Întrebare de concurs: ce organ cântăreşte aproape două kilograme şi are puterea să ne influenţeze hotărâtor dispoziţia - cu alte cuvinte, să decidă dacă înclinăm să fim optimişti sau mai degrabă pesimişti? Dacă ne simţim mereu temători sau relaxaţi şi mulţumiţi? Însă şi dacă ne păstrăm fără efort silueta suplă sau dacă trebuie să ducem o luptă continuă cu kilogramele în plus? Cine s-a gândit la creier are dreptate, dar numai în parte. Căci în ultimul timp, atenţia oamenilor de ştiinţă s-a îndreptat către o altă zonă a corpului, la rândul ei capabilă să funcţioneze ca pupitru de comandă al emoţiilor, greutăţii corporale optime şi comportamentului social: intestinul împreună cu flora intestinală, deci cu cele peste 100 miliarde de bacterii, care îşi duc viaţa în abdomenul nostru.
Biologia moleculară întrebuinţează termenul de "microbiom", pentru a denumi ecosistemul format din totalitatea bacteriilor care trăiesc în interiorul tractului digestiv. Dacă până nu demult li se atribuia numai rolul de participante la digestie, în prezent, cercetătorii le privesc ca pe un organ-cheie, realmente determinant pentru condiţia noastră fizică şi psihică. "Bacteriile din intestin influenţează starea de sănătate într-o măsură mult mai mare decât s-a ştiut până acum", afirmă ei.
Un ecosistem cu o populaţie numeroasă
Specialiştii au ajuns deja la concluzia că flora intestinală reprezintă un fel de superorgan. Într-adevăr, ştiinţa n-a descoperit încă un alt ecosistem cu o populaţie atât de numeroasă precum cel din colonul nostru. Sinuozităţile intestinului adăpostesc microorganisme unicelulare, al căror număr îl depăşeşte de zece ori pe acela al celulelor din care ne este alcătuit organismul. În această comunitate uriaşă de bacterii, geneticienii au identificat circa 1000 de tulpini microbiene diferite: fiecare om posedă între 200 şi 500 de specii, asociate într-o configuraţie strict individuală. Greutatea totală a acestei biomase se apropie de 2 kilograme, fiind aşadar mai mare decât a creierului.
Autismul, depresia şi durerile cronice au de-a face cu flora colonului
Marele centru terapeutic din abdomen
Dar cum reuşesc chiriaşii minusculi din intestin să se amestece în ceea ce se petrece în atâtea alte zone ale organismului? Secretul este următorul: cele 100 miliarde de bacterii ţin în funcţiune, în abdomenul nostru, o adevărată fabrică de principii bioactive extrem de utile. "Ele produc pe bandă rulantă mediatori chimici, vitamine, acid lactic, substanţe cu efect antiinflamator şi alţi compuşi, care îşi exercită influenţa asupra sistemului imunitar, a greutăţii corporale şi a confortului psihic", subliniază cercetătorii. În acelaşi timp, microorganismele intestinale micşorează riscul de declanşare a bolilor civilizaţiei moderne, cum sunt alergiile, astmul bronşic, obezitatea sau diabetul de tip 2, provocate de diferite procese inflamatorii insidioase.
Studierea florei intestinale se află deocamdată într-o fază de început, încă nu s-au găsit dovezi pentru toate conexiunile presupuse de oamenii de ştiinţă. Însă un lucru pare a fi deja de necontestat: cu cât populaţia bacteriană din tractul digestiv prezintă o diversitate mai mare, cu atât ea este mai valoroasă pentru purtător, căruia îi asigură sănătatea şi îi menţine o siluetă suplă. Iar dacă ne întrebăm prin ce modalitate se poate favoriza o asemenea multitudine de tulpini microbiene, răspunsul e simplu şi fără echivoc. "Alimentaţia reprezintă de departe cel mai important factor ce reglează structura microbiomului intestinal", spun medicii. Felul de mâncare preferat al microorganismelor din tubul digestiv constă în aşa-numitele prebiotice. Acestea sunt fibre vegetale solubile, fermentabile, care nu se digeră în stomac, ci trec mai departe intacte şi servesc drept hrană bacteriilor prietenoase din intestin, ajutându-le să prospere şi să se înmulţească. Astfel de fibre se găsesc în unele rădăcinoase mai speciale, ca topinamburul sau păstârnacul, dar şi în leguminoase, în fulgii de ovăz, pâinea de secară, orez, cartofi, sparanghel, ceapă, usturoi şi praz. Tot ce ne rămâne de făcut este să le introducem în dieta noastră zilnică.
Atenţie la medicamente!
