Tratamente cu murături

Castraveţii muraţi - diabet şi digestie

* Digestie dificilă, dispepsie - tripsina, o enzimă conţinută în coaja castraveţilor muraţi, ajută organismul să digere şi să asimileze cu uşurinţă pro­tei­­nele. Apoi, bacteriile prietenoase din aceste mu­rături normalizează flora tu­bului digestiv, preve­nind indigestiile, balo­na­rea, disconfortul ab­dominal după masă. Persoanele ca­re în­tâmpină pro­ble­me în asimilarea mân­­că­rurilor bo­ga­te în pro­teine sau gră­simi, precum şi cele care au frec­vent indi­gestii ori probleme bi­liare, ar trebui să con­sume la mesele prin­ci­pale castraveţi mu­raţi.
* Diabet za­ha­rat - castraveţii muraţi în apă cu sa­re conţin o can­ti­ta­te infimă de za­ha­ruri, dar în schimb au în componenţă sub­stanţe stimulatoare ale acti­vităţii pancreasului, precum şi din cele care mă­resc receptivitatea organismului la insulină. Con­su­mul lor este un adevărat tratament pentru preve­nirea şi tra­tarea diabetului, ei putând fi mâncaţi fără niciun fel de restricţie cantitativă.
* Colesterol şi trigliceride mărite - fibrele alimentare şi stimulatorii activităţii hepatice din cas­traveţii muraţi sunt adevăraţi inamici ai grăsimilor şi colesterolului în exces din sânge. Consumaţi con­stant vreme de măcar trei luni (minimum 300 de grame pe zi), ei vor scădea valorile trigliceridelor şi ale coles­te­rolului şi vor proteja vasele de sânge de depunerea acestora.


Gogonelele murate - anticancerigene

* Hepatită virală - un studiu german a de­mon­­strat că în gogonele sunt secretate substanţe (nu­mite alcaloizi) care împiedică replicarea viru­şilor he­pati­tici, blocând în special prolifera­rea virusului C. Go­go­nelele sunt atât de active tera­peutic încât, în com­bina­ţie cu frunzele de vâsc, sunt administrate cu suc­ces persoanelor care nu au răspuns la cele mai avan­sate tratamente pe bază de interferon.
* Boală canceroa­să - o cercetare făcută în Coreea de Sud a arătat că tomatele verzi conţin ci­tostatice naturale, care deter­mină autodistrugerea anumitor formaţiuni tu­morale. Cele mai re­ceptive la acest trata­ment s-au dovedit a fi cancerele pulmonare, precum şi cancerul de col uterin.
* Efort fizic - gogonelele sunt prin­tre cei mai buni sus­ţi­nători de efort. Ele cresc rezistenţa la miş­care fizică pre­lungită, dar ajută şi la creş­terea masei mus­culare, fiind mult mai sănătoase şi eficiente pe termen lung decât steroizii (sub­stan­ţe hor­mo­na­le toxice) folo­siţi de ama­torii de cul­turism. Ele sunt utile şi pentru copiii sau ado­les­cenţii cu o dezvoltare fizică întârziată, cu o con­stituţie firavă.


Conopida murată - hormoni şi nervi

* Chisturi ova­rie­ne, dismenoree, tul­burări de menopau­ză - conopida murată este un excelent reglator al activităţii ovarelor, fiind din acest punct de vedere un ajutor natural mult mai eficient decât multe din medi­camentele hormonale de sinteză. Se con­sumă în cure de lungă durată, alternativ cu varza mu­rată, cu care este înru­dită şi care are proprietăţi tera­peu­tice similare. Consumul a­ces­tor două legume din familia cru­ci­fe­relor înlătură durerile menstrua­le, pre­vine fenomenele extreme de la intrarea în me­no­pauză şi prote­jează organismul în timpul meno­pauzei.
* Prevenire Alzheimer, Par­­kinson, boli nervoase de­generative - principiile active din conopidă sunt un veritabil protec­tor al siste­mului nervos în faţa proceselor dege­nerative. Persoanele care consumă mari cantităţi de cono­pidă sau broccoli murate se bucură, la vârsta a treia, de o me­morie şi de o coordonare neuro­motorie mai bună. De asemenea, ele au un tonus psihic mai bun, pu­tând rămâne active mental şi fizic până la vârste foarte înaintate.
* Boli cardiovasculare - co­nopida con­ţine mari cantităţi de potasiu, mineral care reglează rit­mul cardiac şi tensiu­nea arterială. Pe ur­mă, această legu­mă murată împiedică oxidarea grăsimilor şi coles­terolului pe artere, prevenind ischemia car­diacă şi tulbu­rările circulatorii cere­brale. Nu în ultimul rând, conopida murată previne formarea şi migrarea chea­gurilor de sânge (trombilor), fiind un fluidi­fiant san­guin.


