În prezent, trăiesc pe globul terestru 7,55 miliarde de oameni. Aveţi impresia că e cam înghesuială? Da' de unde! În comparaţie cu ceea ce se petrece în intestin, aici, la lumina zilei, ne bucurăm de un adevărat confort, căci înăuntru, în măruntaiele noastre, forfotesc de 13.245 de ori mai multe vietăţi minuscule. Mai exact, sunt 100 de miliarde de muncitori neobosiţi, care descompun alimentele ingerate de noi, apoi curăţă tractul digestiv şi îl apără contra germenilor patogeni. Arată ca nişte bile jucăuşe, pilule alungite sau spaghete scurte şi poartă nume ciudate: bifidobacterii, ruminococcus, firmicutes, prevotella sau bacteroides.
Şi fiindcă aglomeraţia este atât de mare, corpul a recurs la un artificiu, pentru a oferi bacteriilor spaţiu de lucru suficient: "Intestinul formează o mulţime de pliuri. Principiul este acelaşi ca la o fustă plisată. Pe un centimetru pătrat încap până la 4.000 de microorganisme - şi astfel, intestinul se transformă într-o suprafaţă uriaşă, echivalentă cu două terenuri de tenis, oferind tuturor locuitorilor săi adăpost şi protecţie", explică specialiştii.
Bacteriile se simt bine aici (în varianta ideală, fireşte). Ele cresc, proliferează, alcătuiesc colonii şi, în cele din urmă, mor. De aceea, acestei grădini zoologice în miniatură i s-a spus "floră intestinală". Însă, pentru că bacteriile nu sunt totuşi plante, gastroenterologii preferă s-o numească în prezent "microbiom".
Tristeţea sau fericirea depind de intestin
Poate că amănuntele expuse mai sus v-au cam tăiat pofta de mâncare. Dar n-aveţi motive să fiţi dezgustaţi, dimpotrivă: de fapt, microorganismele de care vorbim sunt cei mai buni prieteni ai noştri. În lipsa lor, n-am putea supravieţui. Principala lor misiune este aceea de a construi o barieră intestinală intactă, pentru a înarma sistemul imunitar împotriva bolilor şi a substanţelor toxice. Harnicii lucrători desfac alimentele ajunse în intestin în bucăţele mici, mai corect spus în componente, pe care organismul nostru este capabil să le valorifice - şi anume, în vitamine, acizi graşi, aminoacizi şi zahăr. Flora intestinală decide în mare măsură dacă ne simţim fericiţi sau trişti, dacă trăim sub imperiul unei anxietăţi permanente sau mergem prin viaţă cu curaj şi cu capul sus. Dacă suntem dolofani ori supli. Dacă ne concentrăm cu uşurinţă sau doar cu mare osteneală. Microbiomul are un rol de reglare, fiind implicat în aproape toate funcţiile corpului nostru. Cu greu vom găsi un organ cu care el să nu se afle în legătură. Şi s-ar putea ca, prin intermediul intestinului, să fie influenţate chiar şi unele afecţiuni ale sistemului nervos, până acum incurabile, cum sunt Parkinsonul, scleroza multiplă sau demenţa senilă. Cel puţin, primele cercetări par să încurajeze o asemenea speranţă. Totodată, există indicii că bacteriile intestinale au o anumită însemnătate în raport cu tulburările de dezvoltare, cum sunt autismul şi schizofrenia.
Al doilea creier
Cercetătorii numesc intestinul "al doilea creier", pornind de la constatarea că structura şi funcţiile sale sunt tot atât de complexe şi fascinante. Mai mult, oamenii de ştiinţă vorbesc despre o "axă intestin-creier", deoarece intestinul pare să comunice intens cu partenerul lui de la etajul superior. Principala legătură dintre ei o constituie nervul vag, care pleacă din trunchiul cerebral şi se strecoară de-a lungul coloanei vertebrale până jos, în abdomen. Bacteriile intestinale se servesc de acest canal de comunicare, pentru a transmite informaţii biochimice. "Celulele nervoase ale intestinului reacţionează identic cu neuronii de la nivelul creierului la neurotransmiţători ca adrenalina ori serotonina", afirmă specialiştii. Tocmai legătura strânsă dintre abdomen şi cap creează posibilitatea ca anumite probleme digestive, cum sunt diareea şi constipaţia, să fie uneori "comandate de sus" - doar nu degeaba obişnuim să spunem despre o situaţie neplăcută că "ne-a căzut greu la stomac" şi despre lucrurile inacceptabile că "nu le putem digera". Iar în ultimul timp, cercetările au scos la iveală indicii care sugerează că şi Parkinsonul, o boală neurologică gravă, ar putea fi declanşată, sau cel puţin favorizată, de procesele desfăşurate în intestin. În faza incipientă a afecţiunii, se acumulează în creier o serie de plăci proteinice. Provenite de la activitatea microbiană din intestin, acestea migrează spre creier, probabil pe traiectul nervului vag.
