Cum, adică, fără istorie?

Ion Longin Popescu
Câteva date statistice din învățământul românesc impresionează cititorul prin cruzimea lor fără egal.

Iată, fără alte comentarii: noul an școlar a început cu 3.000 de școli nereparate! Sunt finisate sau aflate în reparație, până la 31 decembrie, 1.336 de școli și 16 cămine studențești, dar situația negativă domină. De asemenea, din cifra anunțată mai sus, 21.000 de școli nu sunt pregătite să facă față unui incendiu. Pe deasupra, circa 35.000 de copii au abandonat școala! Vor fi alegeri parlamentare, în curând, va veni din nou un gu­vern politic și vom avea iarăși concerte de promisiuni partinice neîmplinite, ca de obicei. Dar cea mai gravă este reașezarea structurii materiilor, cele mai importante urmând să fie eliminate din programa școlară, sărăcind revoltător învățământul și cultura minim necesară a co­piilor.

"Cunoașterea trecutului este cunoașterea vieții"

Cu mare ecou în presă și pe internet, Congresul Național al Istoricilor Români, desfășurat la sfârșitul lunii august, la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, a pus în discuție "meseria de istoric la începutul mi­le­niului al treilea". Este chiar titlul discursului rec­torului UBB, acad. Ioan Aurel Pop. Ideea importantă a cuvântării sale este aceasta: "Dragostea pentru trecut înseamnă dra­goste de viață, iar cunoașterea trecutului este cu­noaș­terea vieții". Tocmai acest uriaș izvor de viață este, în mod iresponsabil, eliminat treptat din școală. Pe lângă is­torie, ministeriabilii elimină pe nesimțite geo­grafia, bo­tanica, zoologia și limbile clasice, înlocuindu-le cu "dis­cipline școlare" precum: "educație pentru drep­turile copilului", "educație sexuală", "educație ru­tieră", "educație juridică". Nimic de zis, ar fi bune și as­tea la "altele", dar nu în locul istoriei patriei. Cum să-ți for­mezi, în absența ei, identitatea? "Oamenii lipsiți de cultură generală și de orizont artistic, oamenii care nu mai au capacitatea să compare și să ia decizii în cu­noștință de cauză alcătuiesc generația «Google», ge­nerația «Face­book», generația «SMS» sau toate la un loc!" afirmă, cu tristețe, academicianul. Singura moda­li­tate de a remedia răul și de a trăi normal, corect, în dem­nitate, este ca "istoria să rămână o formă de cunoaștere apreciată, respectată și prețuită și, în primul rând, studiată. De aceea, istoria trebuie să aibă, ca disciplină școlară, la toate clasele și profilurile, cel puțin câte două ore pe săptămână". Acestea fiind spuse, ne întrebăm dacă, la sfârșit de septembrie, elevii au în ghiozdane sau rucsacuri manualele lor, așa cum a sugerat distinsul istoric și academician de la Cluj. Până la urmă, chiar Google și Facebook pot fi îndrumători în studiul istoriei. Condiția este să pui întâi mâna pe carte și apoi pe clapele com­pute­rului.