Nu e săptămână să nu "taxăm", în pagina a doua a revistei noastre, lucruri care merg prost în România.
Nu o dată am scris despre necazurile oamenilor din agricultură, a căror muncă nu e plătită cum s-ar cuveni. Nu o dată am scris despre proasta absorbţie a fondurilor europene. Nu o dată am scris, în ultimul an, despre populismul de epocă Ceauşescu: al spectacolelor care celebrează centenarul Marii Uniri. Nu o dată ne-am plâns despre calitatea serviciilor din România. Nu o dată am scris despre problemele din educaţie şi din sistemul medical. Ei bine, cu atât mai mare e bucuria noastră, ca jurnalişti, atunci când lucrurile acestea sunt contrazise. În foarte multe privinţe, România face excepţie de la imaginea ei de sperietoare a Europei. Există români de top, români de excepţie care schimbă realitatea "cea neagră", dându-ne speranţe şi satisfacţie. Puse la un loc, toate aceste performanţe impun o concluzie întremătoare: dincolo de imoralitatea şi putreziciunea politică de la vârf, România profundă e sănătoasă, puternică şi se află pe drumul cel bun. Totul e să vrei să îi vezi părţile luminoase şi să te bucuri că ţara nu piere, că se sprijină, încă, pe umerii unor oameni care ştiu să facă să crească iarba, acolo unde prostia toarnă asfalt.
REGHIN
Tagro, un nou tractor 100% românesc!La ani buni după ce platforma Tractorul Braşov a încetat să mai producă şi a fost transformată într-un mall, România revine în forţă pe piaţa utilajelor agricole. După 5 ani de muncă pasionantă, a unui grup de 50 de ingineri, şi după o investiţie de peste 4 milioane de euro, la Reghin a luat naştere un nou tractor 100% românesc! Tractorul Tagro a fost realizat în Centrul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Utilaje Agricole şi Forestiere care funcţionează la Reghin, centru unic în Europa, înfiinţat de un grup de firme, în incinta vechii fabrici IRUM. "Am urmărit să scoatem un tractor la un preţ competitiv, să poată fi accesibil tuturor fermierilor, dar în special celor mici şi medii. Am pus un accent foarte mare pe partea de identitate vizuală şi în acest sens am investit foarte mult în design. Cel mai important lucru: am urmărit să creăm un tractor care să poată fi exportat în întreaga lume şi să reprezinte cu brio industria românească", spun reprezentanţii IRUM Reghin. Producţia în serie a acestui tractor va începe în aprilie 2019, iar conducerea IRUM Reghin estimează că în primul an vor fi produse şi vândute 200 de tractoare, în 2020 va fi depăşit pragul de 300 de tractoare, iar în 2021 vor urma alte 500 de tractoare Tagro. Tagro va costa în jur de 35.000 de euro, spre deosebire de tractoarele produse afară, care costă aproximativ 50.000 de euro.
BUCUREŞTI
Marion Cotillard, pe scena Festivalului "Enescu"Peste 2.500 dintre cei mai valoroşi artişti ai lumii vor prezenta la Bucureşti 84 de concerte şi recitaluri, timp de 23 de zile, în cadrul ediţiei viitoare a Festivalului George Enescu. Ediţia 2019 (31 august-22 septembrie) va aduce publicului mai multe premiere, atât din perspectiva prezenţelor artistice, cât şi din cea a spectacolelor propuse. Printre noii artişti care completează o mare galerie de vedete internaţionale, se află actriţa franceză de Oscar Marion Cotillard, care o va aduce pe legendara Jeanne d'Arc pe scena Ateneului Român, în opera omonimă, sub bagheta dirijorului Alexandre Bloch. În plus, cele mai mari orchestre ale lumii revin la ediţia 2019 a Festivalului: London Symphony Orchestra, Orchestra Naţională a Franţei, State Academic Symphony Orchestra of Russia, Oslo Philharmonic Orchestra, Sankt Petersburgh Symphony Orchestra, precum şi prestigioasa Royal Concertgebouw Amsterdam.
