Occidentul de la marginea Orientului - Bucuria locuieşte la Cluj

- Dacă în urmă cu 20 de ani, Clujul era vestit prin coşurile lui de gunoi vopsite în culorile tricolorului, astăzi, capitala Ardealului a devenit un oraş modern, viu şi cosmopolit, un oraş în care vrei să trăieşti măcar un weekend sau măcar o săptămână pe an, în timpul marilor festivaluri care l-au consacrat. Occidentul de la marginea Orientului -

Pe vremea băncilor tricolore...

Prin 2001, când tânărul regizor Tudor Giurgiu se străduia să pună la punct detaliile primei ediţii a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), ideea organizării unui mare eveniment la Cluj - altul decât tradiţionalele "festivaluri" ale berii în fum de mici, din faţa Sălii Sporturilor "Ho­ria Demian" - părea curată nebunie. Sau, în orice caz, o extravaganţă mare cât dealul Feleacului. Clu­jul devenise subiect internaţional de băşcălie, din cauza băncilor şi a coşurilor de gunoi vopsite în culo­rile tricolorului. Oraşul era închis investitorilor, mul­tinaţionale de prestigiu fuseseră trimise să-şi vadă de treabă în altă parte, marile lanţuri de maga­zine şi mall-urile erau interzise, pe motiv că inte­resele lor erau reprezentate de inamici reali sau imaginari ai primarului. Mai grav, Clujul era izolat şi pe plan intern şi era ocolit de marile proiecte naţionale de investiţii, pentru că Gheorghe Funar era în război cu toată lumea de pe scena politică. Pretenţiile de "capitală a Ardealului" ale Clujului nu treceau de nivelul de slogan expirat: măcinat de conflicte interne, oraşul de pe Someş respira un provincialism bolnăvicios, pe care nici aerul proas­păt al studenţimii sale nu-l putea salva.

Capitala festivalurilor

Atmosfera şic, modernă şi naturală a Festivalu­lui de Film Transilvania i-a cucerit imediat pe clu­jeni. În oraş se întâmpla, în fine, ceva normal. În jurul festivalului s-a format imediat o comunitate, la care a aderat lumea bună din industriile creative de la Bucureşti şi din ţară. În 2004, când Clujul alege schimbarea şi-l votează primar pe Emil Boc, TIFF-ul e mai mult decât o confirmare, e deja, pen­tru mulţi, un exemplu pentru direcţia în care trebuie să meargă oraşul: un oraş deschis, cosmopolit şi provocator, în care să-ţi fie drag să trăieşti, fie şi pen­tru un weekend sau pentru o săptămână, pe du­rata unui festival precum TIFF-ul. E ceea ce s-a şi întâmplat, de fapt: zeci şi zeci de bucureşteni îşi pun concediul, din 2000 şi ceva încoace, în timpul Fes­tivalului de Film! Aflat într-o lungă criză de iden­titate după 1989, oscilând între imaginea de oraş universitar şi cea de pol cultural, Clujul şi-a desco­perit, nu fără surprindere, numitorul comun în bran­dul de oraş al festivalurilor.
Onorat, an de an, de nume celebre ale filmului mondial, TIFF nu mai are nevoie de nicio prezen­tare. Deşi mult mai tinere decât festivalul ajuns la a 16-a ediţie, Electric Castle şi Untold se numără deja printre cele mai importante festivaluri muzicale ale Europei, având pe afiş cele mai cunoscute formaţii şi cei mai în vogă DJ-i din lume. La fel ca în cazul TIFF-ului, sute de bucureşteni şi de oameni din întreaga ţară îşi pun, de-acum, concediul pe durata celor două mari festivaluri muzicale. Magnetismul spectacolelor cu aer occidental ale Clujului este atât de mare, că numai festivalul de muzică elec­tronică Untold, găzduit de Parcul Central şi de co­chetul stadion "Cluj Arena", aduce oraşului peste 20 de milioane de euro într-un singur sfârşit de săp­tă­mână! Iar TIFF, Electric şi Untold sunt doar cele mai cunoscute, dintr-un lung şir de festivaluri şi evenimente, care nu dau nici măcar o zi de respiro clujenilor şi turiştilor din ţară şi de afară - tot mai mulţi - care vizitează oraşul din inima Ardealului...

