- Dragul pe care Prinţul Charles, moştenitorul tronului Marii Britanii, îl are faţă de Transilvania nu mai e de mult o noutate. Dar felul nobil în care îşi manifestă afecţiunea emoţionează de fiecare dată. Zilele acestea, la capătul unui proiect laborios, pe care l-a finanţat prin fundaţia sa, Prinţul Charles i-a dăruit Transilvaniei un magnific album de acuarele, în care mari artişti ai lumii au pictat, la cererea sa, cele mai frumoase flori sălbatice din pajiştile Ardealului -
Când a zis, acum câţiva ani, că are sânge de domn român, mulţi au luat vorbele Prinţului Charles ca pe o glumă galeşă, adresată României. Că declaraţia lui nu a fost un "moment publicitar", a demonstrat-o chiar moştenitorul coroanei britanice, prin tot ce a făcut pentru Transilvania şi pentru România, în ultimii ani. Nu mai departe de anul trecut, cu ocazia unei vizite îndelung plănuite, Charles a pornit, alături de urmaşii regretatului Ion Raţiu, Nicolae şi Indrei, pe urmele strămoşilor lor comuni, Zamfira Norocea şi Petru Racz, cele mai vechi rude româneşti din Ardeal ale Prinţului, al căror os domnesc duce, hăt departe, până la Vlad Ţepeş şi la tatăl său, Vlad Dracul. Afirmarea fără echivoc a descendenţei sale din domnitorii munteni a fost doar apogeul "chemării" pe care o simte Prinţul Charles, când vine vorba de România. Dincolo de faptul că are proprietăţi în Transilvania, Prinţul Charles patronează importante misiuni pentru salvarea patrimoniului naţional, luptă pentru natură şi ecologie şi nu ratează nicio ocazie să elogieze frumuseţea fără seamăn a ţării noastre. O binecuvântare pentru România, să aibă parte de un asemenea ambasador, în faţa lumii întregi!
"36 de artişti internaţionali, la pas, prin natura Transilvaniei"Atenţia de "june iremediabil îndrăgostit" pe care o arată, prin tot ce face, faţă de Transilvania, tocmai s-a înnobilat printr-un un nou gest de tandreţe. Prinţul Charles a inaugurat, la finele lunii mai, la Institutul Cultural Român de la Londra, o minunată expoziţie de acuarele, inspirate din flora sălbatică, unică în Europa, a Transilvaniei. Mare pasionat de botanică, Prinţul Charles a fost mereu uimit de bogăţia pajiştilor Ardealului, pline de plante care nu se mai găsesc de sute de ani în Europa Occidentală, care şi-a ucis, fără milă, natura, cu chimicale. Ca să celebreze această bogăţie a Transilvaniei şi ca să se poată lăuda cu ea în faţa Occidentului, Prinţul Charles a convins 36 de artişti internaţionali de renume să vină în Transilvania şi să surprindă, cu talent de pictor şi, deopotrivă, cu acurateţe ştiinţifică, flora sălbatică, nealterată. Artişti din Japonia, America şi Anglia au venit, astfel, în ultimii 7 ani, în Ardeal, şi au desenat "campanula" şi "crocusul", "gentiana" şi "geranium", "hepatica" şi "hellebore", alături de alte plante rare, din peisaje idilice. În timpul documentării lor, artiştii au locuit în casele de oaspeţi care sunt proprietatea Prinţului Charles. Majoritatea lor au pictat, fiecare, câte trei plante. Cele 124 de lucrări prezentate publicului londonez sunt incluse în albumul "Transylvania Florilegium", apărut în condiţii de lux, la Editura "Addison Publications", cu o prefaţă semnată chiar de către Prinţul Charles.
"În Transilvania, acolo e Raiul!"Ultima declaraţie de dragoste a Prinţului Charles faţă de Transilvania nu avea cum să fie trecută cu vederea de presa engleză. Chiar în zilele în care toată lumea din Marea Britanie era preocupată de nunta Prinţului Harry cu frumoasa Meghan, proiectul "Transylvania Florilegium" al socrului mare, Prinţul Charles, avea parte de spaţii generoase în prestigiosul "The Guardian".
