Puşi faţă în faţă, de Centenar, cu faptele măreţe ale generaţiilor trecute, avem tentaţia de a uita sau de a minimaliza, uneori, lucrurile bune, succesele reale pe care le obţinem pe plan internaţional. Avem, desigur, nevoie de viziune critică şi de luciditate, dar un pic de entuziasm nu strică, mai ales dacă e certificat afară, în lumea occidentală. Paradoxal, în ciuda "războiului" dintre guvernul României şi Comunitatea Europeană, multe dintre ştirile pozitive au venit din străinătate. De la industrie la cultură şi de la sport la turism, avem, în continuare, temeiuri serioase de optimism!
BUCUREŞTI
Verde, pentru "Autostrada Unirii"!Camera Deputaţilor a adoptat în unanimitate, zilele trecute, un proiect de lege care impune Guvernului construcţia, în doar 4 ani, a "Autostrăzii Unirii", un drum de 311 kilometri, care să lege Târgu Mureş de Iaşi şi Ungheni, cu un cost estimat la circa 9 miliarde de euro. După ani întregi de lupte din partea grupurilor civice de la Iaşi (despre care "Formula AS" a scris în mai multe rânduri), Moldova are, în sfârşit, dreptul de a spera că va fi conectată cu Europa, via Transilvania. Ca să fie siguri că sunt bani pentru proiect, deputaţii au stabilit că autostrada "se finant?eaza? de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din credite externe s?i din fonduri europene nerambursabile s?i/sau prin parteneriat public-privat". Mai mult, în fiecare lege bugetara? anuala?, pe durata implementa?rii proiectului, se vor aloca acestui obiectiv credite conform necesarului de finant?are. Ministerul Transporturilor încearcă de 10 ani, fără succes, să facă studiile de fezabilitate pentru autostradă. Recent, însă, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a explicat că Bruxelles-ul dispune de fonduri pentru a finanţa aceste studii. Între timp, există parlamentari ai Opoziţiei care i-au scris preşedintelui României, pentru ca importanţa autostrăzii Iaşi - Târgu Mureş să fie discutată şi susţinută de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
BRAŞOV
Rulmentul "de 10"Sunt ani şi ani de zile de când ne plângem că industria românească nu mai face performanţe, cum făcea pe vremea lui Nicolae Ceauşescu. Dacă în ediţia trecută a rubricii vă prezentam noul tractor românesc conceput la Reghin, o altă reuşită de vârf ne este semnalată la Braşov: Fabrica Schaeffler, unul dintre pilonii noului învăţământ profesional din România, despre care de asemenea am scris în "Formula AS", a realizat în toamna aceasta un rulment record pentru un mare client din China. Rulmentul are peste 10 tone şi un diametru de peste 3 metri şi va fi montat într-un utilaj special de forare de tuneluri pentru liniile de metrou. Aproximativ 150 de angajaţi din echipa Schaeffler au contribuit la realizarea acestui produs. Peste 1.000 de componente au fost necesare în procesul de producţie şi doar pentru partea de montaj a fost nevoie de mai bine de 25 de ore de muncă neîntreruptă! Aflată de 14 ani pe piaţă, "Schaeffler România" prelucrează lunar peste 400 de camioane de metal, producţia zilnică ridicându-se la 1,5 milioane de euro. Încă o dovadă că în România Centenarului nu doar se consumă, ci se mai şi produce.
LONDRA
Vinul de Carastelec, premiat la "Oscarul şampaniilor"Veşti bune pentru România vin nu doar de la Paris, ci şi dintr-o altă mare capitală europeană, Londra. Întrunit la "Merchant Taylor's Hall", juriul prestigiosului concurs "Champagne & Sparkling Wine World Championships Awards" a premiat vinul românesc Carassia, produs de cramele "Carastelec", la categoria "Rising Star", "Cel mai promiţător vin nou". Tom Stevenson, fondator al competiţiei şi şef al juriului, le-a spus oaspeţilor de seamă de la Londra că scopul evenimentului pe care îl conduce nu e doar acela de a promova vinurile de mare clasă, ci şi acela de a descoperi şi de a premia vinuri noi şi surprinzătoare de pe pieţe aflate în plină ascensiune. "Sunt bucuros în mod deosebit să vă prezint vinul Carassia din România, drept câştigător al trofeului World Champion Rising Star", a spus Stevenson cu prilejul "Oscarului şampaniilor" de la Londra. Vinul de Carastelec a fost printre cele mai ieftine vinuri din competiţie (13 euro). Comparativ, câştigătorul titlului de cea mai bună şampanie din lume, Louis Roederer Brut, costă 116 euro!
VIENA/ LUBECK
Mari premii de literatură pentru RomâniaScriitoarea Ioana Pârvulescu a obţinut, la începutul lunii noiembrie, în cadrul unei ceremonii organizate la Viena, Marele Premiu al Uniunii Europene pentru Literatură ("European Union Prize for Literature" - EUPL). Nuvela cu care a intrat în competiţie se intitulează "O voce" şi îi este dedicată Monicăi Lovinescu. Aflat la ediţia a zecea, aniversară, Premiul Uniunii Europene pentru Literatură a reunit, în acest an, 36 de scriitori, laureaţi ai ediţiilor anterioare, din 26 de ţări. Premiile au fost acordate în urma unui vot al publicului şi a evaluării din partea unui juriu de profesionişti din domeniul literaturii, care a inclus scriitori, critici literari şi jurnalişti.
Câteva zile mai târziu, pe 19 noiembrie, a venit rândul scriitorului Mircea Cărtărescu să primească Premiul "Thomas Mann" 2018, unul dintre cele mai importante premii ale literaturii germane. La ceremonia din oraşul Lubeck au participat scriitorul şi traducătorul Ernest Wichner, care a ţinut "Laudatio", poetul şi editorul Michael Kruger, care a citit discursul de mulţumire, editorul austriac Herbert Ohrlinger şi traducătoarea suedeză Inger Johansson. În primăvară, Mircea Cărtărescu a mai fost distins cu un premiu internaţional pentru literatură, Premio Formentor de las Letras 2018, în valoare de 50.000 de euro.
NEW YORK/ LONDRA
Tur de forţă pentru turismul românesc în presa internaţionalăNu există sezon în care frumuseţile României, necunoscute multora dintre occidentali, să nu fie subiectul câte unui reportaj entuziasmant în presa din Vest. Patti Morrow, jurnalist de "travel" la Huffington Post, tocmai ce-a vizitat România şi scrie un text cu titlul "E România cea mai frumoasă ţară din Europa? S-ar putea chiar să fie!". Patti a vizitat Bucureştiul, dar şi cetăţile şi castelele cele mai importante din Transilvania şi a rămas absolut impresionată. Nu mai puţin impresionaţi s-au dovedit a fi prezentatorii seriei "Getaways" de la postul britanic BBC One. Binecunoscuţii Mairead Ronan şi Joe Lindsay au fost şi ei prin Ardeal şi au pregătit două episoade, unul filmat la Castelul Huniazilor din Hunedoara, celălalt în Cluj-Napoca şi în mina de sare de la Turda.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
