Dar umilinţa lui nu trebuie să ne păcălească, pentru că murul este un învingător pursânge, greu de egalat în competiţia sănătăţii. Originar din Himalaya, a cucerit în ultimul secol întreaga lume. Cultivat iniţial pe suprafeţe mici, murul a "evadat" şi, folosindu-se de uimitoarele sale calităţi de supravieţuitor, s-a aclimatizat prin luncile şi marginile de pădure de pe mai toate continentele. Astăzi îl găsim din America de Sud şi până în Alaska, din Oceania până în Africa de Sud. Un adevărat triumf vegetal, datorat vitalităţii sale, ascunsă în boabele negre-brumate ale murelor. Vestea bună este că energia lui ne poate fi transferată şi nouă, oamenilor, ajutându-ne să ne redobândim sănătatea.
Murul este o variantă ceva mai sălbatică a zmeurului, cele două plante fiind rude apropiate. Faţă de zmeur, murul ajunge la dimensiuni mai mari (poate atinge şi 9 metri!), are fructele mai viguroase, cu nuanţe de la roşu foarte închis la negru, iar arsenalul de apărare ascuns în fructele şi frunzele sale este mai puternic. Denumirea ştiinţifică a murului este Rubus hirtus şi are nenumărate varietăţi şi hibrizi, care supravieţuiesc în climate din cele mai diferite. Creşte din zonele de câmpie şi până spre crestele munţilor, putându-se adapta la aproape orice condiţii: oriunde este un loc suficient de umed şi cu sol fertil, rugii de mur se instalează, întinzându-se cu o viteză de campioni mondiali. Vitalitatea murului este atât de mare încât, în multe ierni, frunzele nu-i cad, rămânând verzi sub zăpadă, chiar şi la temperaturi de -20 de grade Celsius. De asemenea, este printre puţinii arbuşti care rezistă la inundaţii, în luncile râurilor, supravieţuind şi săptămâni, acoperit de apă.
În ultimii ani, reputaţia murului ca plantă medicinală a crescut, frunzele, mugurii şi mlădiţele, dar şi fructele sale fiind folosite tot mai mult în scopuri terapeutice.
O farmacie într-o plantă
În bobiţele brumării ale murului se ascund adevărate comori de sănătate. De pildă, murele conţin nu mai puţin de şapte vitamine, în cea mai mare parte din complexul B (aproape tot complexul), dar şi vitaminele E şi C, la ultima dintre ele murul numărându-se printre campioni, din punct de vedere al concentraţiei. Apoi, murele conţin şi nenumărate minerale şi oligoelemente, între care fierul, seleniul, zincul, magneziul, potasiul şi fosforul. Ca şi când nu ar fi fost de ajuns, în aceleaşi bobiţe dulci-acrişoare se găsesc şi derivaţi ai acidului salicilic (murele fiind o adevarată "aspirină de pădure"), pigmenţi puternici, care îi dau culoarea închisă (între care şi resveratrolul), toate cu efecte antitumorale şi antivirale extrem de puternice.
Frunzele murului nu sunt nici ele de lepădat, fiind foarte bogate în taninuri. Ajută la dezinfectarea şi închiderea rănilor, la oprirea sângerărilor (inclusiv menstruale), la cicatrizarea leziunilor la nivelul stomacului şi intestinelor. În medicina populară românească, frunzele de mur, culese toamna, erau leacul cel mai folosit împotriva infecţiilor digestive şi a diareei.
Preparate din mure
Cura cu mure
Doza minimă pentru a obţine beneficii de pe urma administrării acestui fruct este de 150 de grame pe zi. De altfel, aceasta este şi porţia zilnică minimă recomandată de nutriţionişti, fie că este vorba de mure, zmeură, coacăze negre, afine sau merişoare. Deja, în această doză, fructele încep să aibă efectele de prevenire a bolilor ţintă. Pentru a le vindeca, însă, este necesar să mărim doza şi să stabilim un anumit interval de timp de administrare. Cu alte cuvinte, avem nevoie de o cură, care arată astfel: se consumă înainte de fiecare masă 150-300 g de fructe pe stomacul gol, vreme de 12 zile la rând. După administrarea murelor, nu se consumă niciun aliment vreme de 15 minute, după care ar fi bine să mâncăm cât de curând, pentru că murele, mai ales cele nu foarte coapte (care au un gust acru pronunţat) sunt un stimulent digestiv remarcabil. Asocierea murelor cu mierea diminuează parţial efectul lor tonic digestiv şi de stimulare a apetitului alimentar.
