Sănătate cu alimente - Înţepăturile şi muşcăturile de insecte

Oriunde v-aţi afla, în Delta Dunării sau la dvs. în grădină, întâlniţi insecte gata să vă înţepe sau să vă muşte. Unele dintre ele, de exemplu ţânţarii, căpuşele, puricii şi puricii de nisip, vă atacă fiindcă, din punctul lor de vedere, reprezentaţi o sursă de hrană. Altele, cum sunt al­binele, viespile, furnicile roşii şi păianjenii, înţeapă sau muşcă pentru a se apăra.

Primele măsuri

* Indiferent de cauzele care au determinat in­secta să vă lezeze epiderma, îndată ce aţi observat că aţi fost înţepaţi sau muşcaţi, trebuie să luaţi în considerare faptul că remediul pe care îl alegeţi va acţiona cu atât mai eficient, cu cât îl veţi folosi mai repede. După o înţepătură de albină, este impor­tant să eliminaţi mai întâi acul, deoa­rece, atâta vre­me cât se mai află în piele, el va con­tinua să pom­peze venin. Îndepărtaţi-l cu ajutorul unei lame de cuţit ceva mai tocite sau doar cu unghia degetului mare. Nu încercaţi cumva să-l apucaţi cu două de­gete, deoarece există pericolul să apăsaţi involuntar sacul cu venin, ceea ce va mări cantitatea de sub­stan­ţă toxică pe care o primiţi.
* Pentru început, apreciaţi cu realism cât de primej­dioasă este înţepătura. În cazul când aţi fost muşcaţi de un păianjen veninos, de pildă Văduva neagră, sau aţi fost înţepaţi de o albină şi vă ştiţi alergici, niciun aliment de pe lume nu vă poate ajuta. În această situaţie, este necesar să mergeţi neîntârziat la medic. Prezentaţi-vă de urgenţă la ca­mera de gardă şi atunci când, în urma înţepă­turii, apar senzaţii de leşin, vi se umflă gura sau gâtul, aveţi dificultăţi de respiraţie ori vă creşte pulsul.
* Solicitaţi neapărat asistenţă medicală şi în cazul când, la câteva săptămâni după o muşcătură de căpuşă, aveţi dureri musculare, febră, dureri de cap şi/sau un aşa-numit eritem migrator (o erupţie cutanată roşietică, de formă circulară, plasată în jurul locului unde s-a produs muşcătura şi care se extinde cu timpul, ocupând o suprafaţă de tegu­ment tot mai mare). Există posiblitatea să fi con­tractat boala Lyme.
Dacă nu vă găsiţi în niciuna din aceste împre­jurări speciale, încercaţi plantele recomandate de noi mai jos. Sperăm să vă fie de ajutor.

Alimente cu valoare terapeutică împotriva înţepăturilor şi muşcăturilor de insecte

** Busuiocul
În India şi Africa, localnicii obişnuiesc să-şi fre­ce pielea cu frunze proaspete de busuioc, pentru a ţine insectele la distanţă. Şi dvs. puteţi face acelaşi lucru, dacă aveţi la îndemână busuioc cultivat în grădină sau pe balcon, în ghivece. Fito­terapeuţii întrebuinţează, de preferinţă, busuioc indian (tulsi), de­oa­re­ce, pe lângă calitatea de a funcţiona ca mij­loc de pro­tecţie contra in­sec­telor, mai are şi alte proprietăţi curative: în­tăreşte sistemul imu­nitar, normalizează nive­lul colesterolului şi al glicemiei, aju­tă sistemul respirator, împiedică deminera­lizarea oaselor şi se spune chiar că îmbunătăţeşte vederea. Poate fi procurat din magazinele naturiste, ca plan­tă uscată pentru ceai.

