Pe vremea băncilor tricolore...
Prin 2001, când tânărul regizor Tudor Giurgiu se străduia să pună la punct detaliile primei ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), ideea organizării unui mare eveniment la Cluj - altul decât tradiționalele "festivaluri" ale berii în fum de mici, din fața Sălii Sporturilor "Horia Demian" - părea curată nebunie. Sau, în orice caz, o extravaganță mare cât dealul Feleacului. Clujul devenise subiect internațional de bășcălie, din cauza băncilor și a coșurilor de gunoi vopsite în culorile tricolorului. Orașul era închis investitorilor, multinaționale de prestigiu fuseseră trimise să-și vadă de treabă în altă parte, marile lanțuri de magazine și mall-urile erau interzise, pe motiv că interesele lor erau reprezentate de inamici reali sau imaginari ai primarului. Mai grav, Clujul era izolat și pe plan intern și era ocolit de marile proiecte naționale de investiții, pentru că Gheorghe Funar era în război cu toată lumea de pe scena politică. Pretențiile de "capitală a Ardealului" ale Clujului nu treceau de nivelul de slogan expirat: măcinat de conflicte interne, orașul de pe Someș respira un provincialism bolnăvicios, pe care nici aerul proaspăt al studențimii sale nu-l putea salva.
Capitala festivalurilor
Atmosfera șic, modernă și naturală a Festivalului de Film Transilvania i-a cucerit imediat pe clujeni. În oraș se întâmpla, în fine, ceva normal. În jurul festivalului s-a format imediat o comunitate, la care a aderat lumea bună din industriile creative de la București și din țară. În 2004, când Clujul alege schimbarea și-l votează primar pe Emil Boc, TIFF-ul e mai mult decât o confirmare, e deja, pentru mulți, un exemplu pentru direcția în care trebuie să meargă orașul: un oraș deschis, cosmopolit și provocator, în care să-ți fie drag să trăiești, fie și pentru un weekend sau pentru o săptămână, pe durata unui festival precum TIFF-ul. E ceea ce s-a și întâmplat, de fapt: zeci și zeci de bucureșteni își pun concediul, din 2000 și ceva încoace, în timpul Festivalului de Film! Aflat într-o lungă criză de identitate după 1989, oscilând între imaginea de oraș universitar și cea de pol cultural, Clujul și-a descoperit, nu fără surprindere, numitorul comun în brandul de oraș al festivalurilor.
Onorat, an de an, de nume celebre ale filmului mondial, TIFF nu mai are nevoie de nicio prezentare. Deși mult mai tinere decât festivalul ajuns la a 16-a ediție, Electric Castle și Untold se numără deja printre cele mai importante festivaluri muzicale ale Europei, având pe afiș cele mai cunoscute formații și cei mai în vogă DJ-i din lume. La fel ca în cazul TIFF-ului, sute de bucureșteni și de oameni din întreaga țară își pun, de-acum, concediul pe durata celor două mari festivaluri muzicale. Magnetismul spectacolelor cu aer occidental ale Clujului este atât de mare, că numai festivalul de muzică electronică Untold, găzduit de Parcul Central și de cochetul stadion "Cluj Arena", aduce orașului peste 20 de milioane de euro într-un singur sfârșit de săptămână! Iar TIFF, Electric și Untold sunt doar cele mai cunoscute, dintr-un lung șir de festivaluri și evenimente, care nu dau nici măcar o zi de respiro clujenilor și turiștilor din țară și de afară - tot mai mulți - care vizitează orașul din inima Ardealului...
Scenă în aer liber
Aerul festivalier al Clujului lui 2018 te seduce imediat. Centrul orașului e o uriașă scenă: renovată în ultimii ani și extinsă pe două laturi, pentru a lăsa mai mult loc pietonilor, Piața Unirii e decorul unor splendide vizionări în aer liber, la ceas de seară, în timpul Festivalului Internațional Transilvania. În rest, scena mare e folosită, aproape săptămânal, pentru spectacole folclorice sau pentru concerte rock, pentru impresionante montări de "opera aperta", operă în aer liber, sau pentru evenimentele din cadrul Târgului de Crăciun, realizat după un concept nou, foarte reușit, de anul trecut. Dar nu doar piața principală a orașului servește ca scenă în Cluj: treptele care duc pe Cetățuie sunt un amfiteatru natural pentru mici concerte, malul Someșului sau Parcul Central de asemenea, fosta sinagogă sau foste hale de fabrici au devenit, și ele, pe model occidental, puncte de atracție pentru publicul amator de cultură. După ce, acum câțiva ani, reda "Parcul mare" clujenilor, invitându-i să vină cu pături și cu hamace ca să se simtă în largul lor în timp ce ascultă muzică bună, organizatorii festivalului Jazz in the Park au umplut în acest final de iunie străzile orașului cu artiști care mai de care, veniți să improvizeze în mijlocul oamenilor, pe ritmuri de jazz, rock, disco, funk, indie sau hip hop.