Scenă în aer liber

Aerul festivalier al Clujului lui 2018 te seduce imediat. Centrul oraşului e o uriaşă scenă: renovată în ultimii ani şi extinsă pe două laturi, pentru a lăsa mai mult loc pietonilor, Piaţa Unirii e decorul unor splendide vizionări în aer liber, la ceas de seară, în timpul Festivalului Internaţional Transilvania. În rest, scena mare e folosită, aproape săptămânal, pentru spectacole folclorice sau pentru concerte rock, pentru impresionante montări de "opera aper­ta", operă în aer liber, sau pen­tru eveni­mentele din cadrul Târgu­lui de Crăciun, realizat după un con­cept nou, foarte reuşit, de anul trecut. Dar nu doar piaţa prin­cipală a ora­şului serveşte ca scenă în Cluj: treptele care duc pe Cetăţuie sunt un amfiteatru na­tu­ral pentru mici concerte, malul Someşului sau Parcul Central de asemenea, fosta sinagogă sau foste hale de fa­brici au devenit, şi ele, pe model oc­cidental, punc­­te de atrac­ţie pen­tru pu­bli­cul a­ma­tor de cul­­tură. După ce, acum câţiva ani, reda "Parcul mare" clu­jeni­lor, invitându-i să vi­nă cu pături şi cu hamace ca să se simtă în lar­gul lor în timp ce as­cultă muzică bu­nă, or­ga­niza­torii fes­­tivalului Jazz in the Park au umplut în acest final de iunie străzile oraşului cu artişti care mai de care, ve­niţi să impro­vi­zeze în mijlocul oamenilor, pe rit­­muri de jazz, rock, disco, funk, indie sau hip hop.

De ce la Cluj se poate şi în alte părţi nu?

Toate marile festivaluri de muzică din Cluj au fonduri speciale prin care întorc oraşului o parte din profitul pe care îl fac pe durata lor sau prin care îşi încurajează publicul să sprijine proiecte de inte­res local. "De-a lungul timpului, ne-am dorit să fa­cem mai mult pentru comunitate: nu doar să fim un context de descoperit muzică bună şi de petrecut timp împreună: chiar să lăsăm ceva în urmă. Aşa s-a născut Fondul «Jazz in the Park»", povestesc organizatorii. Dacă anul trecut banii strânşi de la public au fost folosiţi pentru pictarea unui tramvai vechi, care circulă prin Cluj, în cadrul proiectului "Galerie de artă pe roţi", anul acesta, cei de la Jazz in the Park vor să strângă 30.000 de euro pentru a sprijini şase proiec­te artistice şi creative ale tine­rilor din Cluj. La rândul lor, organi­zatorii Untold îşi implică fanii în mari campanii umanitare, cum ar fi donarea de sânge sau construirea de camere sterile pen­tru Spitalul de Co­pii din Cluj-Napo­ca, proiect de peste 100.000 euro. Nici cei de la Electric Castle nu se lasă mai prejos şi se implică activ în lucrările de restau­rare ale castelului de la Bonţida, în curtea căruia are loc festivalul.
Dar dincolo de atmosfera specială pe care o aduc aces­te festivaluri, marele câştig al Clu­jului e că fie­care dintre ele creează în jurul lui o mică comunitate. Da­că Clujul lui 2018 e mult diferit de Clujul lui 2001 şi dacă lucrurile, azi, la Cluj, se în­tâmplă altfel decât în alte părţi din ţa­ră, este şi pentru că aici s-au creat co­mu­­nităţi so­lide, for­­mate din oa­meni cu influ­en­ţă, cu idei, cu bani şi cu un dram de ne­bu­nie, care în­cear­că să mişte lu­cru­rile, fiecare du­pă pute­rea lui. Asta nu exis­tă, bună­oară, la Bucureşti. Şi încă ceva care nu există nici la Bucureşti, nici în alte părţi: aceste co­munităţi sunt în­curajate de primă­rie să vină cu idei. De anul tre­cut, o parte din bu­getul oraşului, 2 mili­oane de euro, este alocată ideilor prin care clujenii vor să schimbe faţa oraşului.

