Postul de sănătate

- Combătut vehement de adversarii medicinei alternative, postul alimentar a devenit astăzi o "terapie" obligatorie, alături de tratamentele medicale practicate în spitalele din Occident. Când i se va recunoaşte şi componenta spirituală, prezentă în postul creştin, victoria va fi mult mai mare. Faptul că obiceiurile străbunicilor noştri devin practici în medicina modernă este un fapt senzaţional -

Perioada de trecere dintre iarnă şi pri­mă­vară este momentul cel mai potrivit pentru post. Atâta timp cât zilele sunt încă scurte şi posomorâte, avem condiţii optime pentru a ne concentra asupra universului nostru lăuntric, a ne elibera de poverile vechi şi a de­veni receptivi la tot ce e nou. Acesta este, de fapt, rolul postu­lui: el ne ajută să conştientizăm cele trei dimensiuni ale exis­ten­ţei - relaţia cu Dumnezeu, cu noi înşine şi cu semenii noştri. În plus, postul este şi un medica­ment cu efecte uimitoare. Dacă ni-l "ad­mi­nistrăm" mai des, ne vom prelungi viaţa şi vom fi mai sănătoşi.

"Treimea" care vindecă

În multe părţi ale lumii, un­de trăiesc populaţii cu o longe­vitate impresionantă, oamenii mănâncă doar "cât le trebuie". Regula ayur­­vedică sună astfel: umple-ţi o treime din stomac cu lichid, o alta cu ali­men­te şi ul­tima las-o goală. Iar specia­liştii con­tem­po­rani confir­mă înţe­lep­ciunea vin­decătorilor din vre­mu­rile stră­vechi. Dr. An­dreas Mi­chal­sen, pri­mul medic re­cunos­cut în Germania drept "spe­­­cialist în medicina al­ternativă", pe care o prac­tică în spitalul Charité din Ber­lin şi o predă şi la Facultatea de Medicină, spune că eficienţa postului ali­mentar este la fel de mare, indi­ferent dacă reducem doar pentru o anu­mită perioadă de timp nu­mărul caloriilor in­gerate, sau dacă ţinem post negru, sub îndrumarea unui spe­cialist. "Orice formă de post are o acţiune benefică asupra sănă­tăţii, dove­dită ştiinţific". Cel mai eficient, spune el, este, to­tuşi, postul terapeutic, fără nici un fel de pro­teine animale, echivalând cu maximum 500 de calorii pe zi. Postul de sănătate scade tensiunea arterială, rea­li­zează ameliorări în afecţiuni cronice, cum sunt reumatismul, migrenele, durerile de spate sau artri­ta, întinereşte celulele organismului şi se presupune că ar preveni demenţa senilă. S-a obser­vat că şi un post cu durata de şapte până la zece zile, în care nu se depăşeşte nivelul de 500 de calorii zilnic, îmbu­nă­tăţeşte dispoziţia pacieţilor şi le re­duce durerile, independent de mo­dificarea greută­ţii corporale. Medicul explică de ce: "Cerce­tările au pus în evi­denţă faptul că peri­oadele de post re­duc anumiţi markeri infla­matorii, prezenţi în sânge. Organismul îşi resetează meta­bolismul şi secretă neurotrans­mi­ţători care stimu­lează buna dispoziţie - endorfine, dopamină şi sero­tonină." Acest feno­men are la bază un meca­nism an­cestral, care le permitea strămo­şilor noştri să nu se resemneze în situaţia când li se îm­puţinau re­sursele alimentare, ci să rămână în con­tinuare activi, străduindu-se să-şi procure hrana ne­cesară. De­cisivă este şi calitatea alimentelor, legumele, fructele şi cerealele ur­mând să fie procurate de la pro­ducătorii particulari.
În special în Germania, Aus­tria şi Elveţia, se re­marcă în pre­zent o recrudescenţă a acestui tip de cu­răţire internă prin post, de­dicat să­nătăţii. În SUA, oamenii sunt in­teresaţi numai de posibi­litatea de a scăpa de surplusul de greutate. Vedetele holly­woodiene mizează în ultima vreme pe dieta "Master Cleanse", care nu per­mite alt­ceva de­cât apă cu zeamă de lămâie, piper şi sirop de arţar. Totuşi, su­fletul nu-şi poate re­găsi liniştea şi for­ţa printr-o simplă eli­mi­nare a toxi­ne­lor.