De ce la Cluj se poate și în alte părți nu?
Toate marile festivaluri de muzică din Cluj au fonduri speciale prin care întorc orașului o parte din profitul pe care îl fac pe durata lor sau prin care își încurajează publicul să sprijine proiecte de interes local. "De-a lungul timpului, ne-am dorit să facem mai mult pentru comunitate: nu doar să fim un context de descoperit muzică bună și de petrecut timp împreună: chiar să lăsăm ceva în urmă. Așa s-a născut Fondul «Jazz in the Park»", povestesc organizatorii. Dacă anul trecut banii strânși de la public au fost folosiți pentru pictarea unui tramvai vechi, care circulă prin Cluj, în cadrul proiectului "Galerie de artă pe roți", anul acesta, cei de la Jazz in the Park vor să strângă 30.000 de euro pentru a sprijini șase proiecte artistice și creative ale tinerilor din Cluj. La rândul lor, organizatorii Untold își implică fanii în mari campanii umanitare, cum ar fi donarea de sânge sau construirea de camere sterile pentru Spitalul de Copii din Cluj-Napoca, proiect de peste 100.000 euro. Nici cei de la Electric Castle nu se lasă mai prejos și se implică activ în lucrările de restaurare ale castelului de la Bonțida, în curtea căruia are loc festivalul.
Dar dincolo de atmosfera specială pe care o aduc aceste festivaluri, marele câștig al Clujului e că fiecare dintre ele creează în jurul lui o mică comunitate. Dacă Clujul lui 2018 e mult diferit de Clujul lui 2001 și dacă lucrurile, azi, la Cluj, se întâmplă altfel decât în alte părți din țară, este și pentru că aici s-au creat comunități solide, formate din oameni cu influență, cu idei, cu bani și cu un dram de nebunie, care încearcă să miște lucrurile, fiecare după puterea lui. Asta nu există, bunăoară, la București. Și încă ceva care nu există nici la București, nici în alte părți: aceste comunități sunt încurajate de primărie să vină cu idei. De anul trecut, o parte din bugetul orașului, 2 milioane de euro, este alocată ideilor prin care clujenii vor să schimbe fața orașului.
Cum a devenit Potaissa cea mai frumoasă stradă din țară
Fost jurnalist și om de televiziune, Andi Daiszler e cel mai bun exemplu când vine vorba de implicarea tinerilor clujeni în comunitate. După ce, mai mulți ani la rând, a fost dezamăgit de felul în care arăta iluminatul de sărbători în Cluj, în 2015, Andi s-a gândit că trebuie să treacă de la stadiul de cârcoteală la cel de implicare. A făcut un proiect, finanțat de firma familiei sale, prin care a oferit un premiu pentru cea mai frumoasă idee de amenajare a unei piețe din oraș. Primăria i-a aprobat imediat proiectul, iar Piața "Mihai Viteazul" a fost cea mai frumoasă piață din oraș în acel Crăciun. Anul trecut, proiectul finanțat de Andi a decorat frumoasa stradă Kogălniceanu, cea din fața Universității "Babeș-Bolyai". Încurajat de succesul ideii sale și de reacțiile pe care le-a primit din partea clujenilor, Andi a mers mai departe anul trecut. A imaginat un proiect prin care să readucă la viață una dintre cele mai pitorești străzi din centrul Clujului, strada Potaissa. Aflată în imediata apropiere a Universității "Babeș-Bolyai", strada Potaissa e mai mult o stradă "de scurtătură", cunoscută de generații întregi de studenți pentru xerox-urile din zonă, la care își copiau cursurile. Andi a simțit că strada aceasta, care păstrează o bucată din vechiul zid al orașului, merită mai mult, merită să fie adusă în față. A organizat aici, al doilea an consecutiv, cea mai frumoasă piață de flori din oraș. "Cândva mi-am imaginat că țara asta și orașul ăsta pot fi exact ca ceea ce vedeam afară. Și-apoi am început să lucrez la proiect. Așa a luat naștere Strada Potaissa. Cei peste 100 de metri ai străzii au devenit o veritabilă piață de flori. E minunat să vezi pe toată lumea zâmbind, de la un capăt la celălalt al străzii... Am reușit să aducem, în trei zile, aproape 7.000 de oameni pe această străduță! Dar, mai important decât cifrele, cred că esențial e să înțelegem că tot ce s-a întâmplat pe Strada Potaissa trebuie să se regăsească în atitudinea noastră pe oricare stradă din România. E datoria noastră, a tuturor, să contribuim cu ceva frumos la lumea din jur și mă bucur că Clujul mă lasă să fiu eu, mă lasă să duc la capăt astfel de idei", povestește Andi Daiszler. Zeci de oameni ca Andi, cu curaj, cu inițiativă și cu responsabilitate, au făcut din Cluj ceea ce este el azi...
