An de an, din noiembrie şi până în februarie, valul de răceli şi de gripe se prăvăleşte peste noi. Din vâltoarea lui scapă doar cine poate, mai exact, cine are un sistem imunitar puternic, pregătit să întâmpine iarna. În rest, nas care curge, gât care ustură, febră şi tuse, stare de sfârşeală şi apatie. Dacă temperatura e mare, trebuie consultat medicul. Pentru o răceală obişnuită, sfaturile care urmează sunt de-ajuns.
Cura de transpirat
"Imediat ce simţi că «te ia răceala» du-te şi fă o cură de transpirat", le recomanda pacienţilor săi vindecătorul german Sebastian Kneipp. E cea mai bună metodă de a opri o răceală mai rea. Succesul e garantat de o baie la picioare, cu apă din ce în ce mai caldă (între 34-42 de grade, vreme de 10-15 minute). Acţiunea ei poate fi amplificată prin adaosul de 250 g făină de muştar. Transpiraţia este accelerată dacă se beau concomitent ceaiuri fierbinţi de muşeţel, tei sau soc. Pentru o cană, se folosesc două linguriţe de plantă uscată, opărite cu 250 ml apă clocotită. Se lasă la infuzat şi se bea cât mai fierbinte. Ultimul ceai trebuie băut în pat.
Băi contra răcelii
Băile cu adaosuri de uleiuri aromate (mentol, eucalipt, cimbru, pin) dinamizează circulaţia sângelui, potolesc durerile din membre şi ridică temperatura corpului. Uleiurile eterice eliberează secreţiile din nas şi din bronhii. Se umple cada cu apă la temperatura de 38 de grade şi se stă în ea 10 minute. Cine are febră sau probleme cu inima nu trebuie să facă băi complete.
Topul ceaiurilor anti-răceală
Printre nenumăratele reţete speciale, recomandate ca amestecuri împotriva răcelilor, există şi câteva plante independente cu ţintă fixă, pe care ar trebui să le aveţi permanent la îndemână, în cazul când vă confruntaţi cu simptome clare ale răcelii.
* Tuse - cimbru, nalbă, anason, mărar, muşeţel, lichen de piatră (rup tusea şi o calmează).
* Întărirea sistemului imunitar - măceşe, portocale, lămâi, ghimbir, cătină (bogate în vitamina C, mobilizează puterea de apărare a organismului).
* Dureri în gât - salvie, lumânărică (antiseptice, dezinflamatoare).
* Strănut - andorn (unguraş): eliberează nasul.
* Febră - coajă de salcie: scade febra, dar e foarte amară.
* Apatie, stare generală proastă - rozmarin (înviorează, stârneşte apetitul).
Alegeţi planta care vă place. Puteţi adăuga în ceai miere şi puţină lămâie.
Când curge nasul
Şi-au dovedit eficienţa încă din timpuri vechi - băile de abur la cap, cu inspirare profundă, preparate din muşeţel, mentă, ulei de eucalipt.
Strănutul
* Aburi de oţet - puneţi într-un vas un sfert de litru de oţet de mere şi 125 ml apă. Încălziţi compoziţia şi când încep să iasă aburi, inspiraţi-i cu capul acoperit de un prosop.
* Ulei de eucalipt - dezinfectează şi potoleşte inflamaţiile nazale. Puneţi 20 de picături de ulei aromat pe o batistă şi mirosiţi cât mai des.
* Anason şi mărar pe tipsie. Amestecaţi o linguriţă de seminţe de anason cu 4 linguriţe de mărar uscat şi mărunţit. Puneţi pe foc să se încingă o tăblie de fier (de copt vinete sau ardei) şi când e foarte fierbinte, puneţi deasupra o lingură de amestec. Când începe să fumege, stingeţi flacăra şi inhalaţi fumul.
* Comprese cu seminţe de in. Strănutul persistent sau inflamaţiile nazale puternice se rezolvă prin aplicarea de cataplasme calde cu seminţe de in.
Reţeta: 250 g seminţe de in, 250 ml apă care fierbe.
Prepararea: se pun seminţele de in în apă. Se amestecă bine, pentru că se îngroaşă repede. După 1-2 minute, se ia o lingură din fiertură, se întinde pe o hârtie menajeră groasă (hârtie absorbantă) şi se împachetează. Ca să rămână fierbinte, se pune pe dosul unui capac din metal, aşezat peste o oală în care fierbe apă. Se aplică o compresă fierbinte (dar să nu ardă!) pe nas şi în zona sinusurilor. Se înlocuieşte imediat ce începe să se răcească. Procedeul se repetă de mai multe ori. Compresele împiedică instalarea inflamaţiei. În plus, mucusul purulent se elimină şi senzaţia de durere încetează.
