Douăsprezece mituri despre perioada menstruală

- Se spune că în perioada menstruală femeile se poartă "altfel". Că de­vin pofticioase şi li se taie cheful de dragoste. Că mintea le aţipeşte şi sunt puse pe harţă. Să fie adevărat? Vă pre­zentăm douăspre­zece mituri despre menstruaţie. Aflaţi care dintre ele se confirmă şi care nu -

"Menstruaţiile abundente sunt normale"

Fals. Numai una din patru femei suferă de sân­gerări abundente. Cele ce întâmpină asemenea pro­bleme se chinuie deseori ani în şir, până când ajung să li se pună diagnosticul corect. În general, se con­sideră că o pierdere de sânge care depăşeşte 80 de mililitri sau durează mai mult de opt zile nu este normală. Cantitatea amintită corespunde cu 16 tam­poane obişnuite puse pe zi sau opt tampoane super­absorbante, îmbibate până la saturaţie. Cine sân­gerează atât de puternic ori are dureri violente la ciclu ar trebui să consulte neapărat un medic. Ar putea fi vorba de o proliferare a endome­tru­lui, adică a mucoasei care căptuşeşte suprafaţa interi­oară a uterului, concomitent cu ieşirea sa în afara cavităţii uterine. Endometrioza (aşa se numeşte ţesutul en­dometrial crescut în exterior) constituie formaţiuni benigne, plasate pe ovare, pe trompele uterine, in­testin, vezica urinară sau peritoneu, şi se comportă identic cu endometrul, res­pectiv parcurge aceleaşi modificări în cursul ciclului menstrual: mai întâi se îngroaşă, apoi sân­gerează şi în final se elimină. Nu este exclusă nici prezenţa unui fibrom: o tumoră benignă dezvoltată pe muşchiul uterin. De ase­menea, femeile cu men­struaţii abundente ar trebui să-şi controleze statusul hormonal şi funcţiona­litatea glandei tiroide.


"Anticoncepţionalele luate neîntrerupt dăunează organismului"

Încă nu se ştie sigur, deoarece nu există studii clinice de lungă durată. Dar în anul 2013, cercetătorii danezi au descoperit că simptomele neplăcute legate de menstruaţie se estompează în mai mare mă­sură atunci când pilula con­­tracep­ti­vă este lua­tă con­tinuu, decât în con­diţiile unei ad­mi­nistrări între­rup­te de pauze. Căci un flux men­strual redus atenu­ea­ză şi durerile. La afecţiuni ca endo­me­trita sau miomul (fibromul) uterin, spe­cia­liştii recomandă chiar oprirea men­struaţiei. Însă femeile cu tendinţă spre metroragii (sângerări intervenite pe parcursul ciclului) n-ar trebui să-şi administreze contra­ceptive orale pe termen lung. Şi atenţie: nu orice pilulă este indicată pen­tru un tratament fără pauze. Consultaţi-vă nea­părat cu ginecologul dvs.


"În zilele menstruaţiei, femeile ar trebui să se odihnească"

Corect. Cel puţin, ar fi bine ca ele să ia în con­siderare semnalele propriului corp, care le averti­zează să evite eforturile exagerate, indi­ferent dacă este vorba de muncă sau de sport. "Menstruaţia epui­zează fizic", explică specialiştii. "Oboseala corpului se manifestă, de exem­plu, prin diminuarea senzaţiei de foame. Concentrându-se în totalitate asupra sângerării, el lasă pe un plan secund alte procese, cum ar fi digestia." Mai ales cine are men­struaţii abundente ori suferă de migrenă ar trebui să se menajeze şi să-şi asigure un minimum de con­fort: mese la ore regulate, suficiente ore de somn şi pauze pentru odihnă.


"Nu poţi rămâne însărcinată în timpul menstruaţiei"

Fals. Chiar şi în in­ter­valul respectiv, si­gu­ranţa absolută e ilu­zorie. Mai ales la fe­meile care au un ciclu scurt, ovu­laţia se pro­duce în mod firesc mai de­vreme. Şi întrucât sperma­to­zoizii supra­vie­ţuiesc în corpul lor zile de-a rândul, fe­cundarea nu este deloc exclusă.


"Absenţa menstruaţiei semnalează o sarcină"

Fals. În primul rând, un ciclu "normal" du­rează între 25 şi 35 de zile. Însă nici ciclurile mai lungi sau mai scurte de atât nu trebuie să ne neli­niştească. Amenoreea (acesta este termenul medi­cal ce denumeşte lipsa ciclului) poate avea nu­meroase alte cauze, în afara gravi­dităţii. Unele dintre ele ţin de echili­brul psihic. Stresul, schim­bările cli­matice neaşteptate ori diverse alte soli­citări se repercutează asupra sis­temului nervos şi, implicit, asupra balan­ţei hormonale. Şi sportul de per­formanţă, reducerea drastică a greu­tăţii corpo­rale sau, dimpotrivă, obezitatea, ca şi debutul pre­meno­pauzei pot pro­voca dereglări ale ciclu­lui. Invers: prezenţa menstruaţiei nu garantează câtuşi de puţin că femeia nu este în­sărcinată. Medicii ştiu că o gravidă din patru are, în primele săptămâni sau luni de sarcină, măcar sângerări vaginale mici.


