Buturuga mică răstoarnă carul mare
- Muşcăm dintr-un măr şi constatăm o sângerare: de ce observăm abia acum că avem gingia inflamată?
- O gingivită, cum numesc medicii o asemenea inflamaţie, începe cu umflături pe gingie şi cu sângerări. Din păcate, gingia inflamată doare foarte rar şi de aceea este, în cele mai multe cazuri, ignorată. Şi astfel, afecţiunea rămâne nedescoperită, vreme prea îndelungată.
- Cum se formează o gingivită?
- Declanşatorii sunt bacteriile, şi anume - sute de tipuri de bacterii "stabilite" în cavitatea bucală. Pe dinţi, pe spaţiile dintre ei şi pe marginile gingiei se formează depuneri, aşa numita "bio-peliculă dentară". O "mână" de bacterii pot îmbolnăvi grav gingia, dacă numărul lor creşte în mod excesiv. Dacă ele nu sunt eliminate prin curăţire, sau dacă hormonii se află în stare de anomalie, se înmulţesc necontrolat.
- Hormonii "se amestecă" şi ei?
- Da, flora bucală se poate schimba prin modificările hormonale şi poate deveni un teren fertil pentru bacteriile producătoare de inflamaţii. Asta se-ntâmplă, de exemplu, la pubertate sau în primele trei luni ale sarcinii.
- Şi cum evoluează această inflamaţie?
- Gingia slăbeşte şi se formează pe ea un fel de pungi. Dacă nu se tratează rapid, gingivita se transformă într-o parodontoză cu evoluţie cronică. Nu atacă doar ţesutul, ci şi osul maxilarului. Şi dacă dinţii nu mai sunt susţinuţi nici de ţesut şi nici de os, încep să se mişte.
- Imunitatea nu le poate ţine piept bacteriilor?
- Bacteriile manipulează sistemul imunitar, stimulând producerea de substanţe antiinflamatoare. Drept care celulele imunitare se retrag şi distrugerea ţesutului continuă.
- Bacteriile sunt molipsitoare? E voie să săruţi, dacă ai parodontoză?
- Studiile neagă probabilitatea contagiunii. Dar există medici stomatologi care le recomandă partenerilor sănătoşi administrarea de antibiotice.
- În cazul parodontozei, unii vor trebui extraşi. Şi chiar mai rău! Dacă osul este afectat, el devine un pericol pentru organism. Parodontoza este ca un butoi cu pulbere. Bacteriile orale şi toxinele lor ajung - prin sânge - în organism. Consecinţe posibile: atac cerebral, infarct, afecţiuni pulmonare, reumatism, probleme ale prostatei etc. Au existat cazuri în care s-au scos proteze de şold artificiale, pentru că pe ele s-au descoperit agenţi patogeni de parodontoză, şi articulaţia se inflamase.
- Şi cum anume stopează stomatologul atacul bacterian?
- O parodontoză nu este reversibilă, evoluţia ei se poate stopa. Pentru aceasta se curăţă - sub anestezie locală - suprafeţele rădăcinilor şi pungile. În unele cazuri, osul poate fi reconstruit cu material înlocuitor.
- Dar gingivita e vindecabilă?
- Da, cu rezultate chiar foarte bune. În mod normal, se stabilesc trei termene de profilaxie, la distanţă de câte 14 zile. După care, la majoritatea pacienţilor, gingia îşi recapătă culoarea normală şi se fixează pe dinte.
- Ce periuţe de dinţi ar trebui folosite pentru protejarea gingiei?
- Cele mai bune sunt cele electrice, care desprind depunerile şi le îndepărtează.
- Cum se depistează parodontoza?
- Medicul stomatolog o poate depista încă din stadiul incipient. Prin sondare, el poate măsura tendinţa de sângerare a gingiei, asperitatea suprafeţei dinţilor şi profunzimea pungilor gingivale.
- Cum poate fi prevenită parodontoza?
- Dinţii trebuie curăţaţi de două ori pe zi, vreme de două minute. Efect preventiv şi antiinflamator au şi apele de gură antibacteriene.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
