În Harghita, Covasna şi Mureş, cei care au nevoie de protecţie sunt românii, nu maghiarii

În data de 18 noiembrie, în Piaţa Libertăţii din oraşul Sfântu Gheorghe, câteva mii de maghiari au sărbătorit îm­plinirea a 100 de ani de la înfiinţarea Consi­liu­lui Naţional Secuiesc.

Un Centenar care do­ve­deşte înţelepciunea conducătorilor români de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, când au stimu­lat deschis, democratic, libertatea şi drep­turile minorităţilor naţionale. Politicieni finanţaţi de Budapesta au avut însă grijă şi de obsesia numită autonomia teritorială. "Marcăm centenarul Consiliului Naţional Secuiesc", a spus organizatorul evenimentului, Izsak Balazs, "dar, în acelaşi timp, dorim să prezentăm lumii întregi dorinţa de autonomie a ţinutului secuiesc". Oare "Centenarul" secuilor va marca şi "Cente­na­rul" ro­mâ­nilor? Răspunsul e cunoscut: pentru extremismul ungu­resc, 1 Decembrie este "o zi de doliu", iar Tratatul de la Trianon trebuie anulat. Tot pe 18 noiembrie, un grup de demonstranţi români, adunaţi la Grupul Statuar "Mihai Viteazul" din Sfântul Gheorghe, au afirmat: "Am venit aici ca să vă transmitem un mesaj. Sunteţi vi­zitatori, aţi venit la noi acum 1000 de ani, bine aţi venit! V-am primit în casa noastră, dar asta nu înseamnă că astăzi vreţi să ne daţi afară". În acelaşi timp, Forumul Ci­vic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), ca reprezentant al celor 44 de organizaţii culturale şi civice din zonă, aflând de conţinutul dorin­ţelor formulate la mitingul pentru autonomia "ţinutului secuiesc", transmite următoarele: "Este timpul ca aceas­tă parte binecuvântată din inima României, ju­deţele Har­ghita, Covasna şi Mureş, să se transforme din consu­ma­tor, în furnizor de stabilitate. Legăturile secuilor cu ro­mânii sunt profunde; ele nu se referă doar la Transil­va­nia, ci şi la Moldova şi Ţara Românească. Colaborarea dintre români şi secui a reprezentat o constantă a istoriei medievale şi a făcut parte din viaţa cotidiană. Şi în ultima sută de ani, România şi-a îndeplinit în totalitate obligaţiile referitoare la minorităţi. Spiritul extrem de generos al Rezoluţiei de la Alba Iulia a fost integral respectat". Despre ce autonomie e vorba? În Harghita, Covasna şi Mureş, cei care au nevoie de protecţie pentru a-şi conserva şi afirma identitatea etnică sunt românii, nu maghiarii. În acelaşi timp, organizaţiile româneşti so­li­cită organizaţiilor maghiare să lase copiii să înveţe lim­ba română, pe care strămoşii lor o cunoşteau foarte bine, ca pe o a doua limbă maternă. Românii apreciază şi res­pec­tă, mai ales în ultima sută de ani, istoria, cultura, tra­diţiile şi patrimoniul secuilor-maghiari, dar le amin­tesc că, fără istoria, cultura şi patrimoniul românesc din zonă, is­toria locală a judeţelor din mijlocul ţării nu ar fi com­pletă. Cu alte cuvinte, nu autonomie teritorială le tre­buie ungurilor din Covasna şi Harghita, ci unitate şi înde­lun­gată convieţuire alături de fraţii români. Respect pen­tru înaintaşi, dar şi pentru urmaşii noştri. Suntem îm­pre­ună şi aşa vom rămâne. Cine ne poate separa?