Bacteriile şi condiţia fizică
Studierea microbiomului este, în prezent, unul din cele mai pasionante domenii de cercetare, deoarece zilnic apar noi descoperiri. Aproape toate disciplinele medicale se interesează de intestin, în căutarea unor modalităţi de prevenire şi, cândva, în viitor, poate chiar de vindecare a unor boli cu ajutorul florei intestinale. Interconexiuni s-au depistat în numeroase direcţii, fie că este vorba de obezitate, diabet, alergii, afecţiuni dermatologice sau depresii. Bacteriile determină şi condiţia noastră fizică. În cadrul unui experiment de laborator realizat cu locatarii unui acvariu, li s-a introdus peştilor bătrâni floră intestinală luată de la cei tineri. Drept urmare, ei au devenit mai sănătoşi şi mai agili, iar durata de viaţă li s-a prelungit cu până la 40%.
Influenţa asupra psihicului
Oricine ştie că, atunci când suntem îndrăgostiţi, avem "fluturi în stomac". Emoţiile puternice ne dau furnicături în zona abdominală. Cercetătorii de la Universitatea Cork din Irlanda, specializaţi în domeniul neuroştiinţelor, au demonstrat printr-un studiu faptul că microbiomul ne modelază şi starea de spirit. Participanţii, 22 de bărbaţi tineri şi sănătoşi, au primit câte o punguţă cu o pulbere albă: la unii, aceasta era un simplu placebo, iar la alţii, ea conţinea o bacterie care se găseşte în mod natural în iaurt, kefir sau varza murată, nepreparată termic. Bărbaţii care băuseră pulberea cu culturi de bacterii amestecată în lapte, s-au simţit ulterior mai bine dispuşi, mai puţin stresaţi, mai bucuroşi. Le-a crescut capacitatea de concentrare şi ariile cerebrale responsabile cu activităţile cognitive superioare au început, brusc, să lucreze mai intens. Încurajaţi de rezultatul obţinut, autorii studiului se gândesc acum că un cocktail de bacterii ar putea înlocui, la un moment dat, psihotropele administrate pacienţilor cu afecţiuni psihice. Deocamdată, acesta rămâne doar un vis frumos. Dar într-un viitor mai apropiat ori mai îndepărtat, de ce n-ar fi posibil?
Bacteriile şi kilogramele: slab sau gras?
Există oameni care mănâncă zilnic o prăjitură, chiar două, şi, totuşi, nu se îngraşă. Şi aici joacă un rol determinant fiinţele microscopice care ne populează intestinul. Observaţiile efectuate în ultima perioadă i-au condus pe specialişti la definirea a trei tipuri de floră intestinală (enterotipuri, cum le numesc medicii): "La fiecare enterotip predomină în intestin un anumit grup de bacterii, indiferent de vârsta, sexul sau originea persoanelor respective". De exemplu, grupul "bacteroid" se regăseşte la 30% dintre europeni - şi anume, la cei în a căror alimentaţie ocupă un loc important carnea şi grăsimile animale. La consumatorii consecvenţi de legume şi fructe, care totalizează 20% din populaţia Europei, este mai numeros grupul "prevotella", iar la restul europenilor, adică la 50% dintre ei, prevalează grupul "ruminococcus", compus din bacterii ce agreează uleiurile vegetale, dar şi alcoolul.
