Urmărind buletinele de ştiri, nu poţi să nu vezi că, după peste 70 de ani de evoluţie relativ netulburată, Europa scârţâie din toate încheieturile. După căderea comunismului şi stingerea focarelor de conflict mocnit ascunse de el, continentul federalizat într-o uniune consensuală se îndrepta spre transformarea sa într-o superputere economică, politică şi militară, compatibilă cu acelea ce domină acum mapamondul. Legăturile UE cu SUA prin Tratatul Nord-Atlantic îi asigurau impermeabilitate la ameninţări externe. Şi totuşi, după euforia începuturilor, UE se confruntă iarăşi cu demoni care, în secolul trecut, au împins ţările ce o compun la cele mai sângeroase războaie din istoria umanităţii. James Kirchick, analist politic american, încearcă să răspundă în cartea pe care vi-o propun azi la o serie de "chestiuni arzătoare" ale momentului. Din ce cauză UE, născută sub zodia valorilor liberale şi democratice (pe care chiar ea le-a produs în nucleul ei occidental) e ameninţată de reapariţia naţionalismului populist şi a xenofobiei, de resuscitarea unor mişcări iredentiste şi separatiste? De ce această Europă ce se vrea "unită, liberă şi trăind în pace" e acum contestată din interior, atacată din afară şi pe cale să rupă legăturile cu SUA, care au salvat-o în trecut de două ori de la dezintegrare şi colaps economic? Să fie oare de vină "birocraţia de la Bruxelles" care forţează alinierea şi impune "corectitudinea politică"? Să fie dezvoltarea economică inegală dintre Vest şi Est generatoare de tendinţe centrifuge? Kirchick subliniază că fondurile de dezvoltare alocate de UE sunt absorbite diferenţiat de ţările comunitare, piaţa comună încă nereglementată dezavantajează statele mai slab dezvoltate iar crizele ciclice ale economiei capitaliste sunt resimţite diferit. O altă cauză ar fi "idealismul umanitarist" al Germaniei şi Franţei, politica porţilor deschise faţă de valul migraţionist din Orientul Apropiat şi Africa de Nord, impunerea cotei de refugiaţi cu alte valori culturale şi de civilizaţie şi care ameninţă locurile de muncă ale localnicilor. Analistul trece prin sită deasă toate aceste probleme, surprinzând şi jocurile de interes ale cercurilor politice şi economice, contextele externe ce potenţează reacţiile acestor grupări naţionale şi transnaţionale. Astfel, el explică factorii cu rol major în Brexit, elementele ce au potenţat evoluţia Ungariei şi Poloniei spre iliberalism, motivele care au impus în prim-planul scenei politice europene partide extremiste. Este descifrat şi rolul Rusiei în destabilizarea Europei, prin stimularea discordiei între state, prin reluarea aspiraţiilor ei dominatoare, cu mijloace perfide. Impactul politicii ruseşti de dezbinare s-a văzut şi în reacţia neunitară a ţărilor europene la anexarea Crimeei şi la războiul provocat în estul Ucrainei. Politica lui Donald Trump, care ameninţă cu renunţarea SUA la rolul de garant al securităţii continentului nostru, accentuează dificultăţile UE. Va mai rezista oare, în această situaţie, visul Europei unite? Kirchick cercetează toate evoluţiile posibile, cu argumente şi date concrete (unele inedite). Citindu-le, o să vă daţi seama dacă Europa democratică şi paşnică va continua sau, sub asaltul unor dictatori în devenire, se va dizolva şi va începe un nou ev întunecat, al exclusivismelor, războaielor şi barbariei.
Selecţia "Formula AS"
* James Kirchick, "Sfârşitul Europei. Dictatori, demagogi şi noul ev întunecat", traducere de Anacaona Mîndrilă-Sonetto, Ed. Polirom (tel. 0232/21.74.40), 328 p.
Urmărind buletinele de ştiri, nu poţi să nu vezi că, după peste 70 de ani de evoluţie relativ netulburată, Europa scârţâie din toate încheieturile. După căderea comunismului şi stingerea focarelor de conflict mocnit ascunse de el, continentul federalizat într-o uniune consensuală se îndrepta spre transformarea sa într-o superputere economică, politică şi militară, compatibilă cu acelea ce domină acum mapamondul. Legăturile UE cu SUA prin Tratatul Nord-Atlantic îi asigurau impermeabilitate la ameninţări externe. Şi totuşi, după euforia începuturilor, UE se confruntă iarăşi cu demoni care, în secolul trecut, au împins ţările ce o compun la cele mai sângeroase războaie din istoria umanităţii. James Kirchick, analist politic american, încearcă să răspundă în cartea pe care vi-o propun azi la o serie de "chestiuni arzătoare" ale momentului. Din ce cauză UE, născută sub zodia valorilor liberale şi democratice (pe care chiar ea le-a produs în nucleul ei occidental) e ameninţată de reapariţia naţionalismului populist şi a xenofobiei, de resuscitarea unor mişcări iredentiste şi separatiste? De ce această Europă ce se vrea "unită, liberă şi trăind în pace" e acum contestată din interior, atacată din afară şi pe cale să rupă legăturile cu SUA, care au salvat-o în trecut de două ori de la dezintegrare şi colaps economic? Să fie oare de vină "birocraţia de la Bruxelles" care forţează alinierea şi impune "corectitudinea politică"? Să fie dezvoltarea economică inegală dintre Vest şi Est generatoare de tendinţe centrifuge? Kirchick subliniază că fondurile de dezvoltare alocate de UE sunt absorbite diferenţiat de ţările comunitare, piaţa comună încă nereglementată dezavantajează statele mai slab