Întâi de toate, merită salutat protocolul de colaborare semnat între Ministerul Apelor şi Pădurilor şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru creşterea eficienţei acţiunilor de prevenire, descoperire şi combatere a faptelor care aduc pagube fondului forestier naţional. Documentul, încheiat între ministrul Apelor şi Pădurilor, Adriana Petcu, şi procurorul general, Augustin Lazăr, prevede ca ministerul să pună la dispoziţia Parchetului informaţiile şi datele despre persoane, indicii materiale şi documentare, în legătură cu comiterea unor posibile fapte penale. De asemenea, se vor constitui grupuri de lucru care vor acţiona pe baza unor planuri comune, sub coordonarea procurorilor.
A doua iniţiativă vine chiar din Parlament şi aparţine unui grup de 18 aleşi din partea PNL. Este vorba despre un proiect de lege care propune interzicerea exploatărilor forestiere în parcurile naţionale pe timp de 10 ani, iar pe termen lung, impune creşterea zonelor de non-intervenţie la 75% din suprafaţa fiecărui parc, faţă de media de aproximativ 40%, cât este astăzi strict protejat în România. "Un singur parc naţional din România respectă cele minimum 75% de non-intervenţie. Majoritatea celorlalte 12 parcuri sunt mult sub acest procent şi, în consecinţă, nu ar trebui să se numească încă parcuri naţionale. Practic, legea va trebui să urmeze recomandările internaţionale şi să facă parcurile naţionale să corespundă criteriilor ştiinţifice. Momentan, pădurile arată mai rău decât în 1999, înainte să devină parcuri naţionale administrate. Procesul legislativ trebuie susţinut de toate partidele politice. Chiar dacă iniţiativa nu este perfectă, ea reprezintă punctul de pornire pentru dezbateri constructive, spre a înlocui exploatările forestiere intensive cu o protejare strictă şi autentică", a spus Gabriel Păun, preşedintele "Agent Green" şi unul dintre cei mai mari luptători pentru pădurile din România.
Un raport Greenpeace arăta, acum doi ani, că ţara noastră pierde 3 hectare de pădure în fiecare oră!