Investigaţiile ştiinţifice pun tot mai clar în evidenţă corelaţia dintre microbiom şi greutatea corporală. Oamenii supli au o floră intestinală mai bogată şi mai diversă decât supraponderalii, iar printre microorganismele prezente în intestinul lor se află multe capabile să le asigure o protecţie eficientă contra inflamaţiilor. Un studiu recent dezvăluie faptul că din microbiomul supraponderalilor lipsesc câteva bacterii esenţiale, a căror lipsă provoacă inflamaţii la nivelul creierului (care pot da naştere unor boli degenerative, cum sunt demenţa senilă sau maladia Alzheimer).
Transplantul de materii fecale
Metoda modernă a transplantului de materii fecale (cunoscut şi sub denumirea de bacterioterapie) deschide un orizont de speranţă pentru supraponderali. S-a constatat că, introducând în intestinul unor normoponderali o cantitate de scaun luată de la persoane cu greutate excedentară (bineînţeles, prelucrată şi în final prezentată sub formă de tablete), ei se îngraşă. Şi procedeul invers dă rezultate. Dar cercetările nu sunt încă suficient de avansate pentru a le permite medicilor să afirme că s-a descoperit un substitut senzaţional al dietelor de slăbit. Terapia se află actualmente în stadiu experimental şi este practicată în primul rând în scopul de a vindeca unele afecţiuni, ale căror simptome prejudiciază dramatic calitatea vieţii pacienţilor. Specialiştii australieni de la Universitatea Kensington transferă suferinzilor cu colită ulceroasă materii fecale recoltate de la oamenii sănătoşi. S-au obţinut ameliorări semnificative la peste 40% dintre bolnavi.
Cum ne antrenăm flora intestinală
Deocamdată, cel puţin, tendinţa de îngrăşare sau de menţinere a greutăţii normale, proprie organismului nostru, nu poate fi modificată. În schimb, oricine are la îndemână posibilitatea de a-şi "cultiva" în intestin anumite bacterii bune, printr-o alimentaţie cu densitate calorică redusă, presupunând un consum mai mic de carne şi unul mai consistent de legume, care să realizeze un aport ridicat de fibre (minimum 30 de grame pe zi). Însă este nevoie de răbdare, după cum ne atrag atenţia specialiştii: "Din investigaţiile noastre rezultă că flora intestinală necesită mai multe săptămâni pentru a se reorienta şi însănătoşi. Aşa se explică şi faptul că efectul yo-yo, intervenit în urma dietelor, nu pare a avea legătură cu numărul de calorii şi metabolismul, ci, mai curând, cu durata prea scurtă a regimului de slăbit, care n-a acordat florei intestinale timp suficient pentru a se reface". Abia după aproximativ şase săptămâni, flora se dezvoltă şi devine mai variată. Din acest moment, digestia şi metabolismul pot sprijini eforturile de reducere a greutăţii corporale.
"Însă există şi o altă cale de revigorare a microbiomului - şi anume, bacteriile probiotice", scrie nutriţionista americană Kathie Madonna Swift în cartea ei, "Vindecă-ţi intestinul şi vei fi suplu". Acestor bacterii li se datorează, printre altele, gustul plăcut al unor produse lactate, cum sunt iaurtul sau kefirul. Dar este important ca ele să fie cât mai proaspete. Căci, pe măsură ce se apropie de data de expirare, iaurtul va conţine tot mai puţine microorganisme vii. Ca să prolifereze, bacteriile "bune" trebuie să fie aprovizionate şi cu prebiotice. Le găsim în alimente ca leguminoasele, prazul sau andivele. Grăsimile şi zahărul în cantităţi mari dăunează florei intestinale. Îi fac bine, pe de altă parte, orice metode de reducere a stresului, de la yoga şi antrenamentul autogen până la terapiile comportamentale. Medicii mai recomandă pentru reechilibrarea intestinului şi stimulii naturali, ca de pildă, nămolul cald sau băile în apă termală.