Fay Ballard, una dintre artistele britanice implicate în proiect, a povestit cu uimire despre minunăţiile pe care le-a văzut în timpul şederii ei în Ardeal. "E o abundenţă de flori sălbatice, găseşti inspiraţia la tot pasul. Am văzut pajişti de importanţă mondială şi am desenat plante pe care nu le mai găseşti nicăieri altundeva. Am desenat, de exemplu, o «Crambe tataria»", o plantă aflată pe listele de protecţie din Uniunea Europeană. M-am plimbat în neştire prin pajiştile cu flori înalte din Transilvania şi vă spun sigur că acolo este Raiul!". "Totul în Transilvania este ecologic, nu ai agricultură mecanizată ca prin Occident, nu vezi ferme gigantice, care să strice armonia peisajului. Satele vechi stau în căuşul văilor, agricultura se face ca în vremurile de odinioară, ca şi cum nimic nu s-ar fi schimbat de sute de ani. Botanistul Prinţului Charles, care ne-a însoţit prin Transilvania, ne-a povestit că aşa trebuie să fi arătat şi Anglia, pe vremea lui Shakespeare. Totul s-a păstrat acolo atât de frumos! Ştiam că Prinţul Charles adoră Transilvania: acum, că am fost şi eu acolo, înţeleg foarte bine de ce o face!", le-a mărturisit Fay jurnaliştilor britanici. "Oamenii îşi cresc legumele în grădinile din spatele casei. Toţi au pui prin curţi, curcanii se plimbă de voie pe uliţe. Sunt foarte puţine maşini, acolo tot omul are cal şi căruţă. Nu există magazine, seara mergeam la barul local, care era în casa cuiva", mai spune Fay Ballard, pe care, dimineţile, o trezeau tălăngile vacilor care mergeau la ciurdă.
Ardealul, "pace şi linişte"Alegerea celor 124 de plante rare a fost făcută de Dr. John Akeroyd, botanistul Prinţului Charles, cel care a şi însoţit artiştii în Transilvania, alături de Helen Allen, director al Şcolii de Artă Botanică din cadrul "Grădinii Physic" din Chelsea. În albumul "Transylvania Florilegium", a cărui lansare e programată pe 3 iulie, Dr. Akeroyd povesteşte despre pasiunea Prinţului pentru Transilvania: "E un loc în care se poate bucura cu adevărat de pace şi linişte. Una dintre cele mai mari plăceri ale Prinţului este să se plimbe, cu zilele, printre nenumăratele flori sălbatice ale pajiştilor din jurul casei sale, pe păşuni şi prin păduri. Transilvania are un peisaj atât de liniştitor cum nu-ţi imaginezi că mai există într-o lume atât de grăbită şi de aglomerată ca a noastră". "Nu pot să subliniez suficient de bine cât de importantă e zona aceasta a Transilvaniei. Mai există pajişti sălbatice prin Europa, dar ele sunt în mare parte în munţi. Acestea, din Transilvania, au flori care au dispărut, practic, de pe continent... Transilvania ne oferă o cale de urmat pentru conservarea biodiversităţii, iar Prinţul este unul dintre puţinii oameni care au recunoscut cât de important este acest lucru şi, de aceea, cât de importantă este această zonă a Transilvaniei", spune Dr. John Akeroyd.
Prinţul, un mare pasionat de botanicăApărut în condiţii de lux, la "Addison Publications", albumul "Transylvania Florilegium" este îngrijit de reputatul profesor şi botanist dr. John Akeroyd, cu o prefaţă semnată de însuşi Prinţul de Wales. Va apărea în două volume şi va conţine un total de 124 de planşe, realizate de-a lungul a şapte ani. Specializată în facsimile de fineţe, după manuscrise celebre, Addison Publications a scos, în 2007, un album cu ilustraţii după plante şi copaci din grădina Highgrove a Prinţului Charles, de la Gloucestershire. Henrietta Pearson, unul dintre fondatorii Addison, spune că Prinţul a fost "instigatorul" proiectului. "Este foarte informat despre orice are legătură cu botanica", a spus ea, adăugând că picturile sunt superbe, din punct de vedere vizual, şi cât se poate de exacte din punct de vedere ştiinţific. "Este absolut fantastic ce pot face artişti ca Fay Ballard cu o simplă frunză".
"Grădina Marii Uniri", lângă Palatul BuckinghamPicturile din seria "Transylvania Florilegium" fac obiectul unei expoziţii găzduite, timp de o lună, de Institutul Cultural Român din Londra. Inaugurarea expoziţiei, făcută în prezenţa Prinţului Charles, coincide cu celebrul festival botanic "Chelsea Flower Show", unul dintre cele mai vizibile evenimente internaţionale din capitala britanică. După vizitarea expoziţiei şi examinarea impunătorului album, ambele realizate la sugestia şi cu susţinerea sa, A.S.R. Prinţul Charles s-a delectat cu o mică expoziţie culinară, cu produse bio şi artizanale româneşti. Evenimentul multi-art organizat în jurul acestui proiect excepţional dedicat biodiversităţii româneşti face parte din programul Institutului Cultural Român de sărbătorire a Centenarului Marii Uniri, care presupune şi inaugurarea unei instalaţii botanico-artistice, numită "Grădina Marii Uniri", în Belgrave Square din Londra, în apropierea Palatului Buckingham.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
