Însă există persoane pe care simptomele alergiei, apărute odată cu acest anotimp, le împiedică să se bucure de aerul proaspăt, obligându-le să rămână închise în casă.
Rinita alergică, numită şi "febra fânului", este una dintre cele mai frecvente forme de alergie. În cursul primăverii, al verii sau al toamnei, pacienţii suferă de secreţii nazale abundente, strănuturi dese, mâncărimi la ochi şi în urechi, o senzaţie permanentă de apăsare pe sinusuri, insomnie şi stări de epuizare. Numeroşi alergici sunt sensibili la minusculele grăuncioare de polen, pe care vântul le duce pretutindeni - chiar şi la ei în casă. Afară stau la pândă şi alţi alergeni, cum sunt ierburile sau mucegaiurile, dar mulţi pacienţi reacţionează la alergenii din propria locuinţă, de exemplu la acarieni, gândaci de bucătărie sau epitelii de pisică şi câine. Simptomele pot fi agravate de anumite substanţe iritante, ca fumul de ţigară, parfumul sau spray-urile de cameră.
Febra fânului se confundă foarte uşor cu o răceală, întrucât cele două afecţiuni se manifestă aproape identic. În realitate, e vorba de boli complet diferite. Răceala este provocată de viruşi şi nu durează mai mult de cinci până la şapte zile, pe când rinita alergică reprezintă o reacţie la unele substanţe prezente în aer. Sistemul imunitar se comportă în raport cu polenul şi praful în acelaşi mod ca faţă de germenii patogeni: considerând că are de-a face cu nişte intruşi, el determină o descărcare de histamină, care generează simptomele descrise mai sus. Din păcate, pe lângă o stare generală adesea greu de suportat, suferinzii cu rinită alergică se confruntă şi cu un risc sporit de astm, sinuzită sau dermatită.
În opinia specialiştilor, cea mai bună metodă de a ţine această afecţiune sub control constă în evitarea alergenilor. Uşor de spus, greu de făcut. Chiar dacă, exasperaţi de simptomele care vă terorizează, vă faceţi bagajele şi vă mutaţi în alt colţ de ţară sau într-o altă parte a lumii, nici acolo nu veţi fi scutiţi de neplăceri, căci puteţi dezvolta oricând alte sensibilităţi. Antihistaminicele, dezinflamatoarele şi spray-urile nazale pot atenua simptomele, dar nu influenţează în niciun fel cauza alergiei, respectiv reacţia disproporţionată a sistemului imunitar. În cazurile dificile, medicii recurg la o desensibilizare, însă aceasta produce efecte abia după ani de tratament laborios.
Nutriţionista americană dr. Leigh Broadhurst a constatat că, în formele mai puţin grave de alergie, se pot obţine rezultate foarte bune şi fără medicamente, doar prin modificarea deprinderilor alimentare. Ea recomandă reducerea sau evitarea completă a consumului de alcool, ca şi de cofeină, carne, produse lactate, gălbenuş de ou, zahăr rafinat, băuturi răcoritoare, acizi graşi trans (ex. margarina) şi alimente care conţin diverşi conservanţi, aditivi (faimoasele E-uri), sulfiţi şi formaldehidă.
Alimente cu valoare terapeutică împotriva rinitei alergice
*** Broccoli
Această legumă din familia Cruciferelor vă furnizează multă vitamină C, care acţionează ca un antihistaminic, reducând inflamaţiile aflate la originea simptomelor de alergie. Studiile clinice au dovedit că un aport zilnic de 500 miligrame de vitamină C, asigurat fie prin alimentaţie, fie prin administrarea unui preparat, produce o ameliorare vizibilă în alergii, astm, infecţii ale căilor respiratorii, exces de secreţii nazale şi lacrimale. Broccoli conţine substanţe care pot elibera sinusurile.
*** Citricele
Cantităţi mari de vitamină C se găsesc şi în portocale, grepfruit, lămâi şi limete, dar şi în alte alimente, cum sunt guavele, căpşunile, pepenii galbeni, mango, sucul de roşii, cartofii, varza şi spanacul crud. Dacă însă doriţi să vă procuraţi mai multă vitamină C decât vă oferă alimentaţia, puteţi lua şi un supliment nutriţional.
*** Varza creaţă
Două argumente pledează în favoarea acestei legume cu frunze verzi. Ea ajută la desfundarea sinusurilor încărcate de secreţii şi, în acelaşi timp, prin conţinutul bogat de carotenoide, determină o ameliorare a simptomelor de alergie.
*** Ceapa, usturoiul şi urzicile
Ceapa, usturoiul şi planta numită luminiţa-nopţii sunt deosebit de bogate în quercetină. Iar dr. Andrew Weil, profesor la Universitatea din Arizona, menţionează urzicile printre cele mai valoroase remedii contra alergiilor. Vă propunem aşadar să combinaţi toate acestea într-o supă, a cărei reţetă v-o prezentăm în cele ce urmează.
*** Boabele de soc
Medicina populară le-a folosit vreme îndelungată ca remediu împotriva alergiilor, ca şi a răcelilor, gripei, tusei şi febrei. Ele conţin flavonoide şi antociani, care întăresc sistemul imunitar şi reduc inflamaţiile. Din farmacii se poate procura Sambucol, un preparat pe bază de extract din boabe de soc, a cărui eficienţă a fost confirmată de numeroase studii. Noi vă îndemnăm totuşi să consumaţi vin, suc şi gem de boabe de soc, fiind convinşi că vinul de soc, de pildă, poate concura cu succes Sambucolul. De multe ori, alimentele se dovedesc a fi superioare extractelor.