Cum a devenit Potaissa cea mai frumoasă stradă din ţară

Fost jurnalist şi om de televi­ziune, Andi Daiszler e cel mai bun exemplu când vine vorba de impli­ca­rea tinerilor clujeni în comunitate. După ce, mai mulţi ani la rând, a fost dezamăgit de felul în care arăta iluminatul de sărbători în Cluj, în 2015, Andi s-a gândit că trebuie să treacă de la stadiul de cârcoteală la cel de im­plicare. A făcut un proiect, finanţat de fir­ma familiei sale, prin care a oferit un pre­miu pentru cea mai frumoasă idee de amenajare a unei pieţe din oraş. Primăria i-a aprobat imediat proiectul, iar Piaţa "Mi­hai Viteazul" a fost cea mai frumoasă piaţă din oraş în acel Cră­ciun. Anul trecut, proiectul finanţat de Andi a decorat fru­moasa stradă Kogălniceanu, cea din faţa Universităţii "Babeş-Bolyai". Încurajat de succesul ideii sale şi de reacţiile pe care le-a pri­mit din partea clujenilor, Andi a mers mai departe anul trecut. A imaginat un proiect prin care să readu­că la viaţă una dintre cele mai pitoreşti străzi din centrul Clujului, strada Potaissa. Aflată în imediata apro­piere a Universităţii "Babeş-Bolyai", strada Po­taissa e mai mult o stradă "de scurtătură", cunoscută de generaţii întregi de studenţi pentru xerox-urile din zonă, la care îşi copiau cursurile. Andi a simţit că strada aceasta, care păstrează o bucată din ve­chiul zid al oraşului, merită mai mult, merită să fie adusă în faţă. A organizat aici, al doilea an conse­cutiv, cea mai frumoasă piaţă de flori din oraş. "Când­va mi-am imaginat că ţara asta şi oraşul ăsta pot fi exact ca ceea ce vedeam afară. Şi-apoi am început să lucrez la proiect. Aşa a luat naştere Strada Potaissa. Cei peste 100 de metri ai străzii au devenit o veritabilă piaţă de flori. E minunat să vezi pe toată lumea zâmbind, de la un capăt la celă­lalt al străzii... Am reuşit să aducem, în trei zile, aproa­pe 7.000 de oameni pe această străduţă! Dar, mai important decât cifrele, cred că esenţial e să înţelegem că tot ce s-a întâmplat pe Strada Potaissa trebuie să se regăsească în atitudinea noastră pe oricare stradă din România. E datoria noastră, a tuturor, să contribuim cu ceva frumos la lumea din jur şi mă bucur că Clujul mă lasă să fiu eu, mă lasă să duc la capăt astfel de idei", povesteşte Andi Daiszler. Zeci de oameni ca Andi, cu curaj, cu iniţiativă şi cu responsabilitate, au făcut din Cluj ceea ce este el azi...

*

La sfârşitul lui 2016, un juriu internaţional a decis să acorde Timişoarei, în detri­men­tul Clujului, titlul de Ca­pitală Culturală a Europei în 2021. Cu un dosar imba­ta­bil în spate, la care chiar au pus umărul toţi oamenii cu idei şi cu iniţiativă din oraş şi cu o infrastructură cultu­ra­lă foarte bine pusă la punct în raport cu Timişoara, Clujul a avut destule motive să se simtă nedreptăţit. Dar, în locul vic­timizărilor tipice vremurilor de dinainte, prima­rul Emil Boc a decis că Clujul va finanţa, de la bugetul local, toate proiectele culturale importante din caietul de candidatură pentru Capi­tala Culturală a Europei. Mai importantă decât titlurile efemere e bucuria oamenilor şi a turiştilor, a decis Clu­jul. Atitudinea normală a unui oraş normal, care s-a desprins demult pe propriul drum, atât de diferit de ceea ce vedem, zi de zi, în alte părţi ale ţării...

