RINITA ALERGICĂ - Sănătate cu alimente

De cum se ivesc primele semne ale pri­măverii, ne simțim încărcați cu un plus de energie.

Însă există persoane pe care simptomele alergiei, apărute odată cu acest ano­timp, le împiedică să se bucure de aerul proas­păt, obligându-le să rămână închise în casă.
Rinita alergică, numită și "febra fânului", este una dintre cele mai frecvente forme de alergie. În cursul primăverii, al verii sau al toamnei, pacienții suferă de secreții nazale abundente, strănuturi dese, mâncărimi la ochi și în urechi, o senzație perma­nentă de apăsare pe sinusuri, insomnie și stări de epuizare. Numeroși alergici sunt sensibili la minusculele grăuncioare de polen, pe care vântul le duce pretutindeni - chiar și la ei în casă. Afară stau la pândă și alți alergeni, cum sunt ierburile sau mucegaiurile, dar mulți pacienți reacționează la alergenii din propria locuință, de exemplu la acarieni, gândaci de bucătărie sau epitelii de pisică și câine. Simptomele pot fi agravate de anu­mite substanțe iritante, ca fumul de țigară, parfumul sau spray-urile de ca­meră.
Febra fânului se confundă foarte ușor cu o răceală, întrucât cele două afec­țiuni se manifestă aproape identic. În realitate, e vorba de boli complet di­fe­rite. Răceala este provocată de viruși și nu durează mai mult de cinci până la șapte zile, pe când rinita alergică reprezintă o reac­ție la unele substanțe prezente în aer. Sistemul imunitar se comportă în raport cu polenul și praful în același mod ca față de germenii patogeni: consi­derând că are de-a face cu niște intruși, el determină o descărcare de histamină, care generează simpto­mele descrise mai sus. Din păcate, pe lângă o stare generală adesea greu de suportat, suferinzii cu rinită alergică se confruntă și cu un risc sporit de astm, sinuzită sau dermatită.
În opinia specialiștilor, cea mai bună metodă de a ține această afecțiune sub control constă în evi­tarea alergenilor. Ușor de spus, greu de făcut. Chiar dacă, exasperați de simptomele care vă terorizează, vă faceți bagajele și vă mutați în alt colț de țară sau într-o altă parte a lumii, nici acolo nu veți fi scutiți de neplăceri, căci puteți dezvolta oricând alte sensi­bilități. Antihistaminicele, dezinflamatoarele și spray-urile nazale pot atenua simptomele, dar nu influențează în niciun fel cauza alergiei, respectiv reacția disproporționată a sistemului imunitar. În cazurile dificile, medicii recurg la o desensibilizare, însă aceasta produce efecte abia după ani de trata­ment laborios.
Nutriționista americană dr. Leigh Broadhurst a constatat că, în formele mai puțin grave de alergie, se pot obține rezultate foarte bune și fără medica­mente, doar prin modificarea deprinderilor alimen­tare. Ea recomandă reducerea sau evitarea completă a consumului de alcool, ca și de cofeină, carne, pro­duse lactate, gălbenuș de ou, zahăr rafinat, băuturi răcoritoare, acizi grași trans (ex. margarina) și ali­mente care conțin diverși conservanți, aditivi (faimoasele E-uri), sulfiți și formaldehidă.

Alimente cu valoare terapeutică împotriva rinitei alergice

Dacă dr. Broadhurst încearcă să vă convingă de necesitatea unor restricții, noi vă prezentăm aici o serie de alimente care vă vor ajuta să țineți în șah manifestările sâcâitoare ale febrei fânului.

*** Broccoli
Această legumă din familia Cruciferelor vă fur­nizează multă vitamină C, care acționează ca un anti­histaminic, reducând inflamațiile aflate la origi­nea simptomelor de alergie. Studiile clinice au do­ve­dit că un aport zilnic de 500 miligrame de vita­mină C, asigurat fie prin alimen­tație, fie prin administrarea unui pre­parat, produce o ameliorare vizi­bilă în alergii, astm, infecții ale căi­lor respiratorii, exces de secreții nazale și lacrimale. Broccoli conține substanțe care pot elibera sinusu­rile.