*** Ceaiul
Ceaiul vă pune la dispoziţie cantităţi apreciabile de quercetină, o substanţă cu efect antihistaminic, situându-se în această privinţă pe locul al doilea, imediat după ceapă. Alte surse bune de quercetină sunt citricele, merele, strugurii, cireşele, afinele, murele, pătrunjelul şi uleiul de măsline.
** Dovleacul
Pus într-o tavă şi dat la cuptor sau transformat în pastă şi folosit pentru îngroşarea supelor, dovleacul poate contribui la ameliorarea simptomelor de alergie datorită unor carotenoide importante existente în compoziţia lui: trei variante ale vitaminei A, întâlnite şi în alte fructe şi legume de culoare portocalie, de exemplu în morcovi. Un studiu realizat cu participarea a 547 de persoane alergice a pus în evidenţă simultan nivelul ridicat de carotenoide în sânge şi intensitatea mai redusă a simptomelor alergiei.
** Pătrunjelul
Fitoterapeutul Michael Castleman afirmă că pătrunjelul blochează eliberarea de histamină, substanţa responsabilă pentru simptomele de alergie. Prin urmare, dacă vă curge nasul şi vă apare o urticarie pe piele, întrebuinţaţi mai mult pătrunjel la prepararea mâncărurilor.
* Ananasul
În ultimii ani, chiar şi medicina clasică a acceptat faptul că enzima din ananas, bromelaina, combate cu succes inflamaţiile provocate de rinita alergică. De aceea, în prezent se prescriu tratamente cu bromelaină pentru mucoasele inflamate ale sinusurilor, ca şi pentru cele nazale, care au de suferit în urma unor intervenţii chirurgicale efectuate la nas, gât sau urechi.
* Menta
În Statele Unite a existat, la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, o şcoală medicală naturopată, rămasă în istoria medicinei sub denumirea "Medicii eclectici". Reprezentanţii acestei grupări obişnuiau să trateze febra fânului şi astmul cu alifii aplicate în zona pieptului şi a spatelui şi cu inhalaţii ce degajau vapori încărcaţi cu mentol. Concentraţia maximă de mentol se găseşte în mentă şi în rudele ei apropiate: izma de câmp, izma broaştelor şi izma pădurilor, ca şi în muşcata parfumată (Pelargonium graveolens), numită şi indrusaim. Femeile însărcinate ar trebui totuşi să evite întrebuinţarea acestor plante.
* Ardeii iuţi, boiaua, ghimbirul, hreanul şi muştarul
La abundenţa cronică de secreţii pe căile respiratorii, prezentă în majoritatea alergiilor, condimentele iuţi pot aduce o anumită ameliorare. Ardeiul iute dilată vasele de sânge şi contribuie la eliminarea mucozităţilor. Nasul şi faringele produc o secreţie apoasă, care uşurează expectoraţia şi curăţarea nărilor. Această proprietate a ardeiului iute a fost cunoscută şi utilizată încă din vechime de către populaţia maya. Dr. Irwin Ziment de la UCLA ne recomandă să mâncăm zilnic câte un ardei iute la masă. Deşi se poate condimenta cu el chiar şi ciocolata fierbinte, noi suntem de părere că s-ar potrivi mai degrabă cu o supă de pui care, la rândul ei, are o acţiune de fluidificare a mucusului. Însă, la fel de bine, ea poate fi asezonată şi cu hrean sau wasabi.
* Tulpinile de ţelină
Eficienţa tulpinilor de ţelină în combaterea rinitei alergice este în prezent un fapt dovedit. Însă lista ar putea fi continuată cu morcovii, ghimbirul, varza, curcuma şi muşeţelul.
Alimente de consumat cu prudenţă
Dacă suferiţi de febra fânului, este posibil să fiţi afectaţi şi de ceea ce medicii numesc "alergie încrucişată". Aceasta înseamnă că unele alimente vă pot declanşa de asemenea reacţii alergice. Iată câteva dintre ele.
* Laptele şi carnea - Dr. Richard Firshein de la Centrul de Medicină Comprehensivă din New York recomandă în mod special o alimentaţie preponderent vegetariană, axată mai mult pe legume şi peşte decât pe carne şi produse lactate. El îşi justifică opţiunea astfel: vacile se hrănesc cu iarbă, care conţine alergeni, în consecinţă consumul de lapte sau carne poate duce la o reactivare a simptomelor de rinită alergică. În plus, laptele şi carnea de vită conţin grăsimi saturate, care favorizează inflamaţiile.
* Grâul şi fructele care cresc în copaci - Din cauza alergiilor încrucişate, un pacient care suferă de febra fânului poate reacţiona alergic şi la grâu sau la fructele care cresc în copaci, cum sunt merele şi perele. Mai ales dacă mănâncă aceste alimente în lunile de primăvară, când cei mai mulţi dintre alergeni sunt prezenţi peste tot în număr mare, există riscul ca simptomele rinitei alergice să se manifeste.
* Alimentele care provoacă arsuri la stomac - Potrivit observaţiilor dr. Firshein, alergicii şi astmaticii au frecvent probleme digestive ce determină apariţia unui reflux gastro-esofagian, iar acesta sporeşte intensitatea reacţiilor alergice. Este un cerc vicios care poate fi evitat, dacă se renunţă la alimentele acidifiante şi la mâncărurile şi sosurile grele, cu multă grăsime.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
