Că guvernanţii se tem de manifestaţia din 10 august a miilor de români obligaţi de situaţia gravă a ţării să-şi câştige pâinea în străinătate, ştie toată lumea. Că administraţia PSD-izată încearcă totul pentru a o împiedica, nu este o noutate. Noutatea, în declaraţia Rovanei Plumb, este recunoaşterea pe faţă, că adevăratul conducător al ţării, cel care impune tot ce vrea în "partid", guvern şi celelalte instituţii ale statului, este şeful PSD-ului, condamnatul penal, Liviu Dragnea. "Gura păcătosului adevăr grăieşte!". D-na Plumb a recunoscut, probabil fără să vrea, că tot ce merge sau nu merge în România oficială depinde de capriciul "marelui lider". PSD-ul a devenit un "partid pentru şef", Parlamentul s-a transformat într-un "cor de ţuţeri" al "conducătorului", guvernul a devenit un fel de alter-ego colectiv al stăpânului "cu mână de fier". Orice stăpân, după cum se ştie, îşi alege slugile "după chipul şi asemănarea lui". Într-adevăr, după alegerile greşite, Grindeanu şi Tudose, prim-miniştrii daţi jos din carul guvernării, pentru că, de la un anume moment, au refuzat să fie "păpuşile" şefului, d-l Dragnea şi-a găsit sluga perfectă în doamna Viorica Vasilica Dăncilă. Numită prim-ministru prin voinţa "suveranului", d-na Dăncilă are toate capacităţile cerute de acesta, mai puţin una esenţială: nu poate gândi singură şi, în consecinţă, nu se poate exprima, nu poate comunica. Comunicarea se realizează pe suportul gândirii, în cazul fiinţelor umane, fiind - după cum poate arăta orice psiholog debutant - principalul mijloc de socializare, principalul instrument prin care omul devine, după cum spune Aristotel "zoon politikon", adică fiinţă socială, om prin definiţie.
D-na Dăncilă a demonstrat, după şase luni şi ceva de guvernare, că habar nu are pe ce lume se află. A aterizat într-un loc şi a susţinut că se află în alt loc (probabil pentru că atât capitala Muntenegrului, Podgorica, cât şi cea a statului Kosovo, Pristina, încep cu litera P), a confundat - cu ocazia zilei Imnului Naţional - Câmpul lui Horea, de la Alba Iulia, cu Câmpia Libertăţii de la Blaj, a uitat numele unor invitaţi străini de marcă, cu care trebuia să poarte "discuţii la nivel înalt", a încurcat protocolul specific guvernului etc. Dacă ar fi fost o gospodină oarecare, vecinii şi cunoscuţii ar fi zâmbit cu înţelegere, socotind-o excedată de trebăluiala zilnică din bucătărie. D-na Dăncilă este însă şefa Administraţiei Naţionale a României şi "gafele" ei (termenul fiind blând în raport cu "prestaţiile") afectează grav imaginea ţării şi relaţiile ei internaţionale. Când un prim-ministru nu poate comunica liber, discursurile lui reducându-se la citirea (cu dificultate) a unor "materiale" puse la dispoziţie de "consilieri", e firesc să te întrebi dacă nu cumva cel ce a numit-o în această funcţie a vrut să-şi bată joc de ea. Nefericirea noastră este că "gluma Dăncilă" este o bătaie de joc la adresa întregii comunităţi. D-na Dăncilă a fost "promovată la vârf" pentru docilitatea ei. Şi ceilalţi 27 de miniştri din cabinetul pe care îl conduce au fost impuşi pe acelaşi criteriu. Ca niciodată, toţi au fost parcă atinşi de "boala" d-nei Dăncilă, gura vorbind singură (în propoziţii agramate), în diverse împrejurări în care trebuiau "să ia atitudine", să-şi dezvăluie "poziţia". Petre Daea compară incinerarea porcilor atinşi de pestă cu masacrul de la Auschwitz, Carmen Dan mută localităţile ţării după bunul ei plac, în alte spaţii geografice decât cele reale, şi "filosofează" pe marginea inevitabilităţii destinului uman, Mihai Fifor plasează "rachete balistice" (arme de atac) în locuri în care acestea nu există, Lucian Şova explică lipsa de autostrăzi prin nevoia de salarii mari de la multinaţionale, care altfel ar părăsi România, Valentin Popa (cunoscut şi drept "ministrul-pamblică") le cere elevilor să înveţe după manualele "care este". Exemplele sunt prea numeroase pentru spaţiul acestui editorial. Dar chiar şi un cetăţean obişnuit nu poate să nu se mire când aude că un ministru, precum Cosmin Butuza, vrea să serbeze "Centenarul" imprimându-l pe "tricoaie", ori precum Ioana Bran, care doreşte să menţină sportivii "supli", cu diurne mizerabile. Dacă toţi aceşti oameni nu ar fi titulari în guvernul României, ai putea crede că sunt actori în stand-up-uri comice.
"Mâna de fier" a d-lui Dragnea i-a "selecţionat" fără a ţine cont de pregătirea şi expertiza lor, docilitatea şi fidelitatea faţă de "conducător" fiind argumentul suficient. "Boala" d-nei Dăncilă o aveau, de fapt, cu toţii, şi au transformat-o în molimă, prin promovarea, în sectoarele administrative subordonate fiecăruia, a unor indivizi tot după chipul şi pregătirea lor. Administraţia României a devenit locul în care se desfăşoară scenarii absurde, plătite "din banii contribuabilului". Secvenţa desfăşurată în faţa unui public uluit, cu şefii Poliţiei justificând inculparea unui şofer care a avut "obrăznicia" să-şi pună la maşină plăcuţe de înmatriculare cu un slogan ireverenţios (şi cam vulgar) la adresa PSD-ului este de pomină. Numai ecoul internaţional care i-a făcut de râs, demonstrând că nu cunosc convenţiile şi legile europene, i-a obligat să dea înapoi. Situaţii de acest tip întâlneşte cetăţeanul obişnuit, în raporturile sale cu administraţia, zi de zi. "Virusul Dăncilă" a contaminat România şi, în ciuda măririlor de lefuri şi pensii (bazate pe îndatorarea totală a ţării), nu există nici spitale moderne să îl trateze, nici şcoli dotate să îl prevină şi să îl combată, nici infrastructură pe care să vină ajutoare sau produse care să îl blocheze.
Comedia tragică desfăşurată în România zilelor noastre îşi are cauza în aspiraţia "mâinii de fier" de a scăpa de dosarele penale ce-i sunt puse în seamă. De aici vine ofensiva continuă împotriva Justiţiei, de aici este generat asaltul împotriva "serviciilor", de aici s-a început tăierea atribuţiilor prezidenţiale. Slugoii lui Dragnea nu mai ştiu ce să inventeze pentru a-şi "albi" stăpânul, unii dintre ei fiind conştienţi că "virusul Dăncilă" nu poate, totuşi, atinge întreaga comunitate românească. Vaccinul este tocmai la cei care, asemeni şoferului rebel, ies în stradă, socotind că aşa nu se mai poate. România nu mai vrea să fie bătaia de joc a Europei.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