Euforia postului

Nu este mai pu­ţin adevărat că, oda­tă cu starea generală de sănătate dobân­di­tă prin post, in­tes­tinul modifică, într-o anumită măsură, şi dispoziţia persoanei res­pective. O ali­men­taţie nesănă­toa­să, adoptată pe ter­men lung, ne poate face nefericiţi şi chiar depresivi. "Poate că în viitor vom trata pro­blemele psihiatrice nu doar la nivelul creieru­lui, ci şi prin intermediul trac­tului digestiv", afirmă specialiştii. Bacteriile din flora intes­tinală ne influenţează starea de spirit, determi­nându-ne să acţionăm timid sau, dimpotrivă, cu curaj. Aşadar, consumul de carne, de făină albă ori zahăr îmbolnăveşte atât corpul, cât şi sufletul. În schimb, s-a observat că, după după câteva zile de pauză alimentară, şi în ciuda unor neplăceri iniţiale, cum ar fi durerile de cap, oboseala şi ameţelile, pacienţii devin, în scurt timp, mai relaxaţi şi mai veseli decât erau îna­inte. Ei trăiesc ceva ce s-ar putea numi o "euforie a postului". Şi nu puţini medici rămân uimiţi, văzând ce decizii ajung să ia pacienţii lor datorită acestei euforii. Unii pun capăt unor relaţii dezamăgitoare, ce trenau de ani de zile, alţii se hotărăsc să-şi îmbu­nătăţească viaţa, schim­bându-şi locul de muncă. Acestea sunt cazuri extre­me, dar comportamentul ge­neral se modifică, ori­cum, într-un sens pozitiv. Dr. Michalsen subliniază: "Cei ce renunţă la mân­care din proprie voinţă se încarcă în mod evident cu energie şi manifestă o sponta­neitate de care nu dăduseră dovadă până în acel moment. Faptul că izbutesc să-şi învingă foa­mea în timpul pauzei ali­mentare îi întăreşte fizic şi psihic."

Postul intermitent

Mai ales din cea de-a treia zi de post apare sen­timentul de claritate deosebită a gândirii, ca şi cum o perdea groasă s-ar trage brusc la o parte, îngă­duind privirii să distingă limpede lucrurile cu ade­vărat importante. Acest sentiment face posibilă pro­gramarea unui stil de viaţă sănătos şi după încheie­rea perioadei de "asceză". Cea mai bună cale de re­modelare a obişnuinţelor alimentare este formula postului intermitent. Prin aceasta se înţelege o re­nunţare la hrană, reluată la intervale regulate. Căci, luând în permanenţă trei mese plus două gustări pe zi, ne stresăm organismul. Pancreasul secretă în­truna insulină, ceea ce contribuie la creşterea greu­tăţii corporale. Rezultatele recente ale cercetării ştiinţifice arată că nu numai meniul este important, ci şi momentul când mâncăm. "Celulele noastre au nevoie de un răgaz, pentru a se curăţa şi a se odihni după efortul digestiei, iar aceasta se poate face, în modul cel mai simplu, suprimând mesele", preci­zează Michalsen. El însuşi practică postul inter­mitent, astfel încât, după o cină luată împreună cu familia, va mânca din nou abia în ziua următoare, la prânz, sărind peste micul dejun.
Deja, după 14-16 ore de lipsă a hranei, în orga­nism se declanşează o curăţare internă. În limbaj medical, acest fenomen poartă denumirea de auto­fagie. Studiile au atestat prezenţa lui la şoareci, animalele fiind împărţite în două grupuri: unora li s-a permis să mănânce în orice moment din zi şi din noapte, iar altora, numai zece ore din 24. Şoarecii din primul grup s-au îngrăşat şi au dezvoltat afec­ţiuni hepatice, pe când cei din grupul al doilea şi-au menţinut forma fizică intactă şi, introduşi în tam­burul de alergare, au dat un randament dublu com­parativ cu echipa mâncăcioşilor. Ca­re este secretul acestei performanţe? În fazele cu un număr redus de calorii, organismul se com­portă ca o instalaţie de reciclare a deşeu­rilor, obţi­nându-şi energia nece­sară din pro­priile celule uza­te. Acest proces de cură­ţenie ge­nerală com­bate bacteriile şi viruşii, previne îmbătrânirea şi ajută creierul să funcţioneze la în­treaga sa capa­citate, şi după vârsta de 50 de ani.
Oamenii de ştiinţă sunt pe deplin convinşi că postul merită să fie practicat permanent. După ce pauza alimentară s-a încheiat, se poate mânca din nou normal, însă cu măsură - iar micile abateri sunt şi ele tolerate cu îngăduinţă. Chiar şi specialiştii de talia lui Andreas Michalsen îşi îngăduie, din când în când, câte o zi în care îşi iau libertatea "să se îndoape". El se justifică spunând că, la urma urmei, de­prinderea permanentă este cea care te îmbol­nă­veşte, iar nu excepţia.

