"Menstruaţiile abundente sunt normale"
Fals. Numai una din patru femei suferă de sângerări abundente. Cele ce întâmpină asemenea probleme se chinuie deseori ani în şir, până când ajung să li se pună diagnosticul corect. În general, se consideră că o pierdere de sânge care depăşeşte 80 de mililitri sau durează mai mult de opt zile nu este normală. Cantitatea amintită corespunde cu 16 tampoane obişnuite puse pe zi sau opt tampoane superabsorbante, îmbibate până la saturaţie. Cine sângerează atât de puternic ori are dureri violente la ciclu ar trebui să consulte neapărat un medic. Ar putea fi vorba de o proliferare a endometrului, adică a mucoasei care căptuşeşte suprafaţa interioară a uterului, concomitent cu ieşirea sa în afara cavităţii uterine. Endometrioza (aşa se numeşte ţesutul endometrial crescut în exterior) constituie formaţiuni benigne, plasate pe ovare, pe trompele uterine, intestin, vezica urinară sau peritoneu, şi se comportă identic cu endometrul, respectiv parcurge aceleaşi modificări în cursul ciclului menstrual: mai întâi se îngroaşă, apoi sângerează şi în final se elimină. Nu este exclusă nici prezenţa unui fibrom: o tumoră benignă dezvoltată pe muşchiul uterin. De asemenea, femeile cu menstruaţii abundente ar trebui să-şi controleze statusul hormonal şi funcţionalitatea glandei tiroide.
"Anticoncepţionalele luate neîntrerupt dăunează organismului"
Încă nu se ştie sigur, deoarece nu există studii clinice de lungă durată. Dar în anul 2013, cercetătorii danezi au descoperit că simptomele neplăcute legate de menstruaţie se estompează în mai mare măsură atunci când pilula contraceptivă este luată continuu, decât în condiţiile unei administrări întrerupte de pauze. Căci un flux menstrual redus atenuează şi durerile. La afecţiuni ca endometrita sau miomul (fibromul) uterin, specialiştii recomandă chiar oprirea menstruaţiei. Însă femeile cu tendinţă spre metroragii (sângerări intervenite pe parcursul ciclului) n-ar trebui să-şi administreze contraceptive orale pe termen lung. Şi atenţie: nu orice pilulă este indicată pentru un tratament fără pauze. Consultaţi-vă neapărat cu ginecologul dvs.
"În zilele menstruaţiei, femeile ar trebui să se odihnească"
Corect. Cel puţin, ar fi bine ca ele să ia în considerare semnalele propriului corp, care le avertizează să evite eforturile exagerate, indiferent dacă este vorba de muncă sau de sport. "Menstruaţia epuizează fizic", explică specialiştii. "Oboseala corpului se manifestă, de exemplu, prin diminuarea senzaţiei de foame. Concentrându-se în totalitate asupra sângerării, el lasă pe un plan secund alte procese, cum ar fi digestia." Mai ales cine are menstruaţii abundente ori suferă de migrenă ar trebui să se menajeze şi să-şi asigure un minimum de confort: mese la ore regulate, suficiente ore de somn şi pauze pentru odihnă.
"Nu poţi rămâne însărcinată în timpul menstruaţiei"
Fals. Chiar şi în intervalul respectiv, siguranţa absolută e iluzorie. Mai ales la femeile care au un ciclu scurt, ovulaţia se produce în mod firesc mai devreme. Şi întrucât spermatozoizii supravieţuiesc în corpul lor zile de-a rândul, fecundarea nu este deloc exclusă.
"Absenţa menstruaţiei semnalează o sarcină"
Fals. În primul rând, un ciclu "normal" durează între 25 şi 35 de zile. Însă nici ciclurile mai lungi sau mai scurte de atât nu trebuie să ne neliniştească. Amenoreea (acesta este termenul medical ce denumeşte lipsa ciclului) poate avea numeroase alte cauze, în afara gravidităţii. Unele dintre ele ţin de echilibrul psihic. Stresul, schimbările climatice neaşteptate ori diverse alte solicitări se repercutează asupra sistemului nervos şi, implicit, asupra balanţei hormonale. Şi sportul de performanţă, reducerea drastică a greutăţii corporale sau, dimpotrivă, obezitatea, ca şi debutul premenopauzei pot provoca dereglări ale ciclului. Invers: prezenţa menstruaţiei nu garantează câtuşi de puţin că femeia nu este însărcinată. Medicii ştiu că o gravidă din patru are, în primele săptămâni sau luni de sarcină, măcar sângerări vaginale mici.
