Din tot ce am văzut acolo, cel mai mult ne-a impresionat încăpăţânarea frumoasă a fermierilor de a răzbi nu doar pe plan local, ci şi la export, în ciuda tuturor piedicilor pe care ştim bine că statul român le pune oricui are un dram de spirit de iniţiativă. Dincolo de modelul de succes al acestor oameni, pe care l-am ilustrat în chiar ediţia precedentă a revistei, altceva a ieşit în evidenţă: furia oamenilor împotriva politicienilor care se gândesc doar la binele lor şi care nu fac nimic pentru a uşura viaţa acestor oameni deveniţi robi pe propriile pământuri. Ţărani dintr-o bucată, fără ipocrizii, oamenii au spus de la obraz ce aveau de transmis "la Bucureşti". Şi-am stat o clipă să ne gândim dacă nu cumva e prea dur ce spun oamenii. O fi fost dur, dar era, cu siguranţă, sincer şi adevărat.
N-a trecut o lună şi, împachetată în alte cuvinte, dar la fel de dure, realitatea cruntă din agricultură e confirmată nu de ţăranii din Matca, ci de un raport oficial al Curţii de Conturi. Un raport de o contondenţă rar întâlnită, în care Curtea de Conturi acuză Ministerul Agriculturii că, din 2002 încoace, dar mai ales după perioada 2009, a distrus sistematic baza materială şi genetică a sectorului de cercetare agricolă din România şi a umilit corpul profesional al cercetătorilor.
"E greu de acceptat şi de explicat faptul că, timp de aproape 7 ani, factorul guvernamental a asistat indiferent la degradarea sectorului cercetării agricole, la distrugerea bazei materiale şi genetice, la diminuarea resurselor naţionale de creativitate, la umilirea membrilor Academiei şi a corpului profesional al cercetătorilor, la creşterea importurilor de produse ale cercetării şi de produse agricole şi, în final, la punerea sub semnul întrebării, pe termen lung, a securităţii şi autonomiei alimentare naţionale şi a siguranţei alimentelor". Pare un editorial jurnalistic sau textul unei scrisori de protest, dar nu e: e, cuvânt cu cuvânt, concluzia unor experţi care pun degetul pe rană şi spun că, dacă se continuă aşa, guvernul pune în pericol siguranţa alimentară a românilor.
Te îngrozeşti numai când citeşti ce a descoperit Curtea de Conturi: abandonarea cercetării în mai multe domenii (leguminoase pentru boabe, plante medicinale şi aromatice, ciuperci, legume rare, rase locale în derivă genetică de păsări de curte, porci din rasele locale Mangaliţa, Bazna, bovine din rasele Pinzgau de Transilvania, Dorna, Roşia dobrogeană, Sura de stepă), respectiv imposibilitatea de a ţine cercetătorii în ţară.
Raportul notează că abia în 2016 Ministerul Agriculturii a iniţiat un proiect de lege pentru reorganizarea cercetării agricole. Dar e doar un proiect şi nu pare a fi pe lista de priorităţi a noului guvern, ocupat să dea ordonanţe, noaptea, pe cu totul şi cu totul alte domenii.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
