Remedii
Discul florii-soarelui se culege imediat după formarea seminţelor, când ele pot fi strivite între degete. Petalele galbene se înlătură, pălăria se spală într-un jet de apă, apoi se toacă prin maşina de tocat carne. Masa obţinută se amestecă cu zahăr în proporţii egale şi se pune în borcane de sticlă, care se păstrează în frigider.
* Probleme de ficat, duoden şi colecist: se consumă câte o linguriţă de trei ori pe zi, împreună cu un pahar de ceai din plante.
* Afecţiuni stomacale, intestinale, ale pancreasului: se consumă zilnic câte o linguriţă de amestec cu ceai sau compot de fructe.
Tratamentele durează 30 de zile, iar pentru profilaxie, 7 zile.
PETALELE
Infuzie
O lingură cu vârf de petale uscate se infuzează în 250 ml apă fierbinte, timp de 10 minute. După strecurare, ceaiul se bea îndulcit cu miere de albine, câte o lingură de 2-3 ori pe zi.
Variantă: se amestecă în părţi egale petale şi frunze tocate de floarea-soarelui. O lingură de amestec se infuzează în 250 ml apă fierbinte timp de o oră. Se strecoară, storcându-se bine. Se adaugă apă fiartă, până se completează la 250 ml. Se beau câte 2 linguri, de trei ori pe zi, înainte de masă.
Ambele reţete dau rezultate în tratamentul următoarelor afecţiuni: tuse convulsivă, astm bronşic, răceală, colici gastro-intestinale, malarie, lipsa poftei de mâncare.
Pentru bolnavii de gripă, se amestecă în părţi egale flori de tei şi floarea-soarelui şi se prepară ceaiul ca pentru răceală, folosind aceleaşi doze.
Tinctură din petale de floarea-soarelui
Se recomandă în cazuri de malarie, stări febrile, lipsă de poftă de mâncare, dereglări de digestie, urticarie, nevralgii provocate de răceală. Un pahar de petale se macerează în 500 ml ţuică sau vodcă, timp de 14 zile.
În variantă mai complexă, se amestecă un pahar de petale cu un pahar de frunze tăiate. Se macerează în 850 ml ţuică sau vodcă. Se beau 8-12 picături, amestecate cu 100 ml apă, de 2-3 ori pe zi, după masă.
Tratamente externe
* Zona Zoster, herpes. Se opăresc petalele de floarea-soarelui cu apă clocotită şi se aplică de 2-3 ori pe zi pe locurile afectate. Rezultatul va fi mai bun dacă în timpul tratamentului se bea şi ceai din petale, după reţeta descrisă mai sus.
* Psoriazis - persoanele bolnave trebuie să aibă în casă permanent tinctură din petale. Se umple un recipient cu două treimi de petale, se adaugă ţuică cât încape, se închide bine şi se lasă la macerat 14 zile. Se tamponează locurile afectate.
BURETELE DE SUB SEMINŢE
Dacă înlături stratul cu seminţe de pe pălăria florii-soarelui se vede o substanţă albă, moale, poroasă, cu aspect de burete, care se foloseşte cu succes de mii de ani în practica vindecătorilor. Aceeaşi substanţă se găseşte şi în mijlocul tulpinii, un fel de măduvă.
* Hipertensiune. O lingură de burete uscat se infuzează 30 minute în 250 ml de apă clocotită. Se bea doza obţinută, în 3-4 reprize, pe durata zilei. O cură durează două săptămâni. După o pauză de 7 zile, remediul se repetă, până la îmbunătăţirea stării de sănătate.
* Cancer la stomac - se recomandă decoctul din burete. Tulpina plantei se taie pe lung, se scoate partea albă, moale, se rupe în bucăţi mici şi se usucă. O lingură cu vârf se fierbe în 250 ml apă, pe foc mic, 15-20 minute. După răcire, decoctul se strecoară. Se bea câte un pahar pe zi, înainte de prânz.
FRUNZELE
Se culeg frunze de mărimea palmei, se usucă într-un spaţiu ferit de praf şi de lumina directă a soarelui. După ce s-au uscat, frunzele se râşnesc şi pulberea obţinută se adaugă, o dată pe zi, câte 1/2 lingură, în alimente care conţin lichid: supe, ciorbe, sosuri, dar şi în ceai, compot, zer, borş acru. Se consumă 7 zile, apoi se ia pauză 7 zile. Procedeul se repetă de 3-4 ori semestrial. Borcanul cu pulbere trebuie ţinut pe masă, la vedere, deoarece tratamentul are efect dacă nu se omite nici o zi.