"Femeile aflate la ciclu gândesc mai lent"
Fals. Cu toate acestea, mitul potrivit căruia creierul femeii ar funcţiona mai lent în acel interval se încăpăţânează să circule în continuare. Colectivul de cercetare condus de Brigitte Leeners, medic la Clinica universitară şi profesoară la catedra de endocrinologie reproductivă a Universităţii din Zürich, a ţinut sub observaţie 68 de femei pe durata a două cicluri menstruale. Specialiştii le-au examinat creierul, urmărind viteza şi precizia percepţiilor, atenţiei şi memoriei. Totodată s-a evaluat cât de rapid putea să prelucreze creierul diferite informaţii, ca de exemplu forma, culoarea, numărul, mărimea şi conturul obiectelor percepute în jur. Studiul s-a încheiat cu o concluzie fermă: teoria despre lentoarea periodică a creierului nu se confirmă.
"În timpul menstruaţiei creşte pofta de ciocolată"
Corect. Însă vina nu o poartă numai hormonii. Pe de-o parte, în perioada ce precede menstruaţia, coboară nivelul serotoninei, cea supranumită "hormonul fericirii". În încercarea de a compensa această carenţă, organismul declanşează impulsul de "ciugulit" între mese, iar atracţia către ciocolată se justifică prin faptul că ea favorizează alimentarea creierului cu triptofan, un aminoacid care participă la formarea serotoninei. Pe de altă parte însă, pofta de ciocolată poate semnala şi un deficit de magneziu. Este posibil ca organismul să resimtă o nevoie acută de magneziul conţinut în cacao, căci el ajută împotriva spasmelor musculare, deci şi a crampelor menstruale.
"Pierderile lunare de sânge duc la un deficit de fier"
Corect. În medie, o femeie are cam 500 de menstruaţii de-a lungul întregii sale vieţi. Cu timpul, acestea pot provoca o carenţă de fier. De aceea organismul ei are nevoie de o cantitate de fier cu minimum o treime mai mare decât cel al bărbatului. În cazul când sângerările sunt abundente, necesarul de fier poate fi şi mai mare.
"Menstruaţia face să scadă libidoul"
Depinde. Dacă ne limităm strict la mecanismele fiziologice, lucrurile stau astfel: odată cu menstruaţia, încetează acţiunea progesteronului de inhibare a libidoului, motiv pentru care numeroase femei manifestă un apetit sexual crescut la ciclu - cel puţin în comparaţie cu cele 14 zile de dinainte. Însă libidoul este puternic influenţat şi de psihic. În timpul menstruaţiei, convingerea (ipotetică, de fapt) că sunt scutite de o sarcină nedorită le ajută pe unele femei să se relaxeze. În schimb, dacă ciclul se asociază frecvent cu dureri în zona pelviană, desigur că dorinţa de intimitate fizică va scădea.
"Când femeile locuiesc împreună, ciclurile lor menstruale se sincronizează"
Tema nu a fost elucidată definitiv. Martha McClintock, profesoară de biopsihologie la Universitatea din Chicago, este o deschizătoare de drum în domeniul "sincroniei menstruale". Ideea ei a avut ca punct de plecare observaţia, făcută în timpul anilor de studiu, că se produsese o sincronizare a ciclurilor între locatarele aceluiaşi cămin studenţesc. McClintock şi-a publicat teoria în 1971, la numai 21 de ani. În următoarele patru decenii s-au adunat nenumărate dovezi pro şi contra, ceea ce face imposibilă formularea unei concluzii clare. În prezent, psiholoaga se ocupă cu studierea alinierii temporale a ovulaţiei. "Sincronicitatea nu se referă la menstruaţie, aşa cum am crezut noi iniţial, ci la ovulaţie", declară ea.
"Culoarea sângelui ne dă informaţii asupra stării de sănătate"
Da. În general, sângele ar trebui să aibă o nuanţă roşiatică sau maronie. Se presupune că rozul indică un nivel scăzut al estrogenului, iar roşul închis atrage atenţia asupra unui posibil fibrom. Important: dacă sângele menstrual este colorat în oranj sau cenuşiu, luaţi neîntârziat legătura cu un medic ginecolog, pentru a stabili cauza. Ar fi posibil să aveţi o infecţie.
"Dacă menstruaţia încetează în jurul vârstei de 45 de ani, perioada de fertilitate a femeii se încheie"
Nu. Ultima menstruaţie, începutul menopauzei, deci şi dispariţia capacităţii de a procrea nu pot fi determinate decât ulterior, după minimum 12 luni de absenţă efectivă a sângerărilor. De aceea este necesar ca, în acest interval de timp, femeia să ia în continuare măsuri contraceptive. Căci, deşi probabilitatea de a mai rămâne însărcinată la această vârstă este extrem de mică, nu se poate spune că ea ar fi cu totul exclusă.