Noi, românii, care suntem obişnuiţi cu lupta pentru salvarea Roşiei Montane, dusă tot împotriva unei corporaţii canadiene, admirăm apelul triburilor amazoniene. Ştim ce înseamnă o astfel de luptă, mai ales atunci când politicienii trec de partea corporaţiilor, în loc să rămână lângă propriul popor. De notat că unul dintre triburi se va confrunta chiar cu dispariţia, aşa cum s-a întâmplat cu majoritatea roşienilor care au părăsit Apusenii. Scrisoarea, trimisă împreună cu aproape un milion de semnături, companiei "Agnico Eagle Mines", avertizează asupra pericolului mortal reprezentat de proiectul minier. "În calitate de cetăţeni ai lumii", se spune în mesajul triburilor, "facem apel la dumneavoastră să vă folosiţi puterea şi să vă retrageţi toate investiţiile din această afacere nebunească, ce ameninţă să afecteze în mod ireversibil mediul şi comunităţile indigene locale". Cele nouă triburi curajoase se opun planurilor companiei Agnico, deşi aceasta a primit aproape toate aprobările de la guvern. Din fericire, triburile au reuşit să întârzie proiectul în tribunale. În prezent, pierderile care se adună pun presiune pe investitori să se retragă. Experţii spun că finanţatorului principal îi pasă de reputaţia sa internaţională, ca lider în privinţa sustenabilităţii. Ce "sustenabilitate" se poate obţine, distrugând sute de hectare de junglă şi poluând râuri şi păduri fără egal? Mai ales că, dacă proiectul minier se concretizează, se va construi şi un baraj. În 2015, o structură asemănătoare, dar mai mică, s-a rupt, lăsând să se scurgă echivalentul a 20 000 de bazine olimpice de nămol toxic, în râuri şi oceane, şi ucigând 19 oameni. Culmea este că acelaşi inginer care a spus că barajul e "100% sigur" a fost numit responsabil şi pentru raportul privind siguranţa de la Belo Sun! Brazilienii ştiu că firma Agnico are o mare influenţă. Dacă ea se retrage, proiectul e mort. Doar un milion de perechi de ochi aţintiţi asupra ei, prin semnăturile colectate, o pot convinge să renunţe. Plină de curaj, organizaţia Avaaz îi cheamă pe ecologişti: "Haideţi să-i întâmpinăm pe acţionari, la întâlnirea lor anuală din Toronto, cu o campanie de mare impact, şi să le arătăm natura dezastruoasă a proiectului pe care îl susţin". Aşa cum a procedat la Roşia Montană, Avaaz aminteşte tuturor rolul major pe care-l joacă în lume: "Din Europa şi până în America de Sud, din Africa şi până în Asia, mişcarea noastră s-a solidarizat cu popoarele indigene şi comunităţile locale, pentru protejarea comorilor planetei noastre împotriva corporaţiilor puternice şi a mega-proiectelor". Aşadar, o Roşie Montană... amazoniană poate să scoată din joc guvernul central brazilian. Adăugaţi-vă numele, în solidaritate cu apărătorii Amazoniei, la adresa: www. facebook.com/Avaaz/
Roşia Montană din... Amazonia
Organizaţia internaţională Avaaz, cu mii de membri în 195 de ţări, a început lupta împotriva unei companii canadiene gigant, care plănuieşte să deschidă o exploatare toxică a minereului de aur, în chiar inima teritoriilor amazoniene sacre, la Belo Sun, din Volta Grande, Brazilia.
Noi, românii, care suntem obişnuiţi cu lupta pentru salvarea Roşiei Montane, dusă tot împotriva unei corporaţii canadiene, admirăm apelul triburilor amazoniene. Ştim ce înseamnă o astfel de luptă, mai ales atunci când politicienii trec de partea corporaţiilor, în loc să rămână lângă propriul popor. De notat că unul dintre triburi se va confrunta chiar cu dispariţia, aşa cum s-a întâmplat cu majoritatea roşienilor care au părăsit Apusenii. Scrisoarea, trimisă împreună cu aproape un milion de semnături, companiei "Agnico Eagle Mines", avertizează asupra pericolului mortal reprezentat de proiectul minier. "În calitate de cetăţeni ai lumii", se spune în mesajul triburilor, "facem apel la dumneavoastră să vă folosiţi puterea şi să vă retrageţi toate investiţiile din această afacere nebunească, ce ameninţă să afecteze în mod ireversibil mediul şi comunităţile indigene locale". Cele nouă triburi curajoase se opun planurilor companiei Agnico, deşi aceasta a primit aproape toate aprobările de la guvern. Din fericire, triburile au reuşit să întârzie proiectul în tribunale. În prezent, pierderile care se adună pun presiune pe investitori să se retragă. Experţii spun că finanţatorului principal îi pasă de reputaţia sa internaţională, ca lider în privinţa sustenabilităţii. Ce "sustenabilitate" se poate obţine, distrugând sute de hectare de junglă şi poluând râuri