Varza murată - imunitate şi obezitate

* Infecţii res­piratorii, trata­men­te cu anti­bio­tice - un studiu fă­cut în Coreea de Sud a arătat că animalele de experienţă hrănite cu varză murată, du­pă ce au fost infec­tate cu celebrul şi te­mutul virus al gri­pei aviare (H5N1), au supravieţuit într-o pro­porţie mult mai mare decât cele tra­tate prin metode alopate. Cum este posibil acest lucru? Prin calităţile imunostimulatoare ale verzei, date de conţinutul de vitamina C şi complexul B, dar şi de bacteriile prie­tenoase pe care le conţine. Acestea din urmă sunt un ajutor preţios şi în timpul trata­men­telor cu anti­biotice, deoarece previn instalarea ciupercii can­dida şi defi­cienţele imunitare care apar frec­vent după această terapie medica­men­toasă.
* Astm, alergii cutanate - per­soa­nelor cu sensibilitate alergică puternică, tradusă prin astm bronşic sau urticarie, li se recomandă zilnic salata din varză murată, preparată cu ceapă şi hrean. În curele de lungă durată, varza murată reglează reacţiile siste­mului imunitar, dimi­nuând inten­sitatea proceselor alergice şi ame­lio­­rând, gradat, bolile produse sau po­tenţate de acestea.
* Supragreutate, obezitate - două cas­troane mari cu salată de var­ză acră conţin mai puţine calorii decât o felie de pâine cu unt sau câteva pă­trăţele de ciocolată. Mai mult, varza are o cantitate impresio­nantă de fibre alimentare - substanţe nedigerabile, care con­stituie o adevărată capcană pentru grăsimile şi zaharurile din ali­mente. Nicio persoană cu supra­greu­tate sau obezitate nu ar trebui să ig­nore varza murată în timpul sezonului rece, când hrana este mai bogată în calorii şi săracă în legume şi fructe proas­pete. Pen­tru cei care nu suportă varza murată sau care vor o variaţie în dietă se re­comandă şi folosirea cas­trave­ţilor, gogonelelor şi a pepenelui murat.


Varza roşie murată - energizant şi anticancerigen

* Boală canceroasă - varza roşie murată este o adevărată pavăză contra cancerului pentru întreg traiectul digestiv. Ea previne şi ajută în tra­ta­mentul cancerului bucal, esofagian, de colon şi de rect. Zea­ma sa (moarea de varză roşie) este un adjuvant în cazul cancerului hepatic, pulmonar şi de prostată. Trebuie ştiut şi faptul că antioxi­danţii pe care îi con­ţine ajută la neutra­lizarea, chiar şi la mai mult timp după inge­rare, a unor agenţi can­ce­rigeni puternici, cum ar fi aditivii sin­tetici din mezeluri, pes­tici­dele din legu­me şi din apă, ori gu­droanele din fu­mul de ţigară.
* Boli auto­imu­ne - pot fi ameliorate prin cure de mini­mum trei luni cu var­ză roşie murată. Con­ţinutul uriaş de vita­mi­na C şi pigmenţii din această legumă aju­tă sistemul imuni­tar să se auto-re­gleze, diminuând in­ten­sita­tea proceselor auto-distructive.
* Parodontoză - se tra­tează cu salată de varză roşie murată, tăiată foarte fin, aşa încât să nu solicite suplimentar dentiţia. De asemenea, se fac clătiri ale gurii, de trei ori pe zi, cu moare de varză roşie. Clă­tirea se va face vreme de câteva minute, plimbând cu presiune moarea prin toată gura, după care zeama de varză se înghite. Tratamentul durează 6-12 luni, iar efectele sale sunt de multe ori surprinzător de puter­nice în această afecţiune, altfel, aproape imposibil de tratat.

Precauţii

Toate studiile făcute până în prezent arată că efec­tele adverse la consumul de murături sunt foarte rare şi reduse ca intensitate, fiind cel mai adesea deran­ja­mente digestive: diaree, balonare, uşoare colici abdo­minale. Pentru cei care au con­traindicat aportul de sare, din cauza hipertensiunii sau a anumitor afecţiuni renale, se recomandă de­sărarea prealabilă, în multă apă, a murăturilor.