- În ultima vreme, insomnia s-a transformat dintr-o disfuncţie trecătoare a organismului, într-o boală "a secolului", care chinuie milioane de oameni. Ce s-a întâmplat? De ce s-a supărat Moş Ene pe noi?
- Lipsa somnului, insomnia, se manifestă ca un simptom al unui dezechilibru nervos care constă din imposibilitatea de a adormi timp de câteva ore după culcarea în pat sau din trezirea bruscă, după o scurtă şi insuficientă perioadă de somn (1-2 ore), cu menţinere în stare de veghe timp de 1-3 ore. Multe persoane pot avea tulburări grave de somn, iar la trezirea bruscă, spre dimineaţă, sunt mai obosite, cu dureri de cap, somnolenţă severă în tot cursul zilei şi randament diminuat în activitate. Datorită crizelor frecvente de insomnie, organismul nu-şi poate reface complet forţele fizice şi psihice, iar starea de oboseală se amplifică de la o zi la alta, devenind tot mai greu de suportat. Insomnia poate fi tranzitorie (câteva zile), intermitentă (pe termen scurt, sub 3 săptămâni) sau cronică (mai mult de 3 săptămâni). Este adevărat că au existat şi persoane care se refăceau complet după un somn redus la numai 3-4 ore (Napoleon, scriitorii Virgilius, Horatius, preşedinţii Franklin şi Truman etc), recordul fiind deţinut de fizicianul Thomas Edison, care dormea numai 2 ore pe zi. Aceste cazuri sunt însă excepţii, la majoritatea persoanelor, somnul de peste 6 ore pe zi este o strictă necesitate a organismului. În prezent, se apreciază că, pe plan mondial, aproape un miliard de locuitori nu au un somn normal. O statistică recentă arată că în Statele Unite probleme cu somnul au 70 % dintre adulţi şi 86 % dintre tineri. Devenind o epidemie globală, insomnia este considerată boala secolului XXI, cu probleme deosebite de sănătate publică, mai ales în ţările occidentale. Faptul că în ultimii 40 de ani, populaţia globului a dormit, în medie, cu două ore mai puţin decât înainte, impune preocupări mai atente (O.M.S. a declarat ziua de 18 martie ca Ziua Internaţională a Somnului). Unele statistici arată că şi copiii pot fi afectaţi, 70% dintre cei mici având tulburări ale somnului de câteva ori pe săptămână.
"Există 70 de cauze care alungă somnul"
- Se apreciază că există aproximativ 70 de cauze care dereglează somnul, acestea fiind de natură organică, psihică sau de comportament. În sinteză, cele mai frecvente sunt următoarele:
* Consumul exagerat de mâncare la cină, cu alimente greu digerabile, cărnuri fripte, grăsimi animale, afumături, stropite cu mult alcool, cu cafele, băuturi răcoritoare sintetice, totul învăluit într-o ceaţă cu fum de tutun.
* O durere acută în corp, provocată de o boală în curs de evoluţie, cum sunt afecţiunile cardiovasculare, insuficienţă cardiacă, hipertensiune arterială, ateroscleroză cerebrală sau tumori pe creier, astm bronşic, bronşite cronice cu tuse în timpul nopţii, emfizem pulmonar, afecţiuni gastro-intestinale (ulcere, colite), dischinezie biliară, intoxicaţii medicamentoase, mai ales cu droguri.
* Disfuncţii la nivelul creierului şi al sistemului nervos, provocate de stres, stări tensionale psiho-morale, irascibilitate, excese intelectuale, muncă în schimburi sau în ture de noapte, oboseală excesivă cu surmenaj fizic şi intelectual, gânduri negative persistente, depresii şi supărări (decese în familie, divorţuri), migrene, emoţii, nevroze, anxietate, fobie, manii, senilitate. Peste 70% dintre persoanele cu depresii psihice se plâng de insomnii.
* Călătoriile de lungă durată, mai ales prin zboruri intercontinentale care dereglează fusul orar.
* Ambianţa necorespunzătoare din timpul nopţii. Un studiu făcut în anul 1999 arată că 17% dintre femei şi 5% dintre bărbaţi se plâng de faptul că sforăitul partenerului de pat le afectează propriul somn. Bărbaţii sunt mai mult predispuşi la sforăit datorită unor posibile obstrucţii ale căilor respiratorii superioare (sinuzite, polipi, deviaţii de sept, faringite, laringite). Femeile ar fi protejate hormonal contra sforăitului până la vârsta menopauzei, după care pot fi afectate frecvent, mai ales în caz de obezitate. De altfel, variaţiile hormonilor sexuali feminini joacă un rol major în insomnia la femei, mai ales în timpul menstruaţiei, al sarcinii şi în primele săptămâni de menopauză.
