- În ultima vreme, insomnia s-a transformat dintr-o disfuncție trecătoare a organismului, într-o boală "a secolului", care chinuie milioane de oameni. Ce s-a întâmplat? De ce s-a supărat Moș Ene pe noi?
- Lipsa somnului, insomnia, se manifestă ca un simptom al unui dezechilibru nervos care constă din imposibilitatea de a adormi timp de câteva ore după culcarea în pat sau din trezirea bruscă, după o scurtă și insuficientă perioadă de somn (1-2 ore), cu menținere în stare de veghe timp de 1-3 ore. Multe persoane pot avea tulburări grave de somn, iar la trezirea bruscă, spre dimineață, sunt mai obosite, cu dureri de cap, somnolență severă în tot cursul zilei și randament diminuat în activitate. Datorită crizelor frecvente de insomnie, organismul nu-și poate reface complet forțele fizice și psihice, iar starea de oboseală se amplifică de la o zi la alta, devenind tot mai greu de suportat. Insomnia poate fi tranzitorie (câteva zile), intermitentă (pe termen scurt, sub 3 săptămâni) sau cronică (mai mult de 3 săptămâni). Este adevărat că au existat și persoane care se refăceau complet după un somn redus la numai 3-4 ore (Napoleon, scriitorii Virgilius, Horatius, președinții Franklin și Truman etc), recordul fiind deținut de fizicianul Thomas Edison, care dormea numai 2 ore pe zi. Aceste cazuri sunt însă excepții, la majoritatea persoanelor, somnul de peste 6 ore pe zi este o strictă necesitate a organismului. În prezent, se apreciază că, pe plan mondial, aproape un miliard de locuitori nu au un somn normal. O statistică recentă arată că în Statele Unite probleme cu somnul au 70 % dintre adulți și 86 % dintre tineri. Devenind o epidemie globală, insomnia este considerată boala secolului XXI, cu probleme deosebite de sănătate publică, mai ales în țările occidentale. Faptul că în ultimii 40 de ani, populația globului a dormit, în medie, cu două ore mai puțin decât înainte, impune preocupări mai atente (O.M.S. a declarat ziua de 18 martie ca Ziua Internațională a Somnului). Unele statistici arată că și copiii pot fi afectați, 70% dintre cei mici având tulburări ale somnului de câteva ori pe săptămână.
"Există 70 de cauze care alungă somnul"
- Care sunt dușmanii cei mai aprigi ai somnului?
- Se apreciază că există aproximativ 70 de cauze care dereglează somnul, acestea fiind de natură organică, psihică sau de comportament. În sinteză, cele mai frecvente sunt următoarele:
* Consumul exagerat de mâncare la cină, cu alimente greu digerabile, cărnuri fripte, grăsimi animale, afumături, stropite cu mult alcool, cu cafele, băuturi răcoritoare sintetice, totul învăluit într-o ceață cu fum de tutun.
* O durere acută în corp, provocată de o boală în curs de evoluție, cum sunt afecțiunile cardiovasculare, insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială, ateroscleroză cerebrală sau tumori pe creier, astm bronșic, bronșite cronice cu tuse în timpul nopții, emfizem pulmonar, afecțiuni gastro-intestinale (ulcere, colite), dischinezie biliară, intoxicații medicamentoase, mai ales cu droguri.
* Disfuncții la nivelul creierului și al sistemului nervos, provocate de stres, stări tensionale psiho-morale, irascibilitate, excese intelectuale, muncă în schimburi sau în ture de noapte, oboseală excesivă cu surmenaj fizic și intelectual, gânduri negative persistente, depresii și supărări (decese în familie, divorțuri), migrene, emoții, nevroze, anxietate, fobie, manii, senilitate. Peste 70% dintre persoanele cu depresii psihice se plâng de insomnii.
* Vizionările nocturne la televizor ale unor filme de groază devin, uneori, cauze ale insomniilor, prelungesc stările emoționale și scurtează durata somnului.
* Călătoriile de lungă durată, mai ales prin zboruri intercontinentale care dereglează fusul orar.
* Ambianța necorespunzătoare din timpul nopții. Un studiu făcut în anul 1999 arată că 17% dintre femei și 5% dintre bărbați se plâng de faptul că sforăitul partenerului de pat le afectează propriul somn. Bărbații sunt mai mult predispuși la sforăit datorită unor posibile obstrucții ale căilor respiratorii superioare (sinuzite, polipi, deviații de sept, faringite, laringite). Femeile ar fi protejate hormonal contra sforăitului până la vârsta menopauzei, după care pot fi afectate frecvent, mai ales în caz de obezitate. De altfel, variațiile hormonilor sexuali feminini joacă un rol major în insomnia la femei, mai ales în timpul menstruației, al sarcinii și în primele săptămâni de menopauză.
