Unele boli indică o deprindere greşită
Conform studiilor, circa 3/4 din totalul bolilor sunt cauzate sau accentuate de deprinderi alimentare greşite. De multe ori, ajutorul este necesar chiar şi când boala s-a instalat deja. Sfaturile care urmează le aparţin unor specialişti.
Dureri de cap, migrenă
Aproape un adult din cinci a suferit - măcar o dată - o criză de migrenă. În majoritate, femei. Cauza n-a fost pe deplin lămurită. Se pare că un rol important îl joacă hipersensibilitatea genetică a creierului, la stimuli externi - influenţele mediului înconjurător, gălăgie, dar şi la dezechilibrul hormonal sau la stres. Există şi anumite alimente care pot declanşa atacurile dureroase.
Reguli de bază
* Respectaţi orarul
Obişnuiţi-vă să mâncaţi zilnic la aceleaşi ore, să mâncaţi regulat şi să beţi cel puţin 2 l de lichide pe zi. Încercaţi să nu "săriţi" peste nicio masă.
* Mâncaţi seara devreme
Ultima masă ar trebui să fie luată cu cel puţin 2 ore şi jumătate înainte de culcare. Dar fără să mâncaţi în grabă, ci încet şi tihnit.
* Jurnal alimentar
Încercaţi să descoperiţi la ce reacţionează dureros organismul dvs., şi anume - ţinând un jurnal "alimentar". Printre principalii "suspecţi" se numără alimentele care conţin tiramină şi histamină: căpşunile, roşiile, ciocolata, vinul roşu, salamul, brânzeturile maturate. Evitaţi, deci, alimentele care declanşează dureri acute de cap.
* Echilibraţi nivelul glicemiei
Unii hidraţi de carbon (de ex. produsele din făină albă, zahărul etc.) fac să crească şi apoi să scadă rapid glicemia. Evitaţi aceste fluctuaţii, pentru a împiedica producerea migrenelor. În schimb, produsele din făină integrală, legumele şi proteinele vegetale provoacă doar o reacţie foarte lentă a nivelului glicemiei.
* Mâncare gătită
Nu vă încărcaţi organismul în mod inutil cu conservanţi sau substanţe pentru accentuarea gustului. Renunţaţi la produsele gata preparate, care conţin o mulţime de adaosuri nesănătoase (E-uri). Mâncarea gătită în casă este cea mai bună.
* Trei mese pe zi
Cei ce suferă de migrenă trebuie să fie atenţi la regularitate: 3 mese obligatorii pe zi, dintre care una caldă. În felul acesta, se creează premizele pentru un "cap liniştit". Şi dacă totuşi vi se face foame între mese, preparaţi-vă un suc de fructe şi de legume, sărac în histamine (de ex. de mere, piersici, prune, castraveţi, morcovi sau salată verde).
Reumatism
În cazul artritei reumatoide este vorba de o boală autoimună, provocată de faptul că organismul îşi dăunează, practic, lui însuşi. Celule imunitare direcţionate greşit identifică drept "duşman" ţesutul somatic (propriu organismului), provocând în mod repetat inflamaţii la nivelul articulaţiilor. Cei ce pot face diferenţa între alimente care stopează şi alimente care stimulează inflamaţiile şi optează pentru alimentele corespunzătoare îşi pot ameliora starea de sănătate, cu mai puţine medicamente.
Reguli de bază
* Legume şi fructe din belşug
* Nu uitaţi de vitamine
Fiţi atenţi la aportul satisfăcător de vitamine. La bolnavii de reumatism, cel de vitaminele B1 şi B6, sau de vitamina E, este adeseori problematic. Şi nu scăpaţi de sub control nici magneziul, cuprul şi seleniul. Cei mai buni "furnizori" sunt ceaiul verde, grâul încolţit, cerealele integrale şi lintea.
* Carne puţină
Ideal ar fi să consumaţi carne doar de două ori pe săptămână (mai ales carne de pasăre crescută în gospodării ţărăneşti). Acidul arahidonic existent în carnea şi untura de porc stimulează procesele inflamatorii. Şi pentru a nu afecta aportul de proteine, ar trebui să vă îndreptaţi atenţia spre sursele vegetale ale acestora: de ex. leguminoasele (fasole boabe, mei, linte) şi sâmburii de nucă nesăraţi (în afară de arahide).