Multă atenţie trebuie acordată persoanelor cu sindromul de apnee în somn (SAS), respectiv cu întreruperea respiraţiei, care afectează continuitatea somnului şi provoacă o serie de complicaţii: transpiraţii nocturne, uscarea gurii, micţiuni frecvente, dureri de cap, diabet zaharat, hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac, accident vascular şi chiar infarct miocardic.
La copii, tulburările de somn pot genera probleme de ordin intelectual şi comportamental: pierderea capacităţii de concentrare, de memorare şi de integrare socială. De aceea trebuie să se ştie că premiza unei activităţi bune a elevului la şcoală este un somn suficient.
- Care sunt riscurile pentru sănătate ale insomniilor?
- Persoanele care dorm mai puţin de 6 ore pe noapte prezintă un risc sporit să se îmbolnăvească grav (diabet, hipertensiune, infarct miocardic, aritmie, colesterolemie, obezitate) şi chiar ajung la îmbătrânire prematură şi deces prematur.
Vindecarea naturală a somnului
- Până la apariţia somniferelor pe bază de compuşi de sinteză chimică, timp de milenii, oamenii îşi tratau insomniile, cronice sau rebele, cu diferite plante medicinale pentru efectele lor tonice şi reconfortante asupra sistemului nervos epuizat, eliminând stările de instabilitate neuropsihică, fără a produce dependenţe.
Remedii cu plante
Tratamente interne
Sunt recomandate infuzii sau decocturi calde din plante, separate sau în amestecuri, îndulcite cu miere de albine, consumate cu 30 minute înainte de culcare, preferabil după o baie caldă, simplă sau cu plante sedative.
* Infuzie din flori de tei (1-2 linguriţe la 250 ml apă clocotită) din care se beau, zilnic, 2-3 căni, îndulcite cu miere de albine, una înainte de culcare, cu acţiuni imediat sedative.
* Infuzie din flori de lavandă (1 linguriţă la 250 ml apă fiartă); se infuzează acoperit 5 minute şi se beau câte 2 căni pe zi, având acţiuni calmante în insomnie, cefalee şi afecţiuni cardiace pe substrat nervos.
* Infuzie din rădăcini de valeriană (1 linguriţă la 250 ml apă) din care se bea o cană înainte de culcare, având efecte sedative asupra sistemului nervos.
* Infuzie din frunze, flori şi fructe de păducel (1 linguriţă la 250 ml apă fiartă) care se bea seara, înainte de culcare.
* Infuzie de sulfină - se bea o cană înainte de culcare.
Efecte sedative au şi ceaiurile din frunze de salvie, roiniţă şi mentă, flori de porumbar, lumânărică, mac roşu şi ciuboţica-cucului, măghiran, busuioc şi urzică moartă, rizomi de obligeană, scoarţă de salcie şi coji de mere sau portocale.
Tincturi
* Tinctură din flori, frunze şi fructe de păducel (20 g macerate în 100 ml alcool 600, timp de 10 zile); se iau câte 10-15 picături, de 3 ori pe zi, ultima înainte de culcare, în caz de irigare cerebrală insuficientă.
În cazuri speciale se folosesc şi alte tincturi, ce pot fi procurate din farmacii:
- arnică (flori) în caz de insomnii datorate traumelor fizice şi psihice;
- măselariţă (seminţe) în cazuri de halucinaţii;
- muşeţel - la copiii cu somn agitat;
- tuia (frunze) - în insomnii matinale, după ora 4 dimineaţa, urmate de somnolenţă ziua.
Tratamente externe
* Băi generale calde (37-38°C), cu infuzie din 100 g flori de lavandă sau de tei la 3 litri apă, care se adaugă în cadă, într-o cură de 21 de băi, mai ales la copiii agitaţi care nu pot adormi.
* Băi generale calde cu uleiuri eterice de pin, brad, molid, roiniţă, busuioc, cimbrişor, măghiran, rozmarin, coji de portocale şi lămâi (câte 5 picături la cadă, de 2 ori pe săptămână, câte 12-15 minute).
* Cataplasme pe piept, pe ceafă şi pe glezne, cu oţet de mere încălzit şi hrean ras, până când apare senzaţia de căldură locală.
* Comprese pe frunte cu infuzie de busuioc, având efect reconfortant în stările de insomnie, astenie, depresii şi anxietate.
* Masaje în lungul coloanei vertebrale, cu macerat din petale de mac roşu, flori de măceş şi măghiran şi frunze de trandafir.