şi păduri fără egal? Mai ales că, dacă proiectul minier se concretizează, se va construi şi un baraj. În 2015, o structură asemănătoare, dar mai mică, s-a rupt, lăsând să se scurgă echivalentul a 20 000 de bazine olimpice de nămol toxic, în râuri şi oceane, şi ucigând 19 oameni. Culmea este că acelaşi inginer care a spus că barajul e "100% sigur" a fost numit responsabil şi pentru raportul privind siguranţa de la Belo Sun! Brazilienii ştiu că firma Agnico are o mare influenţă. Dacă ea se retrage, proiectul e mort. Doar un milion de perechi de ochi aţintiţi asupra ei, prin semnăturile colectate, o pot convinge să renunţe. Plină de curaj, organizaţia Avaaz îi cheamă pe ecologişti: "Haideţi să-i întâmpinăm pe acţionari, la întâlnirea lor anuală din Toronto, cu o campanie de mare impact, şi să le arătăm natura dezastruoasă a proiectului pe care îl susţin". Aşa cum a procedat la Roşia Montană, Avaaz aminteşte tuturor rolul major pe care-l joacă în lume: "Din Europa şi până în America de Sud, din Africa şi până în Asia, mişcarea noastră s-a solidarizat cu popoarele indigene şi comunităţile locale, pentru protejarea comorilor planetei noastre împotriva corporaţiilor puternice şi a mega-proiectelor". Aşadar, o Roşie Montană... amazoniană poate să scoată din joc guvernul central brazilian. Adăugaţi-vă numele, în solidaritate cu apărătorii Amazoniei, la adresa: www. facebook.com/Avaaz/
Noi, românii, care suntem obişnuiţi cu lupta pentru salvarea Roşiei Montane, dusă tot împotriva unei corporaţii canadiene, admirăm apelul triburilor amazoniene. Ştim ce înseamnă o astfel de luptă, mai ales atunci când politicienii trec de partea corporaţiilor, în loc să rămână lângă propriul popor. De notat că unul dintre triburi se va confrunta chiar cu dispariţia, aşa cum s-a întâmplat cu majoritatea roşienilor care au părăsit Apusenii. Scrisoarea, trimisă împreună cu aproape un milion de semnături, companiei "Agnico Eagle Mines", avertizează asupra pericolului mortal reprezentat de proiectul minier. "În calitate de cetăţeni ai lumii", se spune în mesajul triburilor, "facem apel la dumneavoastră să vă folosiţi puterea şi să vă retrageţi toate investiţiile din această afacere nebunească, ce ameninţă să afecteze în mod ireversibil mediul şi comunităţile indigene locale". Cele nouă triburi curajoase se opun planurilor companiei Agnico, deşi aceasta a primit aproape toate aprobările de la guvern. Din fericire, triburile au reuşit să întârzie proiectul în tribunale. În prezent, pierderile care se adună pun presiune pe investitori să se retragă. Experţii spun că finanţatorului principal îi pasă de reputaţia sa internaţională, ca lider în privinţa sustenabilităţii. Ce "sustenabilitate" se poate obţine, distrugând sute de hectare de junglă şi poluând râuri şi păduri fără egal? Mai ales că, dacă proiectul minier se concretizează, se va construi şi un baraj. În 2015, o structură asemănătoare, dar mai mică, s-a rupt, lăsând să se scurgă echivalentul a 20 000 de bazine olimpice de nămol toxic, în râuri şi oceane, şi ucigând 19 oameni. Culmea este că acelaşi inginer care a spus că barajul e "100% sigur" a fost numit responsabil şi pentru raportul privind siguranţa de la Belo Sun! Brazilienii ştiu că firma Agnico are o mare influenţă. Dacă ea se retrage, proiectul e mort. Doar un milion de perechi de ochi aţintiţi asupra ei, prin semnăturile colectate, o pot convinge să renunţe. Plină de curaj, organizaţia Avaaz îi cheamă pe ecologişti: "Haideţi să-i întâmpinăm pe acţionari, la întâlnirea lor anuală din Toronto, cu o campanie de mare impact, şi să le arătăm natura dezastruoasă a proiectului pe care îl susţin". Aşa cum a procedat la Roşia Montană, Avaaz aminteşte tuturor rolul major pe care-l joacă în lume: "Din Europa şi până în America de Sud, din Africa şi până în Asia, mişcarea noastră s-a solidarizat cu popoarele indigene şi comunităţile locale, pentru protejarea comorilor planetei noastre împotriva corporaţiilor puternice şi a mega-proiectelor". Aşadar, o Roşie Montană... amazoniană poate să scoată din joc guvernul central brazilian. Adăugaţi-vă numele, în solidaritate cu apărătorii Amazoniei, la adresa: www. facebook.com/Avaaz/
Alte articole din acest numar
- OANA BOGDAN - Arhitect, membru al Platformei România 100, membru al Comisiei UNESCO a oraşului Bruges, Belgia: "Nu cred că îşi permite cineva să uite de Roşia Montană"
- O echipă de sfinţi
- Magie şi istorie în nordul Moldovei - Masca de păcălit moartea