* Grăsimile bune
În metabolism, acizii graşi Omega 3 sunt adversarii acidului arahidonic (producător de inflamaţii). De aceea, ar trebui să consumaţi zilnic de două ori mai mulţi acizi graşi Omega 3 (din somon, fructe de mare, ulei de seminţe de in sau de nucă) decât acizi graşi Omega 6 (prezenţi în uleiul de floarea-soarelui, de porumb sau de soia).
* Amestec special
Preparaţi-vă un elixir magic din curcuma, piper negru şi ulei de măsline, amestecând pur şi simplu ingredientele. Curcumina existentă în curcuma (seamănă cu ghimbirul, dar e portocalie), are un efect antiinflamator uriaş. Organismul o asimilează mai bine datorită piperului, iar uleiul de măsline oferă grăsimi nesaturate sănătoase. Turnaţi puţin amestec peste o mâncare gata preparată.
Diabet de tip 2
Reguli de bază
* Carbohidraţii complecşi satură
Cu mulţi hidraţi de carbon complecşi (pâine integrală, orez sau paste făinoase integrale) puteţi contracara rezistenţa la insulină. Organismul are nevoie de timp pentru a-i "dezintegra" şi de aceea nivelul glicemiei creşte încet. Şi fibrele (de ex. tărâţe de grâu) sunt săţioase şi conţin foarte puţine calorii.
* Proteine împotriva foamei
Combinaţi - la fiecare masă - alimente care conţin proteine (de ex. carne slabă, peşte, produse lactate slabe, leguminoase). Acestea stopează "atacurile" de foame care apar atunci când nivelul glicemiei scade puternic. La proteine, procesul acesta se desfăşoară foarte lent.
* Evitaţi consumul exagerat de dulciuri
Printre hidraţii de carbon nesănătoşi se numără şi zahărul. Iar produsele alimentare "de gata" conţin o cantitate mare de glucoză, sirop de fructoză etc. Multă lume uită că din această categorie face parte şi fructoza. Obişnuiţi-vă gustul, încet-încet, cu mai puţin dulce şi folosiţi, cu economie, şi edulcorantele.
* Fără gluten între mese
Încercaţi să luaţi doar trei mese pe zi (săţioase) şi să renunţaţi la gustările dintre ele. Dacă nu reuşiţi întotdeauna, optaţi pentru gustări care nu afectează glicemia - legume (crudităţi) sau un ou fiert tare.
* Reduceţi greutatea
Cel mai important este să daţi jos grăsimea de pe burtă. Este dăunătoare pentru sănătate, fiindcă produce substanţe transmiţătoare asemănătoare hormonilor, care stimulează hipertensiunea şi inflamaţiile şi care sporesc pericolul de cancer. Mişcaţi-vă mult şi întăriţi-vă musculatura.
* Porţii corespunzătoare
Mâncaţi doi pumni de legume, salată, crudităţi şi ciuperci, la fiecare masă principală. Iar în ceea ce priveşte garniturile clasice (orez, paste, cartofi, pâine), atât cât încape într-un bol mic.
* Cura cu ovăz
Această abordare (de câteva zile) a modificării modului de a vă alimenta conţine multe fibre şi puţine calorii. Iar ficatul reacţionează (durabil) mai bine la insulină.
Puneţi pe foc 75 g de fulgi de ovăz (sau tărâţe) cu 1/2 l de apă şi după ce dau în clocot, acoperiţi vasul cu un capac şi lăsaţi conţinutul să "se umfle" circa 5 minute. Adăugaţi - după gust - ierburi aromate, ceapă, legume sau fructe de pădure şi mâncaţi acest terci, vreme de 3 zile, dimineaţa, la prânz şi seara. Mai puteţi consuma, în plus, 50 g de căpşuni sau de zmeură pe zi, 100 g de praz sau de ciuperci, usturoi şi condimente şi, de asemenea, zeamă de lămâie şi, la nevoie, edulcoranţi. Şi beţi zilnic minimum 2 litri de apă şi de ceaiuri neîndulcite.
(Un dosar complet al problemei găsiţi în Asul verde pe luna August.)
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