*** Citricele
Cantități mari de vitamină C se găsesc și în portocale, grepfruit, lămâi și limete, dar și în alte alimente, cum sunt guavele, căpșunile, pepenii galbeni, mango, sucul de roșii, cartofii, varza și spanacul crud. Dacă însă doriți să vă procurați mai multă vitamină C decât vă oferă alimentația, puteți lua și un supliment nutrițional.

*** Varza creață
Două argumente pledează în favoarea acestei legume cu frunze verzi. Ea ajută la desfundarea sinusurilor încărcate de secreții și, în același timp, prin conținutul bogat de carotenoide, determină o ameliorare a simptomelor de alergie.

*** Ceapa, usturoiul și urzicile
Ceapa, usturoiul și planta numită luminița-nopții sunt deosebit de bogate în quercetină. Iar dr. An­drew Weil, profesor la Universitatea din Arizona, menționează urzicile printre cele mai valoroase remedii contra alergiilor. Vă propunem așa­dar să combinați toate acestea într-o supă, a cărei rețetă v-o prezentăm în cele ce urmează.
Dați într-un clocot o ceapă în­treagă (cu tot cu coajă) și un cățel de usturoi, apoi mai puneți în apă jumătate de cană de frunze de lumi­nița-nopții tocate, alături de rădăci­na pivotantă a plantei, tăiată în cubulețe. Lăsați amestecul să fiarbă între 3 și 5 minute, după care adău­gați o cană de urzici și o cană de tul­pini de țelină tăiate mărunt împre­ună cu frunzele, și așteptați ca supa să fiarbă încă 3 până la 10 minute, la foc mic. La sfârșit, îndepărtați cojile cepei. Mâncați supa caldă și asezonată după gust cu oțet, piper, solzi de ceapă crudă, curcuma, curry, hrean, ardei iute, semințe de muștar sau de țelină.

*** Boabele de soc
Medicina populară le-a folosit vreme îndelun­gată ca remediu împotriva alergiilor, ca și a răceli­lor, gripei, tusei și febrei. Ele conțin flavonoide și antociani, care întăresc sistemul imunitar și reduc inflamațiile. Din farmacii se poate procura Sambu­col, un preparat pe bază de extract din boabe de soc, a cărui eficiență a fost confirmată de numeroase studii. Noi vă îndemnăm totuși să consumați vin, suc și gem de boabe de soc, fiind convinși că vinul de soc, de pildă, poate concura cu succes Sambu­colul. De multe ori, alimentele se dovedesc a fi superioare extractelor.

*** Ceaiul
Ceaiul vă pune la dispoziție cantități apreciabile de quercetină, o substanță cu efect antihistaminic, situându-se în această privință pe locul al doilea, imediat după ceapă. Alte surse bune de quercetină sunt citricele, merele, strugurii, cireșele, afinele, murele, pătrunjelul și uleiul de măsline.

** Dovleacul
Pus într-o tavă și dat la cuptor sau transformat în pastă și folosit pentru îngroșarea supelor, do­vleacul poate contribui la ameliorarea simptomelor de alergie datorită unor carotenoide importante existente în compoziția lui: trei variante ale vita­minei A, întâlnite și în alte fructe și legume de cu­loare portocalie, de exemplu în morcovi. Un studiu realizat cu participarea a 547 de persoane alergice a pus în evidență simultan nivelul ridicat de caro­tenoide în sânge și intensitatea mai redusă a simp­tomelor alergiei.

** Pătrunjelul
Fitoterapeutul Michael Castleman afirmă că pătrunjelul blochează eliberarea de histamină, sub­stanța responsabilă pentru simptomele de alergie. Prin urmare, dacă vă curge nasul și vă apare o urticarie pe piele, întrebuințați mai mult pătrunjel la prepararea mâncărurilor.