** Pulberea de frăgezit carnea
E un amestec de condimente măcinate, pe care îl găsiţi în rafturile din supermarket-uri. Dar, în acelaşi timp, este şi un remediu cu eficacitate dove­dită împotriva durerii resimţite în urma înţepătu­rilor sau muşcăturilor de insecte. Farma­cistul şi terapeutul Jim LaValle spune că produsele de acest tip conţin papaină, o enzimă ce descom­pune atât veninul de insecte, cât şi proteina care provoacă inflamaţia, calmând durerea şi reducând dimen­siu­nea umflăturii. LaValle ne recomandă să ames­tecăm câteva linguri de pulbere cu puţină apă şi, după ce am obţinut o pastă, s-o aplicăm pe locul în­ţe­păturii, unde trebuie lăsată să acţioneze apro­ximativ o oră.

** Usturoiul
La înţepăturile şi muşcăturile de insecte, ustu­roiul îndeplineşte un dublu rol: de remediu, dar totodată şi de protecţie contra unor agresiuni viitoare. El poate fi utilizat atât extern, cât şi in­tern. În cadrul unui studiu italian, participanţii vo­luntari au fost bine protejaţi de insecte, prin apli­caţiile ex­terne cu usturoi. În acest scop, se poate în­trebuinţa uleiul, însă există şi alternativa de a pu­ne pe locul afectat o cataplasmă cu căţei de usturoi zdrobiţi.

** Menta
Menta ne lasă în gură o senzaţie înviorătoare de răcorire - şi acelaşi lucru se întâmplă şi pe zona unde s-a produs înţepătura sau muşcătura. O pică­tură de ulei eteric de mentă va activa microcir­culaţia la locul lezat, grăbind astfel descom­pu­nerea veninului. Efectul răcoritor ameliorează durerea şi mâncări­mile, reducând nevoia de a ne scărpina. Pentru atenuarea mâncărimilor, puteţi, de aseme­nea, să vă preparaţi un unguent din frunze de mentă zdrobite, în­corporate în untură de porc, ceară de albine sau chiar ulei. Ori, mai simplu: aplicaţi puţină pastă de dinţi mentolată pe porţiunea de piele în cauză.

** Cuişoarele
Cuişoarele (Syzygium aromati­cum) - reprezintă unul dintre cele mai eficiente mijloace de apărare împo­tri­va insec­te­lor. Uleiul de cui­şoare, diluat sau combinat, poate descu­raja ţânţarii, puricii şi alte gâze sâcâitoare care ar vrea să se apro­pie de dvs. Iată cum puteţi proceda: * diluaţi ule­iul cu alcool sanitar, vodcă sau ulei de măsline. Amestecaţi într-o sticlă bine în­chisă o parte ulei de cuişoare cu 10 părţi de li­chid, agitaţi bine sticla şi aplicaţi combinaţia direct pe piele. Repetaţi pro­cedura la fiecare două ore, atât timp cât vă aflaţi în aer liber, iar dacă trans­piraţi, chiar mai des. După ce v-aţi întors acasă, înde­părtaţi soluţia de pe piele prin spălare. * Mai puteţi folosi uleiul de cuişoare amestecându-l cu apă distilată în pro­porţia 1:10. Puneţi amestecul într-o sticlă cu pul­verizator şi întrebuinţaţi soluţia pentru a pulveriza pe garduri, ca şi pe instrumentele dvs. de grădinărit.

** Ceapa
Atunci când o tăiem, ceapa ne iri­tă ochii, dar dacă o punem di­rect pe lo­cul unei înţepături de insectă, ea reu­şeşte să reducă inflamaţia, cu toate că specialiştii n-au găsit încă o ex­plicaţie plauzibilă a acestui fe­no­men. Uneori, chiar şi felurile de mân­care gă­tite cu ceapă ne aduc o anumită uşurare, ate­nuând simptomele neplăcute, ivite ca o consecinţă a înţepăturii sau muşcăturii de insectă.
Cojile cepei au un puternic efect dezinflamator, datorită conţinutului bogat de quercitină, o sub­stan­ţă cu acţiune antialergică. La prepararea unei supe, puteţi pune în ea, pe lângă ceapa tăiată, şi cojile (eventual introduse într-un infuzor din cele folosite pentru ceai). Zeama se va colora în maro­niu, iar dvs. vă veţi asigura o doză consistentă de querci­tină. Bineînţeles că, înainte de a turna supa în far­furie, va trebui să îndepărtaţi cojile.