Siropul de mure
Se spală boabele foarte bine, se zdrobesc cu o furculiţă, se pun într-un tifon cu ochiuri fine şi se storc, obţinându-se un suc limpede. Peste acest suc se adaugă câteva frunze de mentă şi miere - 3 pahare de miere la un pahar de suc - şi se amestecă, după care se lasă să se omogenizeze vreme de 7 zile. Se foloseşte ca atare, administrat cu linguriţa, pentru tratarea diferitelor afecţiuni, sau diluat cu apă, ca băutură răcoritoare.
Maceratul de mure
Într-un borcan de cinci litri se pun 400-500 grame de mure, zeama de la trei lămâi, 15-20 de linguri de miere de albine, iar restul se completează cu apă de izvor (plată). Tot acest amestec se lasă să macereze la temperatura camerei (aproximativ 21 de grade Celsius), vreme de 2-4 zile, după care se filtrează. După două zile, va rezulta o băutură cu o culoare violacee, dulce-acrişoară cu efecte de creştere a diurezei, antiinflamatoare, dar şi tonică pentru sistemul nervos. După patru zile, băutura obţinută va avea un gust înţepător (asemănător cu apa minerală, datorat prezenţei dioxidului de carbon), fiind un excelent anti-febril, stimulent al poftei de mâncare, dar şi un remediu anti-oboseală.
Preparate din frunze de mur
Se obţine din frunzele de mur culese vara şi la începutul toamnei, care se usucă la umbră, în strat nu foarte gros. Frunzele uscate se macină cu râşniţa de cafea, iar din pulberea obţinută se ia câte o linguriţă, de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se poate lua şi conjunctural, vreme de 3-5 zile, pentru oprirea sângerărilor menstruale sau combaterea diareei. Cure de 2-3 luni, urmate de 14 zile de pauză, se folosesc contra afecţiunilor ginecologice cronice, dar şi pentru combaterea bolilor tumorale.
Ceaiul de frunze şi fructe
Se culeg vârfurile tufelor de mur (tulpini verzi, cu frunze şi câteva fructe), făcându-se din ele mici bucheţele, care se pun în locuri foarte bine ventilate. După uscare, se mărunţesc şi se folosesc la obţinerea unui ceai cu o uşoară aromă de fructe de pădure şi cu proprietăţi vindecătoare excepţionale: 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se pun într-o cană de apă clocotită şi se fierb un minut la foc mic, apoi se lasă 15 minute să se răcească şi se filtrează. Se consumă 2-4 căni pe zi.
Tratamente interne
* Diabet - murele se pot administra în toate tipurile de diabet, cantitatea de hidraţi de carbon pe care o conţin fiind derizorie în raport cu efectul lor terapeutic. O cantitate de 200 de grame de mure, administrată de-a lungul zilei, stabilizează glicemia, stimulează pancreasul (atât secreţia endocrină, cât şi cea exocrină), stimulează diureza. Pigmenţii şi vitaminele din fructe previn complicaţiile vasculare ale diabetului, protejează vederea şi sistemul nervos.
* Valori ridicate ale colesterolului - o cură de mure are un efect de reglare a funcţionării ficatului, în condiţiile în care acest organ produce aproximativ 90% din colesterolul din sânge, doar 10% fiind preluat din alimente. Fructele consumate zilnic reduc semnificativ colesterolul rău (LDL) din sânge şi previn oxidarea acestuia pe artere.
* Arsuri gastrice, ulcer gastro-duodenal - se face o cură cu ceai de frunze şi fructe de mur, vreme de 15-30 de zile. Se consumă fără zahăr sau miere. În perioada de toamnă şi primăvara, se va bea regulat ceai de mure (frunze şi fructe) minimum două căni pe zi, frunzele de mur având efecte cicatrizante şi antiacide foarte puternice.
* Candidoză digestivă - un studiu finlandez arată că murele, zmeura şi coacăzele negre sunt un adevărat inamic pentru Candida albicans. Antocianii conţinuţi de ele inhibă dezvoltarea acestui fung şi ajută la eliminarea sa din organism. Se recomandă o cură de 12 zile, timp în care se consumă zilnic un amestec din 100 de grame de mure proaspete, 400 de grame de iaurt Bifidus şi miere după gust. Se foloseşte un mixer (blender). Preparatul rezultat se consumă pe stomacul gol, în mai multe reprize, înaintea meselor principale. Este un tratament delicios ca gust şi care restabileşte echilibrul microbiologic la nivelul întregului tub digestiv. Această cură este un bun adjuvant şi în candidoza genitală.
* Cancerul la sân şi de col uterin - datorită conţinutului ridicat de substanţe naturale cu efect de reglare endocrină (active mai ales la femei), murele sunt în mod special recomandate în afecţiunile tumorale care apar ca efect al dereglărilor hormonale. Studii preliminare arată că anumiţi compuşi naturali ai acidului salicilic, prezenţi în fructele de mur, sunt toxici pentru celulele canceroase din ţesutul mamar.