"Femeile aflate la ciclu gândesc mai lent"

Fals. Cu toate acestea, mitul potrivit căruia creierul femeii ar funcţiona mai lent în acel interval se încăpăţânează să circule în con­tinuare. Colec­tivul de cer­cetare condus de Brigitte Leeners, medic la Clinica universitară şi profe­soară la catedra de endocrinologie reproductivă a Universităţii din Zürich, a ţinut sub observaţie 68 de femei pe durata a două cicluri menstruale. Specialiştii le-au exa­minat creierul, urmărind viteza şi precizia percep­ţiilor, atenţiei şi memoriei. Totodată s-a evaluat cât de rapid putea să prelucreze cre­ierul diferite infor­maţii, ca de exem­plu forma, culoarea, numă­rul, mărimea şi conturul obiectelor percepute în jur. Studiul s-a în­cheiat cu o concluzie fermă: teoria despre lentoarea periodică a cre­ierului nu se con­firmă.


"În timpul menstruaţiei creşte pofta de ciocolată"

Corect. Însă vina nu o poartă numai hormonii. Pe de-o parte, în perioada ce precede menstruaţia, coboară nivelul serotoninei, cea supranumită "hor­monul fericirii". În încercarea de a com­pensa această carenţă, organismul declanşează impul­sul de "ciu­gulit" între mese, iar atracţia către ciocolată se justi­fică prin faptul că ea favorizează alimentarea creierului cu triptofan, un amino­acid care participă la formarea serotoninei. Pe de altă parte însă, pofta de ciocolată poate semnala şi un deficit de magneziu. Este posibil ca organismul să resimtă o nevoie acută de magneziul conţinut în cacao, căci el ajută împotriva spasmelor musculare, deci şi a crampelor menstruale.


"Pierderile lunare de sânge duc la un deficit de fier"

Corect. În medie, o femeie are cam 500 de menstruaţii de-a lungul întregii sale vieţi. Cu timpul, acestea pot provoca o carenţă de fier. De aceea organismul ei are nevoie de o canti­tate de fier cu minimum o treime mai mare de­cât cel al bărbatului. În cazul când sânge­rările sunt abundente, necesarul de fier poate fi şi mai mare.


"Menstruaţia face să scadă libidoul"

Depinde. Dacă ne li­mităm strict la meca­nis­me­le fiziologice, lucrurile stau astfel: odată cu men­stru­a­ţia, încetează acţiunea progesteronului de inhi­bare a libidoului, motiv pentru care nume­roase fe­mei ma­nifestă un apetit sexual crescut la ciclu - cel puţin în com­paraţie cu cele 14 zile de dinainte. Însă libi­doul este puternic influenţat şi de psihic. În timpul men­struaţiei, convingerea (ipotetică, de fapt) că sunt scutite de o sarcină nedorită le ajută pe unele femei să se relaxeze. În schimb, dacă ciclul se aso­ciază frecvent cu dureri în zona pelviană, desi­gur că dorinţa de intimitate fizică va scădea.


"Când femeile locuiesc împreună, ciclurile lor menstruale se sincronizează"

Tema nu a fost elucidată definitiv. Martha McClintock, profesoară de biopsihologie la Uni­ver­si­tatea din Chicago, este o deschizătoare de drum în domeniul "sincroniei menstruale". Ideea ei a avut ca punct de plecare observaţia, făcută în timpul anilor de studiu, că se produsese o sincronizare a ci­clu­rilor între locatarele aceluiaşi cămin studen­ţesc. McClintock şi-a publicat teoria în 1971, la numai 21 de ani. În următoarele patru decenii s-au adunat nenumărate dovezi pro şi contra, ceea ce face imposibilă formularea unei concluzii clare. În prezent, psiholoaga se ocupă cu studierea alinierii tem­porale a ovulaţiei. "Sincronicitatea nu se referă la menstruaţie, aşa cum am crezut noi iniţial, ci la ovulaţie", declară ea.


"Culoarea sângelui ne dă informaţii asupra stării de sănătate"

Da. În general, sângele ar trebui să aibă o nuan­ţă roşiatică sau maronie. Se presupune că rozul indi­că un nivel scăzut al estrogenului, iar roşul închis atrage atenţia asupra unui posibil fibrom. Impor­tant: dacă sângele menstrual este colorat în oranj sau cenuşiu, luaţi neîntârziat legătura cu un medic ginecolog, pentru a stabili cauza. Ar fi posibil să aveţi o infecţie.


"Dacă menstruaţia încetează în jurul vârstei de 45 de ani, perioada de fertilitate a femeii se încheie"

Nu. Ultima menstruaţie, începutul menopauzei, deci şi dispariţia capacităţii de a procrea nu pot fi determinate decât ulterior, după minimum 12 luni de absenţă efectivă a sângerărilor. De aceea este ne­cesar ca, în acest interval de timp, femeia să ia în continuare măsuri contraceptive. Căci, deşi proba­bi­li­tatea de a mai rămâne însărcinată la această vâr­stă este extrem de mică, nu se poate spune că ea ar fi cu totul exclusă.