Multă atenție trebuie acordată persoanelor cu sindromul de apnee în somn (SAS), respectiv cu întreruperea respirației, care afectează continuitatea somnului și provoacă o serie de complicații: transpirații nocturne, uscarea gurii, micțiuni frecvente, dureri de cap, diabet zaharat, hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac, accident vascular și chiar infarct miocardic.
La copii, tulburările de somn pot genera probleme de ordin intelectual și comportamental: pierderea capacității de concentrare, de memorare și de integrare socială. De aceea trebuie să se știe că premiza unei activități bune a elevului la școală este un somn suficient.
- Care sunt riscurile pentru sănătate ale insomniilor?
- Persoanele care dorm mai puțin de 6 ore pe noapte prezintă un risc sporit să se îmbolnăvească grav (diabet, hipertensiune, infarct miocardic, aritmie, colesterolemie, obezitate) și chiar ajung la îmbătrânire prematură și deces prematur.
Vindecarea naturală a somnului
- Ce remedii și tratamente ne recomandați pentru un somn bun, odihnitor?
- Până la apariția somniferelor pe bază de compuși de sinteză chimică, timp de milenii, oamenii își tratau insomniile, cronice sau rebele, cu diferite plante medicinale pentru efectele lor tonice și reconfortante asupra sistemului nervos epuizat, eliminând stările de instabilitate neuropsihică, fără a produce dependențe.
Remedii cu plante
Tratamente interne
Sunt recomandate infuzii sau decocturi calde din plante, separate sau în amestecuri, îndulcite cu miere de albine, consumate cu 30 minute înainte de culcare, preferabil după o baie caldă, simplă sau cu plante sedative.
* Infuzie din flori de tei (1-2 lingurițe la 250 ml apă clocotită) din care se beau, zilnic, 2-3 căni, îndulcite cu miere de albine, una înainte de culcare, cu acțiuni imediat sedative.
* Infuzie din flori de lavandă (1 linguriță la 250 ml apă fiartă); se infuzează acoperit 5 minute și se beau câte 2 căni pe zi, având acțiuni calmante în insomnie, cefalee și afecțiuni cardiace pe substrat nervos.
* Infuzie din rădăcini de valeriană (1 linguriță la 250 ml apă) din care se bea o cană înainte de culcare, având efecte sedative asupra sistemului nervos.
* Infuzie din conuri de hamei (1 lingură la 250 ml apă clocotită) din care se beau 2 căni pe zi.
* Infuzie din frunze, flori și fructe de păducel (1 linguriță la 250 ml apă fiartă) care se bea seara, înainte de culcare.
* Infuzie de sulfină - se bea o cană înainte de culcare.
Efecte sedative au și ceaiurile din frunze de salvie, roiniță și mentă, flori de porumbar, lumânărică, mac roșu și ciuboțica-cucului, măghiran, busuioc și urzică moartă, rizomi de obligeană, scoarță de salcie și coji de mere sau portocale.
Tincturi
* Tinctură de valeriană (20 g rădăcini, macerate timp de 8 zile în 100 ml alcool 700) din care se iau câte 15-20 picături, înainte de culcare.
* Tinctură din flori, frunze și fructe de păducel (20 g macerate în 100 ml alcool 600, timp de 10 zile); se iau câte 10-15 picături, de 3 ori pe zi, ultima înainte de culcare, în caz de irigare cerebrală insuficientă.
În cazuri speciale se folosesc și alte tincturi, ce pot fi procurate din farmacii:
- arnică (flori) în caz de insomnii datorate traumelor fizice și psihice;
- măselariță (semințe) în cazuri de halucinații;
- mușețel - la copiii cu somn agitat;
- tuia (frunze) - în insomnii matinale, după ora 4 dimineața, urmate de somnolență ziua.
Tratamente externe
În tratamente externe se recomandă băi generale și locale cu caracter sedativ și relaxant. Cu aceste băi, cunoscutul pictor Utrillo s-a vindecat de insomnie cronică, la recomandarea fitoterapeutului francez Maurice Mésségué.
* Băi generale calde (37-38°C), cu infuzie din 100 g flori de lavandă sau de tei la 3 litri apă, care se adaugă în cadă, într-o cură de 21 de băi, mai ales la copiii agitați care nu pot adormi.
* Băi generale calde cu uleiuri eterice de pin, brad, molid, roiniță, busuioc, cimbrișor, măghiran, rozmarin, coji de portocale și lămâi (câte 5 picături la cadă, de 2 ori pe săptămână, câte 12-15 minute).
* Cataplasme pe piept, pe ceafă și pe glezne, cu oțet de mere încălzit și hrean ras, până când apare senzația de căldură locală.