Postul digital

Doctorul Michalsen oferă şi semi­nare de detoxifiere digitală. În cele ce urmează, el ne explică rostul lor.

- Dvs. ne recomandaţi să închi­dem mai des smartphone-ul, cu alte cuvinte să practicăm un fel de post digital. De ce?

- Fiindcă suntem cu toţii supra­solicitaţi digital. Mulţi angajaţi se plâng de un stres declanşat de faptul că, în orice mo­ment, pot fi sunaţi de la serviciu. Programul nos­tru zilnic este în permanenţă întrerupt de con­vorbirile pe mobil, ne-am dezvăţat să ne concentrăm. Ultimele nou­tăţi au de­venit pentru noi un drog, suntem dependenţi de apara­tul micuţ pe care îl pur­­tăm în buzunar sau în gean­­tă. Până a­colo, încât unii dintre cursan­ţii noştri simt nevoia să-l scoată şi să se uite la el chiar şi fără mo­tiv. Aceasta este o tul­burare de atenţie agravată, care prejudiciază comuni­ca­rea cu cei din jur.

- Cum putem încerca detoxifierea digitală la noi acasă?

- Cel mai bine, cu paşi mici. Şi postul digital ar trebui să pornească dintr-o hotărâre chibzuită cu toată seriozitatea, altfel nu va da rezultate. În primul rând, vă îndemn să creaţi zone unde tele­fonul mobil să nu aibă acces, cum ar fi dormi­torul. Cu o oră înainte de a merge la culcare, închideţi toate aparatele. Şi, ca să nu începeţi ziua direct online, cumpăraţi-vă un deşteptător clasic. Pe drum spre serviciu, observaţi oa­menii din preajma dvs., fiţi prezenţi în lumea reală. În pauza de masă, ieşiţi din birou, deoarece, dacă rămâneţi acolo, există riscul să puneţi auto­mat mâna pe telefonul mobil. Nu utilizaţi smart­phone-ul pentru fotografiat, procuraţi-vă un apa­rat foto şi faceţi cu el, de fiecare dată, o singură fotografie. În felul acesta, veţi învăţa să nu vă disipaţi atenţia. Apoi: urmăriţi mesajele Whats App exclusiv pe calculator, timp de o săptămână, pentru a dezamorsa una din sursele de stres. Cine va reuşi să facă toate aceste lucruri va putea apoi să evite complet poluarea digitală, pentru o zi, două sau trei.

- Cum arată locul unde vă invitaţi parti­cipanţii la seminare?

- Cursanţii noştri se reunesc într-un hotel confortabil, cât mai apropiat de natură. Cum ajung acolo, îşi predau telefoanele mobile, pe care le vor primi înapoi doar la sfârşitul sejurului. În decurs de trei până la cinci zile de detoxifiere, ei învaţă să-şi redobândească propria creativitate şi productivitate. Iar seminarul se completează cu exerciţii de yoga şi meditaţie.


