilor, nu mai mult de un mi­nut. După ce se șterg picioa­rele și se încalță ciorapi (de preferință din lână pură) se bagă și brațele în apă rece, până la sub­suori. Se stă așa un minut.
Ideal ar fi ca aceste mișcări să fie conco­mi­tente. Dacă îndoirea în față este prea grea (pentru ca brațele să fie scufundate în apă până la axile), se stă doar cu picioarele în baie, iar brațele se vâră într-un alt vas, pus eventual pe un scaun.

Epilog

Suntem foarte gri­julii în viață să nu ne lip­sească hrana de toate zilele. Dar oare nu trebuie să ne gândim și la suflet, îngrijindu-ne să trăiască într-un trup sănătos? Avem datoria să ne în­grijim fiecare în parte, să facem tot ce se poate pentru a ne păstra sănătatea cu care am fost dă­ruiți.