*
La sfârșitul lui 2016, un juriu internațional a decis să acorde Timișoarei, în detrimentul Clujului, titlul de Capitală Culturală a Europei în 2021. Cu un dosar imbatabil în spate, la care chiar au pus umărul toți oamenii cu idei și cu inițiativă din oraș și cu o infrastructură culturală foarte bine pusă la punct în raport cu Timișoara, Clujul a avut destule motive să se simtă nedreptățit. Dar, în locul victimizărilor tipice vremurilor de dinainte, primarul Emil Boc a decis că Clujul va finanța, de la bugetul local, toate proiectele culturale importante din caietul de candidatură pentru Capitala Culturală a Europei. Mai importantă decât titlurile efemere e bucuria oamenilor și a turiștilor, a decis Clujul. Atitudinea normală a unui oraș normal, care s-a desprins demult pe propriul drum, atât de diferit de ceea ce vedem, zi de zi, în alte părți ale țării...
Clujul, capitală a sportului
Clujul a devenit, în ultimii ani, nu doar un oraș al marilor festivaluri, ci și unul al marilor competiții sportive. Pe lângă cele două stadioane de primă categorie, stadionul CFR, pregătit pentru meciurile din Champions League ale noii campioane a României la fotbal, și noul "Cluj Arena", Clujul se laudă și cu o nouă Sală Polivalentă cu o capacitate de până la 10.000 de locuri, cea mai mare și mai modernă din România. Dezvoltată pe cinci nivele, are în mijlocul terenului un cub video unic în țară, cu patru ecrane de mari dimensiuni care transmit imagini chiar în timpul evenimentelor.
Infrastructura perfect pusă la punct i-a permis Clujului să îi fure Bucureștiului, în ultimii ani, toate marile competiții de sală organizate de România: competiții internaționale de handbal feminin, Open-ul European de Judo din 2015 sau meciuri ale echipelor naționale de baschet ale României. În 2017, Sala Polivalentă a găzduit Campionatele Europene de Gimnastică Artistică și tot anul trecut, la Cluj, s-a desfășurat o grupă din cadrul Campionatului European de Baschet 2017. La finalul lui 2017, Cluj-Napoca a fost desemnat "Oraș European al Sportului 2018". Anul acesta, Clujul a găzduit și manșa tur a finalei Cupei Challenge la handbal masculin, câștigată de Potaissa Turda, primul titlu european pe echipe pentru o formație din județ. Imagini cu primarul Emil Boc susținând frenetic echipa din orașul vecin au făcut deliciul spectatorilor prezenți la meci.
"Nicăieri nu e o atmosferă mai frumoasă"
În ultimii ani, Clujul a devenit "acasă" pentru echipa de Fed Cup a României. Aflat într-un moment fantastic, tenisul feminin românesc a obținut câteva victorii de mare prestigiu în noua Sală Polivalentă de la Cluj. Simona Halep, Irina Begu, Sorana Cârstea și Mihaela Buzărnescu au fost cucerite de atmosfera fantastică creată de fanii clujeni. Cu prilejul ultimului meci împotriva Elveției, clujenii au realizat o coregrafie excepțională, demnă de marile galerii de la fotbal. Cei peste 9.000 de fani, record pentru sala din Cluj, au afișat mai multe mesaje pe fundalul tricolorului României, format din cartoane albastre, galbene și roșii. La una dintre "peluze", a fost proiectată o imagine cu cele patru componente ale echipei, Simona Halep, Irina Begu, Sorana Cârstea și Mihaela Buzărnescu, cu textul "Clujul susține Naționala României". Și momentul intrării pe teren a fost unul deosebit: jucătoarele noastre au fost acompaniate de acordurile melodiei "Noi suntem români", interpretată de Nicolae Furdui Iancu. "Nicăieri nu e o atmosferă mai frumoasă ca la Cluj. Nu pot să descriu ce emoții am avut la ceremonie. Mulțumesc, Cluj! Mă bucur că am obținut această victorie cu ajutorul vostru", a spus Halep, imediat după primul ei meci.
Nume unul și unul
Marea actriță Fanny Ardant a fost invitata-surpiză a Festivalului de Film Transilvania din acest an. Dar nici organizatorii festivalurilor de muzică nu s-au lăsat mai prejos. Programat primul în seria de mari festivaluri de la Cluj, Jazz in the Park i-a adus în Ardeal, în acest an, pe cei de la Nouvelle Vague, dar și pe cei de la Fanfara Ciocârlia. Electric Castle 2018, care se va desfășura între 18 și 22 iulie, la Castelul "Banffy" din localitatea clujeană Bonțida, mizează pe Damian Marley, câștigător a două premii Grammy și fiul celebrului Bob Marley, dar și pe trupe de nivelul celor de la London Grammar. În fine, Untold continuă seria afișelor de top cu nume ca Black Eyed Peas, Jason Derulo, The Chainsmokers, The Prodigy, Afrojack, Armin van Burren sau Tiesto. Festivalurile de muzică de la Cluj au devenit atât de iubite, că zeci de mii de oameni își rezervă bilete încă înainte să afle numele care vor fi pe afișele următoarei ediții!