* Ananasul
În ultimii ani, chiar și medicina clasică a accep­tat faptul că enzima din ananas, bromelaina, combate cu succes in­flamațiile provocate de rinita alergică. De aceea, în prezent se prescriu tratamente cu brome­laină pentru mucoasele inflamate ale sinusurilor, ca și pentru cele nazale, care au de suferit în urma unor intervenții chirurgicale efec­tuate la nas, gât sau urechi.

* Menta
În Statele Unite a existat, la sfâr­șitul secolului XIX și începu­tul secolului XX, o școală medi­cală naturopată, rămasă în istoria medicinei sub denumirea "Me­dicii eclectici". Reprezentanții acestei grupări obișnuiau să trateze febra fânului și astmul cu alifii aplicate în zona pieptului și a spa­telui și cu inhalații ce degajau vapori încărcați cu mentol. Concentrația maximă de mentol se găsește în mentă și în rudele ei apropiate: izma de câmp, izma broaștelor și izma pădurilor, ca și în mușcata par­fumată (Pelargonium graveolens), numită și indrusaim. Femeile însărcinate ar trebui totuși să evite întrebuințarea acestor plante.

* Ardeii iuți, boiaua, ghimbirul, hreanul și muștarul
La abundența cronică de secreții pe căile respiratorii, prezentă în majoritatea aler­giilor, condimentele iuți pot aduce o anumită ameliorare. Ardeiul iute di­lată vasele de sânge și contribuie la eliminarea mucozităților. Nasul și faringele produc o se­cre­ție apoasă, care ușurează expectorația și curățarea nări­lor. Această proprietate a arde­iului iute a fost cunoscută și utilizată încă din ve­chime de către populația maya. Dr. Irwin Ziment de la UCLA ne recomandă să mâncăm zilnic câte un ardei iute la masă. Deși se poate condimenta cu el chiar și ciocolata fierbinte, noi suntem de părere că s-ar potrivi mai degrabă cu o supă de pui care, la rândul ei, are o acțiune de fluidificare a mucusului. Însă, la fel de bine, ea poate fi asezonată și cu hrean sau wasabi.

* Tulpinile de țelină
Eficiența tulpinilor de țelină în combaterea rini­tei alergice este în prezent un fapt dovedit. Însă lista ar putea fi continuată cu morcovii, ghimbirul, varza, curcuma și mușețelul.

Alimente de consumat cu prudență

Dacă suferiți de febra fânului, este posibil să fiți afectați și de ceea ce medicii numesc "alergie încru­cișată". Aceasta înseamnă că unele alimente vă pot declanșa de asemenea reacții alergice. Iată câteva dintre ele.
* Laptele și car­nea - Dr. Richard Firs­hein de la Centrul de Me­di­cină Comprehensivă din New York recomandă în mod spe­cial o alimentație prepon­de­rent vegetariană, axată mai mult pe legume și pește decât pe carne și produse lactate. El își justifică opțiunea astfel: vacile se hrănesc cu iarbă, care conține alergeni, în consecință con­su­mul de lapte sau carne poate duce la o reactivare a simp­tomelor de rinită alergică. În plus, laptele și carnea de vită conțin grăsimi saturate, care favorizează in­flamațiile.
* Grâul și fructele care cresc în copaci - Din cauza alergiilor încrucișate, un pacient care suferă de febra fânului poate reacționa alergic și la grâu sau la fructele care cresc în copaci, cum sunt merele și perele. Mai ales dacă mănâncă aceste alimente în lunile de primăvară, când cei mai mulți dintre alergeni sunt prezenți peste tot în număr mare, există riscul ca simptomele rinitei alergice să se manifeste.
* Alimentele care provoacă arsuri la sto­mac - Potrivit observațiilor dr. Firshein, alergicii și astmaticii au frecvent probleme digestive ce determină apariția unui reflux gastro-esofagian, iar acesta sporește intensitatea reacțiilor alergice. Este un cerc vicios care poate fi evitat, dacă se renunță la alimentele acidifiante și la mâncărurile și sosurile grele, cu multă grăsime.