Tratamente interne
Toate remediile se folosesc în meniul bolnavilor cu probleme ale sistemului hematopoietic (producerea sângelui), în special ale splinei, dar şi ale creierului şi ale măduvei spinării, curăţă vasele sanguine de diferite depuneri, mai ales vasele creierului şi ale inimii, îmbunătăţesc starea bolnavilor de cancer.
TULPINA
Tulpinile de floarea-soarelui se taie după ce sunt culese seminţele, chiar şi iarna, de pe ogor, dar cele mai bune sunt tulpinile cu pălării semicoapte. Se fărâmiţează în aşa fel încât bucăţile să fie de mărimea unui bob de fasole.
Infuzie
Planta se lasă în apă rece 3 ore, după care apa se strecoară, se aduce până la punctul de fierbere şi se toarnă înapoi, în vas, care se acoperă cu un prosopel curat de in. Se infuzează 24 de ore. Se bea câte 1/2 pahar, de două ori pe zi, sau se adaugă în mâncare şi băutură. Se fac cure de 3-5 săptămâni. Se repetă de 3-4 ori, în perioada rece a anului.
Infuzia are un efect diuretic şi sudorific puternic, de aceea se recomandă duşuri dese. În timpul tratamentului, pot apărea dureri în articulaţii sau dureri de cap, legate de dezintoxicarea şi curăţarea activă a organismului.
Macerat
Într-un borcan de 3 l se pun 3 pahare de tulpină mărunţită şi se umple borcanul cu apă rece de izvor. Pentru mărirea efectului de vindecare, specialiştii în tratamente alternative recomandă ca apa să fie scoasă din fântână sau luată de la izvor, în primele 10 minute din fiecare oră, mai ales în zilele de Crăciun, Bobotează, Sfântul Nicolae, sau în fiecare lună, pe data de 31 (din acest punct de vedere, cea mai preţuită apă este din 31 decembrie şi 31 ianuarie).
Tratamente interne
Preparatele din tulpină de floarea-soarelui pot fi de folos bolnavilor cu afecţiuni renale, tiroidiene şi paratiroidiene, afecţiuni ale suprarenalelor şi aparatului urogenital. * Este un remediu bun şi pentru menţinerea tonusului vital, curăţarea vaselor sanguine şi a întregului organism de reziduuri.
* Pentru diminuarea durerilor la persoanele cu artrită şi reumatism, pe durata curelor se fac băi de picioare cu sare, de două ori pe săptămână. În lighean se pun 3 pahare de sare şi se toarnă 1 litru de apă fierbinte. Bolnavul stă cu picioarele în apă 10 minute, apoi se mai toarnă în lighean un litru de apă fierbinte, iar peste 10 minute se mai toarnă ultimul litru de apă.
RĂDĂCINILE
Sunt partea cea mai preţuită în medicina populară, deoarece se folosesc în tratamente pentru toate organele, mai ales în combinaţie cu rădăcini de cătină, odolean, rostopască, măceş.
Cunoscători ai secretelor plantelor susţin că rădăcinile se scot din data de 15 până pe 20 septembrie, după-amiaza, între orele 17.30 şi 19.00, deoarece în perioada zilei, planta are mai puţine energii pozitive. Dacă rădăcinile se culeg în perioada de activitate energetică maximă, se obţine un produs terapeutic universal. În caz contrar, preparatele din rădăcini vor avea un efect scăzut. Nu se recomandă culegerea rădăcinilor şi frunzelor între zilele a 5-a şi a 8-a din fiecare lună, când planta se află în pauze energetice.
Pentru vindecarea proceselor inflamatorii, ulcerului varicos, rănilor, resorbţia formaţiunilor diverse, se prepară o tinctură. Rădăcinile proaspete se scutură de pământ, se curăţă meticulos cu o perie, se taie în 5-7 bucăţi şi se mai curăţă încă o dată. Se usucă puţin într-un loc cald (nu se aduc până la uscare deplină) şi se toacă mărunt.
