Din tot ce am văzut acolo, cel mai mult ne-a impresionat încăpățânarea frumoasă a fermierilor de a răzbi nu doar pe plan local, ci și la export, în ciuda tuturor piedicilor pe care știm bine că statul român le pune oricui are un dram de spirit de inițiativă. Dincolo de modelul de succes al acestor oameni, pe care l-am ilustrat în chiar ediția precedentă a revistei, altceva a ieșit în evidență: furia oamenilor împotriva politicienilor care se gândesc doar la binele lor și care nu fac nimic pentru a ușura viața acestor oameni deveniți robi pe propriile pământuri. Țărani dintr-o bucată, fără ipocrizii, oamenii au spus de la obraz ce aveau de transmis "la București". Și-am stat o clipă să ne gândim dacă nu cumva e prea dur ce spun oamenii. O fi fost dur, dar era, cu siguranță, sincer și adevărat.
N-a trecut o lună și, împachetată în alte cuvinte, dar la fel de dure, realitatea cruntă din agricultură e confirmată nu de țăranii din Matca, ci de un raport oficial al Curții de Conturi. Un raport de o contondență rar întâlnită, în care Curtea de Conturi acuză Ministerul Agriculturii că, din 2002 încoace, dar mai ales după perioada 2009, a distrus sistematic baza materială și genetică a sectorului de cercetare agricolă din România și a umilit corpul profesional al cercetătorilor.
"E greu de acceptat și de explicat faptul că, timp de aproape 7 ani, factorul guvernamental a asistat indiferent la degradarea sectorului cercetării agricole, la distrugerea bazei materiale și genetice, la diminuarea resurselor naționale de creativitate, la umilirea membrilor Academiei și a corpului profesional al cercetătorilor, la creșterea importurilor de produse ale cercetării și de produse agricole și, în final, la punerea sub semnul întrebării, pe termen lung, a securității și autonomiei alimentare naționale și a siguranței alimentelor". Pare un editorial jurnalistic sau textul unei scrisori de protest, dar nu e: e, cuvânt cu cuvânt, concluzia unor experți care pun degetul pe rană și spun că, dacă se continuă așa, guvernul pune în pericol siguranța alimentară a românilor.
Te îngrozești numai când citești ce a descoperit Curtea de Conturi: abandonarea cercetării în mai multe domenii (leguminoase pentru boabe, plante medicinale și aromatice, ciuperci, legume rare, rase locale în derivă genetică de păsări de curte, porci din rasele locale Mangalița, Bazna, bovine din rasele Pinzgau de Transilvania, Dorna, Roșia dobrogeană, Sura de stepă), respectiv imposibilitatea de a ține cercetătorii în țară.
Raportul notează că abia în 2016 Ministerul Agriculturii a inițiat un proiect de lege pentru reorganizarea cercetării agricole. Dar e doar un proiect și nu pare a fi pe lista de priorități a noului guvern, ocupat să dea ordonanțe, noaptea, pe cu totul și cu totul alte domenii.