* Oţetul de mere
Imediat după ce aţi înlăturat acul, trataţi locul iritat cu oţet de mere rece, pentru a reduce cât mai mult posibil roşeaţa şi tumefierea, care sunt ine­vitabile. În funcţie de zona unde este plasat locul înţepăturii, cufundaţi porţiunea de piele în oţet sau îmbibaţi cu el un tampon de vată, puneţi-l acolo unde s-a produs înţepătura şi fixaţi-l cu un plasture.

* Gheaţa
Poate părea o soluţie simplistă, dar dacă tampo­naţi înţepătura de insectă cu un cub de gheaţă, du­rerea şi inflamaţia se vor atenua. Ţineţi gheaţă pen­tru zece minute pe locul dureros, apoi faceţi o pau­ză de câteva minute şi repetaţi procedura. Dacă în­făşuraţi cubul de gheaţă într-o cârpă curată sau într-un mic şervet de bucătărie, puteţi lăsa această compresă pe piele până la 20 de minute. În cazul când nu suportaţi contactul cu gheaţa, înlocuiţi-o cu o cârpă înmuiată în apă foarte rece.

* Fulgii de ovăz
S-au dovedit utili la amelio­rarea simptomelor vărsatului de vânt şi sunt cum nu se poate mai po­triviţi pentru o cataplasmă care combate senza­ţiile de mâncărime provocate de înţepăturile sau muş­că­turile de insecte. Fierbeţi o can­titate de fulgi de ovăz, lăsaţi ter­ciul să se răcească şi întindeţi-l pe un şervet de bumbac. Puneţi cataplasma pe locul iri­tat, acoperiţi-o cu un prosop uscat şi aşezaţi dea­supra o buiotă umplută cu apă bine încălzită, totuşi nu prea fierbinte.

* Bicarbonatul de sodiu
O pastă de bicarbonat de sodiu poate reduce inflamaţia cauzată de o înţepătură sau muş­cătură de insectă. Terapeuţii ne sfătuiesc să dizolvăm 1 linguriţă de bicarbonat într-o cană de apă, să îm­bibăm cu lichidul obţinut un tampon de vată sau o bucată de pânză şi să lăsăm 20 de minute compresa pe locul afectat.

* Pătrunjelul
Mestecaţi puţin pătrunjel pentru a vă împros­păta respiraţia, după ce aţi mâncat usturoi - şi fre­caţi-vă pielea cu el, dacă aţi avut ghinionul să fiţi înţepaţi sau muşcaţi de o insectă. Medicina po­pu­lară a folosit dintotdeauna pătrunjelul ca leac la în­ţepăturile de insecte.

* Scorţişoara
În prevenirea înţepăturilor de insecte, scorţi­şoa­ra are o dublă acţiune. Pe de-o parte, omoară lar­ve­le de ţânţari şi, pe de alta, oferă protecţie îm­po­triva insectelor în general. Ca să vă apăraţi de ele, amestecaţi puţin ulei de scorţişoară în crema pe care o întrebuinţaţi de obicei şi aplicaţi-o, înainte de fiecare ieşire în aer liber. Câteva picături vor fi de ajuns, căci aroma de scorţişoară trebuie să ră­mână dis­cretă.

Alimente de consumat cu prudenţă

Dr. Janet Maccaro, autoarea cărţii "Natural Health Remedies A-Z", ne avertizează că un con­sum excesiv de zahăr şi de alcool atrage insectele. Dacă nu vreţi să deveniţi ţinta agresiunii lor, ar trebui să beţi cu măsură şi să renunţaţi la alimentele care conţin mult zahăr.