* Pernă sau săculeţ de tifon umplute cu flori de lavandă, conuri proaspete de hamei (schimbate la 2 săptămâni), care se ţin pe piept sau la cap.
* Uleiurile esenţiale pot fi deosebit de utile în combaterea insomniilor. Într-o lampă de aromaterapie se pun 4-5 picături ulei de lavandă, trandafir, roiniţă, liliac sau pin în camera de dormit. Prin încălzire se creează o atmosferă odorantă care imprimă o stare sedativă şi de relaxare. Aceleaşi efecte se obţin folosind 4-5 picături uleiuri eterice în apa de baie. De asemenea, se fac masaje cu uleiuri eterice care se pun în ulei de măsline, migdale sau din sâmburi de struguri, realizând hidratarea şi catifelarea pielii, iar prin mirosul emanat, se realizează relaxarea sistemului nervos central. În cazuri mai acute, se recomandă inhalaţii cu ulei de busuioc (câteva picături puse pe batistă sau în baia generală), având efecte tonice, antidepresive, antiastenice şi revigorante.
Produsele stupului
* Propolis (60 pastile), urmate de ceaiuri din cerenţel, răchitan, tătăneasă, gălbenele şi turiţă-mare, cu efecte bune în cazul insomniilor provocate de dureri stomacale (pre-ulceroase sau ulceroase), dar şi în timpul unor depresii nervoase.
Prietenii din farfurie
- Este foarte important să respectăm programul meselor principale, cina luându-se cu aproximativ trei ore înainte de culcare. Se vor consuma cantităţi reduse de alimente, astfel ca foamea să nu trezească peste noapte. Sunt recomandate pentru masa de seară multe crudităţi (salată verde, varză albă, ceapă, praz, ridichi, mărar, tomate, păstârnac, morcov, pătrunjel rădăcini), peşte, iaurt, brânză de vaci, cereale integrale cu un pahar de lapte fierbinte, îndulcit cu miere de albine. Efecte deosebite în producerea somnului are usturoiul, frecat în ulei (mujdeiul). După masa de prânz se vor suprima din alimentaţie sarea şi popcornul, întrucât stimulează glandele suprarenale şi amplifică pulsaţiile sângelui din tâmple.
Se vor evita mesele copioase cu alimente greu digerabile care pot produce indigestii nocturne: carnea de porc şi de vânat, grăsimile animale, peştele gras, şuncă, salam, cârnaţi, afumături, mezeluri, conserve, ouă, maioneză, condimente iuţi, castraveţi muraţi, băuturi alcoolice, carbogazoase şi coca-cola, ceai negru şi, mai ales, cafea cu efect de excitare a neuronilor. Alcoolicii şi marii consumatori de cafea suferă cel mai mult de insomnii, devenite cronice.
În afara unei alimentaţii echilibrate, se impune un regim ordonat de viaţă, cu multă mişcare în aer liber, alternarea orelor de muncă cu cele de odihnă, eliminarea stărilor stresante şi conflictuale din familie şi de la locul de muncă.
Urcarea în pat se face înainte de ora 23, într-o încăpere bine aerisită, cu temperatură convenabilă, pe o saltea confortabilă. Poziţia capului va fi optim orientată spre nord sau est. Eventual, perna poate fi umplută cu conuri măcinate de hamei, frunze de sulfină sau roiniţă. Lenjeria de noapte va fi lejeră, de preferat cămaşă de noapte din fibre naturale, eventual parfumată cu esenţe vegetale (lavandă, roiniţă, tei, pin, busuioc, sulfină, camfor sau flori de portocal şi lămâi). Pentru a adormi uşor este necesar ca picioarele să fie calde. Şosetele aduc mai repede şi somnul.
În cazul în care adormirea nu se realizează în 30 de minute, se recomandă ridicarea din pat şi începerea unor activităţi relaxante: lectură de cărţi uşoare (nu romane poliţiste), vizionarea unui film liniştit, audieri de muzică în surdină. În fiecare zi, să se respecte, pe cât posibil, aceleaşi ore de culcare şi de sculare.
Medicina alopată recomandă un mare număr de produse chimice, somnifere şi tranchilizante, cu efecte sedative şi hipnotice. Acestea pot determina însă o stare de transă, dependenţă şi diferite efecte secundare, care ajung chiar la decese accidentale prin somn.
De real ajutor pot fi tratamentele balneoclimaterice în staţiunile Borsec, Sinaia, Predeal, Poiana-Braşov, Vatra Dornei etc. În schimb, nu este indicat climatul marin din lunile călduroase.
Centrul de Tratamente Naturiste "Aroma", Iaşi, tel 0232/40.74.68
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