Sportul şi, în general, mişcarea practicată cu consecvenţă au şi ele un efect benefic de consolidare a microbiomului. Totodată este deosebit de importantă administrarea prudentă a medicamentelor. Cel mai mare pericol pentru echilibrul florei intestinale îl reprezintă antibioticele. Ele omoară nu numai bacteriile patogene, ci şi pe cele necesare organismului. În special preparatele cu spectru larg de acţiune nimicesc flora pe termen lung. Cine urmează un tratament cu antibiotice - din păcate, inevitabil în anumite situaţii - trebuie să ştie că va dura jmătate de an sau chiar mai mult, până când ecosistemul bacterian se va reface după acest atac devastator.
Însă nu doar antibioticele, ci şi alte medicamente pot dăuna florei intestinale, de exemplu antireumaticele nesteroidiene ca Ibuprofenul sau acidul acetilsalicilic, preparatul Metformin destinat diabeticilor sau substanţele ce neutralizează aciditatea gastrică. Persoanele pe care problemele de sănătate le obligă să-şi administreze astfel de medicamente ar trebui să ia concomitent măsuri pentru a susţine echilibrul florei lor intestinale. Concret, să-şi asigure un aport corespunzător de tulpini microbiene utile, sub forma probioticelor din meniul zilnic.
Bacterii lactice pentru o floră intestinală sănătoasă
Totuşi, celor care nu suferă de boli foarte grave, le sunt de ajuns leacurile din cămară şi din rafturile supermarketurilor: fiecare înghiţitură de iaurt, kefir şi varză murată adaugă microbiomului nostru încă un grup numeros de microorganisme prielnice sănătăţii, iar fulgii de ovăz sau legumele din familia cepei aprovizionează flora intestinală existentă cu o hrană concentrată, necesară dezvoltării şi înmulţirii ei. Şi aici, ca în multe alte situaţii, deprinderile alimentare corecte reprezintă cel mai bun tratament. Căci am putea oare despărţi alimentaţia de digestie?
Vindecare cu bacteriile "bune"
La afecţiuni cum sunt diareea, constipaţia, crampele abdominale, migrenele şi alergiile, poate fi de mare ajutor administrarea ţintită de culturi probiotice. Aceste microorganisme vii colonizează intestinul, întăresc apărarea naturală a organismului şi elimină din tubul digestiv germenii patogeni. Studiile arată că preparatele cu bacterii probiotice scad cu până la două treimi riscul de declanşare a unei diarei grave. Pentru a se asigura că un număr cât mai mare din viitorii locuitori ai intestinului vor trece nevătămaţi prin stomac, rezistând la acţiunea sucurilor gastrice, producătorii aleg bacterii deosebit de robuste, de obicei din categoria lactobacililor şi a bifidobacteriilor, pe care le înglobează în produsele lor, care pot fi soluţii buvabile, însă cel mai adesea sunt capsule cu pulberi. Unele preparate combină mai multe tulpini microbiene diferite, câteodată chiar şi 15-16, ceea ce ajută flora intestinală să se regenereze mai rapid, de exemplu după un tratament cu antibiotice. O imunitate mai bună şi un plus de energie pentru celule se poate obţine cu anumite concentrate lichide, provenite din legume sau fructe, care au fost supuse unui proces de fermentare de mai multe săptămâni, în prezenţa bacteriilor lactice. Pe lângă ingerarea directă a microorganismelor probiotice, există însă şi posibilitatea de a consolida coloniile de bacterii deja prezente în intestin. Fibrele alimentare constituie pentru ele sursa necesară de energie care le susţine dezvoltarea.
Important de ştiut: cei ce doresc să utilizeze probioticele ca terapie pentru anumite afecţiuni ar trebui să se consulte mai întâi cu medicul, deoarece proprietăţile diverselor microorganisme probiotice sunt parţial diferite. Din acest motiv, gastroenterologii fac recomandări individualizate, de pildă, pacienţilor cu sindrom de colon iritabil, căci unii dintre ei suferă de diaree cronică, iar alţii de constipaţie.
Fermentarea alimentelor - o tendinţă sănătoasă în bucătărie
Această tendinţă gastronomică nu avantajează numai papilele gustative, ci şi digestia. Castraveţii sau gogoşarii muraţi oferă tubului digestiv crudităţi mai uşor de procesat, fiindcă ţesutul celular a fost deja parţial prelucrat de microorganisme, care au transformat amidonul şi zaharurile din legume în acid lactic. Şi încă un punct pozitiv: legumele fermentate, care n-au fost fost supuse niciunui tratament termic, furnizează organismului prebiotice, iar acestea hrănesc flora intestinală.
Iată o reţetă de fermentare rapidă. Curăţaţi şi spălaţi legumele, iar după aceea tăiaţi-le în bucăţi, daţi-le pe răzătoare sau mărunţiţi-le într-un chopper. Puneţi-le apoi în borcane şi turnaţi peste ele o soluţie salină. Vor fi gata în câteva zile.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