CONSTANŢA
Bani europeni pentru Castrul Roman din Ovidiu
N-a trecut săptămână în ultima vreme, ca Guvernul Dăncilă să nu fie urecheat, din ţară sau de la Bruxelles, pentru că nu e în stare să cheltuiască banii europeni pentru infrastructură. Primăriile din ţară sunt însă mult mai active pe această zonă. Ultimul exemplu vine de la Ovidiu, jud. Constanţa, unde primăria oraşului a obţinut o finanţare europeană de 3 milioane de euro, pentru reconstruirea şi punerea în valoare a Castrului Roman. Amplasat pe malul Lacului Siutghiol, fost golf al Mării Negre, în apropierea "Insulei lui Ovidiu'', obiectivul - monument de însemnătate naţională - este compus dintr-un castru, o bazilică paleocreştină, o aşezare romană şi un apeduct.
STANFORD
Premiu de prestigiu pentru un tânăr cercetător românSergiu Paşca, cercetător şi profesor asistent de Psihiatrie şi Ştiinţe Comportamentale la Universitatea Stanford, a primit Premiul Early Career Life Scientist Award, din partea International Forum for Cell Biology. Premiul, extrem de prestigios, este acordat specialiştilor care au derulat activităţi de cercetare pentru o perioadă de cel puţin şapte ani. Născut la Aiud şi absolvent de Medicină în România, Sergiu Paşca a dezvoltat o tehnologie 3D inovatoare, pentru a obţine ţesut cerebral uman, pornind de la celule stem pluripotente. Laboratorul lui Paşca a demonstrat în ultimii ani cum să ghideze in vitro specificaţiile structurilor 3D asemănătoare ţesuturilor şi a folosit această platformă pentru a descifra biologia celulară a creierului uman.
PARIS
Patiseria românească, pe prima pagină în Franţa"Pain Plaisir", una dintre boulangeriile la modă în Bucureşti, este vedeta ultimei ediţii a faimoasei reviste "Artisans" din Franţa, a cărei temă de număr este căutarea patiseriei franţuzeşti peste tot prin lume. "Versatil prin excelenţă" este titlul articolului despre Tom Rees, "chef"-ul de la "Pain Plaisir". Francezii se declară încântaţi de calitatea serviciilor de patiserie din România, ca şi de capacitatea lui Tom de a deriva boulangeria franceză în produse locale, precum cozonacul sau pasca.
BRAŞOV
Unirea dă putereaIată că tocmai din Braşov ne vine o ştire "de bine", despre un grup de fermieri care au izbutit să se impună pe piaţa dură a laptelui. Cooperativa agricolă Bio Carpathia din Braşov, formată din 52 de fermieri care livrează preponderent lapte bio procesatorilor Napolact şi Covalact, a făcut anul acesta pasul de la producţie la procesare, creându-şi propriul brand de lactate Bio Carpathia, produs pe care îl vinde în ţară prin reţeaua Carrefour. Bio Carpathia colectează de la membrii săi circa 30.000 de litri de lapte pe zi, prin care asigură integral materia primă pentru gama de produse lactate bio a Covalact şi jumătate din laptele bio folosit de Napolact. Dar, tot la două zile, cooperativa procesează alţi 10.000 de litri de lapte pentru producţia proprie de lactate.
"Am beneficiat de o finanţare de 50.000 de euro din fonduri europene şi am avut ingeniozitatea de a coopta un procesator de lactate în cooperativă, fabrica de lactate Milkom care produce mai multe tipuri de brânzeturi, caşcaval cu diverse condimente şi unt sub brandul "Bio Carpathia". De acolo, întreaga producţie merge spre Carrefour", spune Aurel Blaj, preşedintele cooperativei. Pe viitor, Bio Carpathia vrea să îşi înfiinţeze propriul magazin de produse bio, în Braşov, căci printre membrii cooperativei se numără şi producători de legume, carne de mânzat, sucuri naturale şi fructe de pădure.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