Cum ieşiţi biruitori în lupta cu foamea

1. Alegeţi scopuri realizabile
V-aţi propus ca, la sfârşitul postului, să cântăriţi cu câteva kilograme mai puţin şi să nu vă mai reapucaţi de fumat? Să folosiţi pauza ali­mentară ca pe un prilej de relaxare şi regăsire de sine? Să vă rezervaţi suficient timp pentru dvs., fără să vă neglijaţi familia? Specialiştii ne sfă­tuiesc să nu cerem chiar atât de multe de la noi. Aşadar, fiţi realişti. Înainte de a intra în acţiune, notaţi-vă pe o bucăţică de hârtie ce anume doriţi să obţineţi: o altă percepţie a propriului corp, o schimbare a vechilor deprinderi, sau aţi vrea ca postul să fie, în primul rând, un răgaz dedicat concentrării şi reflecţiei? Afişaţi bileţelul într-un loc unde sunteţi siguri că veţi da mereu cu ochii de el: lipiţi-l pe frigider sau, dacă aveţi un mic avizier destinat problemelor urgente, ataşaţi-l acolo, cu o pioneză. V-aţi fixat scopuri con­crete pentru perioada ulterioară? Schiţaţi eta­pele realizării lor. Scrieţi în agendă: "Începând de astăzi, numai trei ţigări pe zi" etc.

2. Relaxaţi-vă
Filmele poliţiste sau de acţiune nu reprezintă destinderea ideală în post. În schimb, meditaţiile vă ajută să valorificaţi mai intens timpul pe care îl aveţi la dispoziţie şi să rezistaţi mai bine la orice tentaţii culinare. Chiar şi exerciţiile scurte vă sunt de folos, după cum o arată studiile. Închideţi ochii pentru cinci minute şi concentraţi-vă pe respiraţia dvs. urmărindu-i curgerea în plămâni. Rostiţi cu voce tare sau în gând următoarele afirmaţii, repe­tând-o pe fiecare de trei ori: "Corpul meu este liniştit şi relaxat", "Respiraţia mea este liniştită şi relaxată", "Mintea mea este liniştită şi rela­xată". Când înghiţiţi ceva, faceţi-o fără grabă şi cu toată atenţia. De exemplu, nu beţi sucul sau ceaiul ca de obicei, ci introduceţi-l în gură pe îndelete, cu linguriţa.

3. Căutaţi-vă aliaţi
Postiţi împreună cu un prieten sau o prietenă - cu care veţi putea schimba impresii şi sfaturi, când simţiţi la un moment dat că vă aflaţi în impas. Dr. Andreas Michalsen recomandă chiar afilierea la un grup, dacă există această posi­bilitate. Discutaţi în prealabil modalităţile prin care aţi putea primi sprijin din partea familiei. În cazul când vă este greu să participaţi la mesele comune, explicaţi-le membrilor familiei (şi mai ales copiilor) motivul pentru care preferaţi să vă retrageţi.

4. Oferiţi-vă bucurii
Postul nu înseamnă renunţări, ci beneficii. Dispuneţi, dintr-o dată, de mai mult timp, fiindcă nu mai trebuie să gătiţi şi să mâncaţi. Întrebuinţaţi în avantajul dvs. aceste ceasuri primite în dar. De pildă, pentru a face lucruri dorite şi amânate de o veşnicie: să vorbiţi la telefon cu prieteni pe care nu i-aţi mai auzit de mult, să aranjaţi într-un al­bum fotografiile celor dragi, să consemnaţi într-un jurnal întâmplările interesante petrecute peste zi. Şi câte şi mai câte.

5. Susţineţi-vă organismul
Uneori, apar uşoare neplăceri în timpul postului. Dacă aveţi dureri de cap, măriţi consumul de lichide. Şi uleiul de mentă aplicat pe tâmple dă o senzaţie de uşurare. La tulburări de circulaţie şi ameţeli vă ajută ceaiul de rozmarin sau de păducel. O linguriţă de miere vă înviorează. Şi vitamina C combate eficient stările de epuizare. Suplimentele cu minerale sus­ţin echilibrul acido-bazic şi vă energizează. Contra balonărilor se recomandă infuziile de chimen, fenicul sau anason, o buiotă cu apă călduţă, precum şi masajele abdo­minale, executate blând, cu mişcări circulare. Repaosul, căldura şi pul­berea de fibre vegetale contribuie la restabilirea activităţii normale a intes­tinului. Ca auxiliar în detoxifierea internă şi externă: luaţi de 3 ori pe zi argilă, cu 30 de mi­nute înainte de masă, şi ţineţi o cataplasmă cu argilă pe ficat.