Clujul, capitală a sportului

Clujul a devenit, în ultimii ani, nu doar un oraş al marilor festivaluri, ci şi unul al marilor com­pe­tiţii sportive. Pe lângă cele două stadioane de pri­mă categorie, stadionul CFR, pregătit pentru me­ciu­rile din Champions League ale noii cam­pioane a României la fotbal, şi noul "Cluj Are­na", Clujul se laudă şi cu o nouă Sală Po­livalentă cu o capacitate de până la 10.000 de locuri, cea mai mare şi mai modernă din România. Dezvoltată pe cinci nivele, are în mijlocul terenului un cub video unic în ţară, cu patru ecrane de mari dimen­siuni care trans­mit imagini chiar în tim­pul eveni­mentelor.
Infrastructura perfect pusă la punct i-a permis Clujului să îi fure Bu­cureş­tiului, în ultimii ani, toate marile com­petiţii de sală organizate de România: competiţii internaţionale de handbal fe­minin, Open-ul Euro­pean de Judo din 2015 sau meciuri ale echipelor naţionale de baschet ale României. În 2017, Sala Polivalentă a găzduit Campionatele Europene de Gimnastică Artistică şi tot anul trecut, la Cluj, s-a desfăşurat o grupă din cadrul Campionatului European de Bas­chet 2017. La finalul lui 2017, Cluj-Napoca a fost desemnat "Oraş European al Sportului 2018". Anul acesta, Clujul a găzduit şi manşa tur a finalei Cupei Challenge la handbal masculin, câşti­gată de Potaissa Turda, primul titlu eu­ro­pean pe echipe pen­tru o formaţie din judeţ. Imagini cu primarul Emil Boc susţinând frenetic echipa din oraşul ve­cin au făcut de­liciul spectatorilor pre­zenţi la meci.

"Nicăieri nu e o atmosferă mai frumoasă"

În ultimii ani, Clujul a devenit "acasă" pentru echipa de Fed Cup a României. Aflat în­tr-un moment fantastic, tenisul feminin româ­nesc a obţinut câteva victorii de mare prestigiu în noua Sală Polivalentă de la Cluj. Simona Halep, Irina Begu, Sorana Cârstea şi Mihaela Buzăr­nes­cu au fost cucerite de atmosfera fantas­tică creată de fanii clujeni. Cu prilejul ultimului meci împo­triva Elveţiei, clujenii au realizat o coregrafie ex­cepţională, demnă de marile galerii de la fotbal. Cei peste 9.000 de fani, record pentru sala din Cluj, au afişat mai multe mesaje pe fundalul tri­colorului României, format din cartoane albas­tre, galbene şi roşii. La una dintre "peluze", a fost proiectată o imagine cu cele patru com­po­nente ale echipei, Simona Halep, Irina Begu, Sorana Cârstea şi Mihaela Buzărnescu, cu textul "Clujul susţine Naţionala României". Şi mo­men­tul intrării pe teren a fost unul deosebit: ju­că­toarele noastre au fost acompaniate de acor­du­rile melodiei "Noi suntem români", inter­pre­tată de Nicolae Furdui Iancu. "Nicăieri nu e o at­mosferă mai frumoasă ca la Cluj. Nu pot să de­scriu ce emoţii am avut la ceremonie. Mulţu­mesc, Cluj! Mă bucur că am obţinut această victorie cu ajutorul vostru", a spus Halep, ime­diat după primul ei meci.

Nume unul şi unul

Marea actriţă Fanny Ardant a fost invitata-sur­piză a Festivalului de Film Transilvania din acest an. Dar nici organizatorii festivalurilor de muzică nu s-au lăsat mai prejos. Programat primul în seria de mari festivaluri de la Cluj, Jazz in the Park i-a adus în Ardeal, în acest an, pe cei de la Nouvelle Vague, dar şi pe cei de la Fanfara Ciocârlia. Elec­tric Castle 2018, care se va desfăşura între 18 şi 22 iulie, la Castelul "Banffy" din localitatea clujeană Bonţida, mizează pe Damian Marley, câştigător a două premii Grammy şi fiul celebrului Bob Marley, dar şi pe trupe de nivelul celor de la London Gram­mar. În fine, Untold continuă seria afişelor de top cu nume ca Black Eyed Peas, Jason Derulo, The Chainsmokers, The Prodigy, Afrojack, Armin van Burren sau Tiesto. Festivalurile de muzică de la Cluj au devenit atât de iubite, că zeci de mii de oameni îşi rezervă bilete încă înainte să afle numele care vor fi pe afişele următoarei ediţii!