* Gargară. Chiar dacă răceala începe doar cu un strănut provocat de un virus, cel mai frecvent, urmează o a doua infecţie, de data asta cu o bacterie care atacă laringele şi traheea. Gâtul doare, mâncarea se înghite greu. Acum este important ca gâtul să fie ţinut cald şi să se bea cât mai multe lichide, indiferent dacă fierbinţi sau la temperatură normală.
Reţeta - o lingură de frunze uscate de salvie, 150 ml apă clocotită.
Preparare: Se opăresc frunzele cu apă clocotită şi se lasă la infuzat 15 minute. Se amestecă încă o dată şi se strecoară. Se fac gargare de mai multe ori pe zi. Dacă vreţi să preparaţi şi un ceai, puneţi doar o jumătate de linguriţă de salvie şi opăriţi-o cu un sfert de litru de apă. Lăsaţi să se infuzeze 5 minute şi îndulciţi ceaiul cu miere.
Acţiune: frunzele de salvie conţin circa 2% ulei eteric de cineol, camfor şi borneol, substanţe cu puternică acţiune dezinflamatoare.
Băutură energizantă pentru două persoane
Reţeta: se curăţă două portocale, se taie bucăţi şi li se scot seminţele. Se amestecă cu o lingură de marmeladă de caise, o lingură de suc de cătină şi 1/2 litru lapte. Se prepară în mixer. Conţine vitamina C. Se bea de preferinţă dimineaţa, pe stomacul gol.
Gât iritat
Cinci smochine uscate se taie mărunt şi se fierb într-un sfert de litru de apă, până ce se obţine un sirop gros. Se adaugă sucul unei lămâi şi se pune preparatul din nou pe foc, cât să mai dea un clocot. Adăugaţi sucul unei lămâi şi mai daţi lichidul o dată în fiert. Lăsaţi siropul să se răcească, apoi amestecaţi în el o lingură de miere. Din acest amestec luaţi din trei în trei ore o lingură, lăsând siropul să se topească încet în gură, astfel încât substanţele active din ingrediente să alunece cât mai încet pe gât.
Ţineţi tusea sub control
Mai ales tusea seacă, fără expectoraţie, devine un chin. Drept leac, se recomandă câteva plante care o potolesc.
* Ceai de noapte bună. Pentru o noapte cu somn liniştit e nevoie să beţi un ceai preparat din: 20 grame muşchi de piatră, 20 grame anason şi 20 grame flori de tei. Pentru o cană de ceai se opăresc două linguriţe de amestec cu 250 ml apă. Se lasă la infuzat 5 minute, se strecoară şi se bea lichidul, uşor îndulcit cu miere.
* Ceai pentru înmuierea tusei. Expectoraţia se provoacă printr-un amestec în părţi egale de pătlagină, lumânărică şi rădăcină zdrobită de lemn-dulce. Pentru o cană de ceai se opăreşte o lingură de amestec cu o cană de apă clocotită. Se lasă la infuzat 10 minute. Se beau trei căni de ceai pe zi.
* Suc de ceapă şi zahăr. Mai întâi se toacă o ceapă mare roşie şi se presară cu zahăr candel (trei linguri). Se pune totul într-un litru de apă şi se fierbe 5 minute la foc mic. Se strecoară prin presare, într-un tifon. În caz de tuse, se iau până la 5 linguriţe pe zi.
* Uleiul de măsline şi de lavandă. În caz de tuse uscată, de mare ajutor este aplicarea pe piept, peste noapte, a unei ţesături de bumbac mai groasă, înmuiată în ulei fierbinte de măsline. O acţiune la fel de puternică asupra bronhiilor are şi frecarea uşoară a pieptului cu câteva picături de ulei de lavandă. După care se aplică deasupra un fular cald.
Răguşeală
Terci de lapte - înfierbântaţi un sfert de litru de lapte şi fierbeţi în el 2-3 felii de franzelă, până ce se transformă în terci. Puneţi-l pe o cârpă curată şi aplicaţi-l cât de fierbinte suportaţi (dar fără a vă arde) pe piept şi gât. Puneţi deasupra un prosop. Lăsaţi să acţioneze 20 de minute.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