Tinctură de rădăcini
Într-un borcan de 3 l, se toarnă 400 ml ţuică şi se pune o cantitate de rădăcini (cât să fie acoperite de ţuică). Se mai toarnă 400 ml şi se aşează rădăcinile, până se umple borcanul. Rădăcinile se presează bine, borcanul se închide cu celofan, apoi se pune capac. Se lasă la macerat 21 de zile, dar nu se strecoară. Pe parcursul tratamentului, în borcan se mai adaugă ţuică, în locul cantităţilor folosite. Tinctura poate fi folosită timp de 3-4 ani. Se bea neapărat diluată (o lingură de tinctură la un pahar de apă, ceai sau compot). Pentru tratament se bea câte un pahar de 2-3 ori pe zi, iar pentru profilaxie, câte un pahar pe zi timp de o lună în fiecare trimestru.
Decoct din rădăcini
Se aleg toamna cele mai groase rădăcini, se spală bine, se usucă şi se toacă mărunt.
1. Decoctul se prepară de două ori: dimineaţa - doza pentru seară, iar înainte de culcare - doza pentru dimineaţă. Rădăcina se spală bine, se toacă mărunt. Dimineaţa, se pun la foc 250 ml apă până dă în clocot. Se introduce o lingură cu vârf de rădăcini, apoi focul se face atât de mic, încât pe suprafaţa apei să nu se vadă mişcare (bulbuci). Se fierbe aşa 15 minute. Lichidul se toarnă fierbinte în termos, împreună cu rădăcinile. Seara se strecoară şi se bea cu înghiţituri mici, înainte de culcare. Se prepară porţia următoare la fel, care se bea dimineaţa.
După o cură de 10 zile, se face o pauză de 5 zile, apoi tratamentul se repetă, până la diminuarea durerilor. De regulă, este un tratament de lungă durată, aproximativ 3-6 luni.
2. În 3 l de apă se toarnă un pahar de rădăcină tocată mărunt, se aduce până la punctul de fierbere şi se lasă 10 minute pe foc. După răcire, decoctul se strecoară. Rădăcinile rămase nu se aruncă, se pot refolosi de două ori, după aceeaşi reţetă. Lichidul obţinut se bea în doze mari (1,5 - 2 pahare) vreme de 2-3 zile, cu 30 minute înainte de masă. Când se termină a doua porţie, se pun la fiert rădăcini noi, nefolosite.
Tratamente interne
Dizolvarea şi eliminarea sărurilor depuse pe articulaţii, diminuarea durerilor reumatice.
Sărurile încep să se elimine prin urină la 2-3 săptămâni de la începerea tratamentului. Decoctul se bea până când urina devine transparentă. Pentru eliminarea mai eficientă a sărurilor, în momentul în care vasul cu rădăcinile fierte se ia de pe foc, în decoct se adaugă 5-6 linguri de troscot.
Pe parcursul tratamentelor cu rădăcini de floarea-soarelui, se reduce consumul alimentelor sărate şi se renunţă la cele acre, altfel se neutralizează efectul terapeutic al leacului.
ULEIUL
Este un produs de mare preţ pentru alimentaţie, dar şi pentru tratamente. Iată câteva informaţii despre folosirea uleiului pe post de medicament.
* Dacă v-aţi lovit puternic, imediat ungeţi locul afectat cu ulei de floarea-soarelui şi frecaţi-l puţin, ca să preveniţi apariţia hematomului sau a vânătăilor. Dacă hematomul deja a apărut, aplicaţi o compresă cu ulei.
* Răceli la copiii mici. Concomitent cu tratamentele prescrise de medicul pediatru, puteţi să folosiţi şi metoda bunicilor înţelepte. Înainte de culcare, se înmoaie un scutec în ulei încălzit şi se acoperă pieptul şi spatele copilului. Deasupra se pune o muşama sau o folie de plastic, şi copilul se înfăşoară cu un scutec flauşat, pentru păstrarea căldurii. Dacă copilul are şi guturai, se unge în nas cu ulei înainte de culcare.
* Pentru tratarea rănilor şi afecţiunilor dermatologice, bunicile preparau un unguent din ulei de floarea-soarelui, în care se prăjea multă ceapă, până căpăta o culoare maronie. Se înlătură ceapa, uleiul se răceşte şi se foloseşte la nevoie.
Pentru ca efectul de vindecare să fie mai puternic, uleiul în care s-a prăjit ceapa se toarnă fierbinte peste un morcov ras pe răzătoarea mică. După răcire, uleiul se strecoară printr-un ciorap, iar morcovul se stoarce bine. Uleiul se pune iarăşi pe un foc mic şi se încălzeşte. Se adaugă în el o bucăţică de ceară galbenă (la 500 ml o bucată cât o cutie de chibrituri) tăiată mărunt şi se amestecă până la dizolvare. Alifia se toarnă în borcănele mici şi se păstrează la frigider.