dezvoltate iar crizele ciclice ale economiei capitaliste sunt resimţite diferit. O altă cauză ar fi "idealismul umanitarist" al Germaniei şi Franţei, politica porţilor deschise faţă de valul migraţionist din Orientul Apropiat şi Africa de Nord, impunerea cotei de refugiaţi cu alte valori culturale şi de civilizaţie şi care ameninţă locurile de muncă ale localnicilor. Analistul trece prin sită deasă toate aceste probleme, surprinzând şi jocurile de interes ale cercurilor politice şi economice, contextele externe ce potenţează reacţiile acestor grupări naţionale şi transnaţionale. Astfel, el explică factorii cu rol major în Brexit, elementele ce au potenţat evoluţia Ungariei şi Poloniei spre iliberalism, motivele care au impus în prim-planul scenei politice europene partide extremiste. Este descifrat şi rolul Rusiei în destabilizarea Europei, prin stimularea discordiei între state, prin reluarea aspiraţiilor ei dominatoare, cu mijloace perfide. Impactul politicii ruseşti de dezbinare s-a văzut şi în reacţia neunitară a ţărilor europene la anexarea Crimeei şi la războiul provocat în estul Ucrainei. Politica lui Donald Trump, care ameninţă cu renunţarea SUA la rolul de garant al securităţii continentului nostru, accentuează dificultăţile UE. Va mai rezista oare, în această situaţie, visul Europei unite? Kirchick cercetează toate evoluţiile posibile, cu argumente şi date concrete (unele inedite). Citindu-le, o să vă daţi seama dacă Europa democratică şi paşnică va continua sau, sub asaltul unor dictatori în devenire, se va dizolva şi va începe un nou ev întunecat, al exclusivismelor, războaielor şi barbariei.
Urmărind buletinele de ştiri, nu poţi să nu vezi că, după peste 70 de ani de evoluţie relativ netulburată, Europa scârţâie din toate încheieturile. După căderea comunismului şi stingerea focarelor de conflict mocnit ascunse de el, continentul federalizat într-o uniune consensuală se îndrepta spre transformarea sa într-o superputere economică, politică şi militară, compatibilă cu acelea ce domină acum mapamondul. Legăturile UE cu SUA prin Tratatul Nord-Atlantic îi asigurau impermeabilitate la ameninţări externe. Şi totuşi, după euforia începuturilor, UE se confruntă iarăşi cu demoni care, în secolul trecut, au împins ţările ce o compun la cele mai sângeroase războaie din istoria umanităţii. James Kirchick, analist politic american, încearcă să răspundă în cartea pe care vi-o propun azi la o serie de "chestiuni arzătoare" ale momentului. Din ce cauză UE, născută sub zodia valorilor liberale şi democratice (pe care chiar ea le-a produs în nucleul ei occidental) e ameninţată de reapariţia naţionalismului populist şi a xenofobiei, de resuscitarea unor mişcări iredentiste şi separatiste? De ce această Europă ce se vrea "unită, liberă şi trăind în pace" e acum contestată din interior, atacată din afară şi pe cale să rupă legăturile cu SUA, care au salvat-o în trecut de două ori de la dezintegrare şi colaps economic? Să fie oare de vină "birocraţia de la Bruxelles" care forţează alinierea şi impune "corectitudinea politică"? Să fie dezvoltarea economică inegală dintre Vest şi Est generatoare de tendinţe centrifuge? Kirchick subliniază că fondurile de dezvoltare alocate de UE sunt absorbite diferenţiat de ţările comunitare, piaţa comună încă nereglementată dezavantajează statele mai slab dezvoltate iar crizele ciclice ale economiei capitaliste sunt resimţite diferit. O altă cauză ar fi "idealismul umanitarist" al Germaniei şi Franţei, politica porţilor deschise faţă de valul migraţionist din Orientul Apropiat şi Africa de Nord, impunerea cotei de refugiaţi cu alte valori culturale şi de civilizaţie şi care ameninţă locurile de muncă ale localnicilor. Analistul trece prin sită deasă toate aceste probleme, surprinzând şi jocurile de interes ale cercurilor politice şi economice, contextele externe ce potenţează reacţiile acestor grupări naţionale şi transnaţionale. Astfel, el explică factorii cu rol major în Brexit, elementele ce au potenţat evoluţia Ungariei şi Poloniei spre iliberalism, motivele care au impus în prim-planul scenei politice europene partide extremiste. Este descifrat şi rolul Rusiei în destabilizarea Europei, prin stimularea discordiei între state, prin reluarea aspiraţiilor ei dominatoare, cu mijloace perfide. Impactul politicii ruseşti de dezbinare s-a văzut şi în reacţia neunitară a ţărilor europene la anexarea Crimeei şi la războiul provocat în estul Ucrainei. Politica lui Donald Trump, care ameninţă cu renunţarea SUA la rolul de garant al securităţii continentului nostru, accentuează dificultăţile UE. Va mai rezista oare, în această situaţie, visul Europei unite? Kirchick cercetează toate evoluţiile posibile, cu argumente şi date concrete (unele inedite). Citindu-le, o să vă daţi seama dacă Europa democratică şi paşnică va continua sau, sub asaltul unor dictatori în devenire, se va dizolva şi va începe un nou ev întunecat, al exclusivismelor, războaielor şi barbariei.
Alte articole din acest numar
- ANCHETĂ - Ce bucurii aşteptaţi de la iarnă?
- "I-am spus că acum, la el în piept bate o inimioară de fetiţă!"
- "Vă doresc să continuaţi lupta pentru apariţia acestei minunate reviste"
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