Antibioticele fac prăpăd
Cei mai mari duşmani ai microbiomului sunt antibioticele. În zilele noastre, oamenii s-au obişnuit să le ia prea des şi pe perioade prea lungi, chiar şi pentru rezolvarea unor probleme minore, cum ar fi o simplă răceală. În consecinţă, microbii devin imuni la acţiunea preparatelor farmaceutice. Şi nu trebuie ignorat faptul că antibioticele operează o distrugere neselectivă: pe lângă agenţii patogeni, care constituie ţinta efectivă a tratamentului, sunt omorâţi aproape în totalitate şi germenii normali şi folositori din intestin. După un astfel de măcel, microbiomul va trebui refăcut treptat cu probiotice şi prebiotice cumpărate tot de la farmacie. "Administrarea prelungită a antibioticelor măreşte riscul de dezvoltare a unor microbi rezistenţi", subliniază Martin Llewelyn, de la Universitatea Brighton, într-un articol publicat în paginile revistei "British Medical Journal". De aceea, el ne recomandă să luăm antibiotice numai până în momentul când începem să ne simţim mai bine.
Ce îi prieşte intestinului - şi ce îi dăunează
* Forţă pentru intestin - Lactatele acide, zeama de varză murată sau prunele uscate reechilibrează în mod firesc şi cu blândeţe un intestin care nu mai funcţionează normal. Seminţele de in conţin mucilagii ce au proprietatea de a-şi mări volumul în interiorul intestinului, stimulând astfel digestia. Sfecla roşie este o sursă deosebit de bogată de antioxidanţi - aceştia neutralizează radicalii liberi şi împiedică vătămarea celulară.
* Combaterea diareei şi a balonărilor - În mere se găsesc pectine, o categorie de fibre cu efect calmant asupra peristaltismului intestinal accelerat. Totodată, ele reduc şi inflamaţiile. Aşa se explică faptul că mărul este utilizat ca leac tradiţional în cazurile de diaree acută.
* Nu neglijaţi relaxarea - O echipă de cercetători americani de la Universitatea din Ohio au efectuat o serie de experienţe cu şoareci de laborator. Când animalele au fost supuse la un stres prelungit, specialiştii au constatat că microbiomul lor şi-a redus în mare măsură diversitatea şi s-a accentuat în schimb tendinţa de proliferare a unor bacterii dăunătoare din genul clostridium. Concluzia: nu lăsaţi stresul să pună stăpânire pe dvs. Căutaţi metodele care vi se potrivesc cel mai bine şi relaxaţi-vă.
* O zi de pauză - Un intestin obosit are nevoie, din când în când, de o pauză, pentru a se odihni după truda lui zilnică. Sunt de mare ajutor zilele de repaos, în care nu se consumă, de dimineaţa până seara, decât supe de legume, ori preparate uşoare, gătite cu orez. Sau puteţi suspenda masa de seară - o procedură cunoscută, numită "dinner cancelling". "Prin aceasta se înţelege renunţarea la mâncărurile solide, începând de la ora 17, şi înlocuirea lor cu ceai şi supă clară", precizează nutriţioniştii.
* Mult prea acid - Tipul de alimentaţie larg răspândit pe continentul european, cu multe proteine animale, zahăr, acizi graşi saturaţi, cafea şi alcool, ne perturbă serios metabolismul şi echilibrul acido-bazic. De aceea, ar trebui să deţină o pondere mai importantă în meniul nostru alimentele bazice: cartofii, spanacul, castraveţii, sfecla roşie, bananele, smochinele, produsele din făină integrală de grâu spelta, ovăzul sau meiul. Şi fructele-boabe sunt o sursă excepţională de alcalinitate. Senzaţia de prea-plin şi balonările pot fi combătute cu roiniţă sau cu extract din frunzele de anghinare.
* Fast-food şi gumă de mestecat - Glutamatul, deseori prezent în mâncărurile gata preparate şi în meniurile de fast-food, este suspectat că ar acţiona asupra centrului din creier care emite semnalul de saţietate. Dovezile definitive încă lipsesc, dar ceea ce se ştie cu certitudine este că această substanţă declanşează migrene. Specialiştii ne sfătuiesc să fim prudenţi şi în privinţa dioxidului de titan, inclus în lista aditivilor alimentari cu simbolul E 171. El este întrebuinţat cu rolul de colorant în industria alimentară şi nu numai. Îl găsim în multe gume de mestecat, paste de dinţi, glazuri de zahăr, dar şi în diverse articole cosmetice: pudre, farduri de pleoape şi fonduri de ten. Consumul frecvent riscă să provoace leziuni pe intestin. Este bine de ştiut că Agenţia Internaţională pentru Cercetări în Domeniul Cancerului îl consideră ca posibil cancerigen.