* Comprese pe frunte cu infuzie de busuioc, având efect reconfortant în stările de insomnie, astenie, depresii și anxietate.
* Masaje în lungul coloanei vertebrale, cu macerat din petale de mac roșu, flori de măceș și măghiran și frunze de trandafir.
* Pernă sau săculeț de tifon umplute cu flori de lavandă, conuri proaspete de hamei (schimbate la 2 săptămâni), care se țin pe piept sau la cap.
* Uleiurile esențiale pot fi deosebit de utile în combaterea insomniilor. Într-o lampă de aromaterapie se pun 4-5 picături ulei de lavandă, trandafir, roiniță, liliac sau pin în camera de dormit. Prin încălzire se creează o atmosferă odorantă care imprimă o stare sedativă și de relaxare. Aceleași efecte se obțin folosind 4-5 picături uleiuri eterice în apa de baie. De asemenea, se fac masaje cu uleiuri eterice care se pun în ulei de măsline, migdale sau din sâmburi de struguri, realizând hidratarea și catifelarea pielii, iar prin mirosul emanat, se realizează relaxarea sistemului nervos central. În cazuri mai acute, se recomandă inhalații cu ulei de busuioc (câteva picături puse pe batistă sau în baia generală), având efecte tonice, antidepresive, antiastenice și revigorante.
Produsele stupului
* Propolis (60 pastile), urmate de ceaiuri din cerențel, răchitan, tătăneasă, gălbenele și turiță-mare, cu efecte bune în cazul insomniilor provocate de dureri stomacale (pre-ulceroase sau ulceroase), dar și în timpul unor depresii nervoase.
Prietenii din farfurie
- Ce regim alimentar favorizează somnul?
- Este foarte important să respectăm programul meselor principale, cina luându-se cu aproximativ trei ore înainte de culcare. Se vor consuma cantități reduse de alimente, astfel ca foamea să nu trezească peste noapte. Sunt recomandate pentru masa de seară multe crudități (salată verde, varză albă, ceapă, praz, ridichi, mărar, tomate, păstârnac, morcov, pătrunjel rădăcini), pește, iaurt, brânză de vaci, cereale integrale cu un pahar de lapte fierbinte, îndulcit cu miere de albine. Efecte deosebite în producerea somnului are usturoiul, frecat în ulei (mujdeiul). După masa de prânz se vor suprima din alimentație sarea și popcornul, întrucât stimulează glandele suprarenale și amplifică pulsațiile sângelui din tâmple.
Se vor evita mesele copioase cu alimente greu digerabile care pot produce indigestii nocturne: carnea de porc și de vânat, grăsimile animale, peștele gras, șuncă, salam, cârnați, afumături, mezeluri, conserve, ouă, maioneză, condimente iuți, castraveți murați, băuturi alcoolice, carbogazoase și coca-cola, ceai negru și, mai ales, cafea cu efect de excitare a neuronilor. Alcoolicii și marii consumatori de cafea suferă cel mai mult de insomnii, devenite cronice.
În afara unei alimentații echilibrate, se impune un regim ordonat de viață, cu multă mișcare în aer liber, alternarea orelor de muncă cu cele de odihnă, eliminarea stărilor stresante și conflictuale din familie și de la locul de muncă.
Urcarea în pat se face înainte de ora 23, într-o încăpere bine aerisită, cu temperatură convenabilă, pe o saltea confortabilă. Poziția capului va fi optim orientată spre nord sau est. Eventual, perna poate fi umplută cu conuri măcinate de hamei, frunze de sulfină sau roiniță. Lenjeria de noapte va fi lejeră, de preferat cămașă de noapte din fibre naturale, eventual parfumată cu esențe vegetale (lavandă, roiniță, tei, pin, busuioc, sulfină, camfor sau flori de portocal și lămâi). Pentru a adormi ușor este necesar ca picioarele să fie calde. Șosetele aduc mai repede și somnul.
În cazul în care adormirea nu se realizează în 30 de minute, se recomandă ridicarea din pat și începerea unor activități relaxante: lectură de cărți ușoare (nu romane polițiste), vizionarea unui film liniștit, audieri de muzică în surdină. În fiecare zi, să se respecte, pe cât posibil, aceleași ore de culcare și de sculare.
Medicina alopată recomandă un mare număr de produse chimice, somnifere și tranchilizante, cu efecte sedative și hipnotice. Acestea pot determina însă o stare de transă, dependență și diferite efecte secundare, care ajung chiar la decese accidentale prin somn.
De real ajutor pot fi tratamentele balneoclimaterice în stațiunile Borsec, Sinaia, Predeal, Poiana-Brașov, Vatra Dornei etc. În schimb, nu este indicat climatul marin din lunile călduroase.
Centrul de Tratamente Naturiste "Aroma", Iași, tel 0232/40.74.68