* Cancerul vezicii urinare - un studiu american a stabilit că pigmenţii antocianici din mur previn formarea celulelor canceroase la nivelul vezicii urinare. Substanţele care dau culoarea închisă murelor declanşează procesul de auto-distrugere a celulelor canceroase, eliminându-le înainte ca ele să creeze formaţiuni vascularizate.
* Cancer al cavităţii bucale, cancer esofagian - studiile ştiinţifice de laborator au arătat faptul că o anumită categorie de substanţe conţinute de către mure (polifenolii) au efecte antitumorale asupra celulelor canceroase din cavitatea bucală şi din esofag. În cadrul testelor făcute pe culturi de celule, extractul de mure a redus cu peste 40% dezvoltarea tumorilor maligne localizate la nivelul epiteliului din aceste zone.
* Cancer de colon - mai întâi de toate, trebuie spus că murele sunt un excelent profilactic pentru cancerul cu această localizare. Un studiu de medicină experimentală făcut în China arată că administrarea murelor reduce considerabil riscul de a dezvolta cancer de colon. "De vină" pentru acest efect sunt substanţele fenolice din acest fruct, care previn malignizarea celulelor normale şi inhibă creşterea tumorilor deja existente. Şi fibrele alimentare, în care murele sunt foarte bogate, care curăţă sistematic tubul digestiv, sunt un factor activ în prevenirea cancerului de colon şi de rect. Administrarea acestor fructe, câte 150-300 de grame pe zi, încetineşte evoluţia bolii, ajută la normalizarea tranzitului intestinal, precum şi la menţinere tonusului fizic şi psihic al bolnavului de cancer.
* Răceli, afecţiuni infecţioase însoţite de febră - pigmenţii care dau culoarea specifică murelor (antocianii) sunt un adevărat coşmar pentru viruşii care produc răceli şi gripă, împiedicând multiplicarea lor şi infectarea celulelor sănătoase. Apoi, murele conţin compuşi ai acidului salicilic, adică exact substanţa activă regăsită în aspirină, care dă un efect de scădere a febrei, de diminuare a durerilor de cap şi musculare, extrem de binevenit la persoanele bolnave de gripă.
* Alergie - murele sunt o sursă foarte bună de quercitină, o substanţă care diminuează reacţia alergică, având efect antihistaminic şi imunomodulator. Trei-patru sute de grame administrate odată aduc un aport masiv de vitamina C, care reduce intensitatea alergiei.
* Ciclu menstrual neregulat, dureros ori cu hemoragie abundentă - ceaiul de frunze şi fructe de mur face adevărate minuni în această afecţiune. S-au înregistrat cazuri când tulburări grave de ciclu menstrual, care nu au răspuns la nicio altă formă de tratament, au fost stabilizate în câteva săptămâni, cu 3-4 căni de ceai de mur consumat zilnic. Femeile care suferă de constipaţie nu vor consuma ceaiul, ci pulberea de fructe şi frunze uscate, obţinută cu ajutorul râşniţei electrice de cafea - câte 4 linguriţe zilnic. Tratamentul este valabil şi în toate hemoragiile abundente, ca adjuvant.
* Degenerescenţa maculară - conţinutul mare de antociani (substanţele care dau culoarea specifică murelor) şi de vitamine, în special vitamina C şi vitaminele din complexul B, recomandă murele ca pe un excelent mijloc de prevenire al acestei afecţiuni degenerative. Un studiu, publicat în revista americană "Archives of Ophthalmology" arată că persoanele care consumă mure şi alte fructe de culoare neagră (ceea ce arată prezenţa anumitor pigmenţi), de 5 ori pe săptămână, au un risc de a face degenerescenţă maculară cu 36% mai scăzut decât persoanele care consumă foarte rar sau deloc aceste fructe.
* Îmbătrânire prematură - mai multe studii au arătat că murele sunt extrem de bogate în substanţe cu efect anti-oxidant, fiind - se pare - printre cele mai puternice fructe în acest sens. Antioxidanţii din mure protejează organismul de aşa-numiţii radicali liberi, care produc îmbătrânirea accelerată a ţesuturilor, degenerarea ADN-ului şi apariţia diferitelor afecţiuni specifice vârstei a treia. Pentru a beneficia de efectul antioxidant al murelor, trebuie consumate zilnic 150 de grame, în cure de măcar 7 zile. În prelungirea curei cu mure, se pot consuma şi fructe uscate, sub formă de macerat, cu efecte similare, cum ar fi coacăzele negre, afinele sau cătina.
* Avitaminoză C - o doză de doar 300 de grame de mure asigură aproximativ 90% din necesarul de vitamina C al unui adult. Persoanele care au un deficit din această vitamină vor consuma minimum 400 de grame de mure, vreme de două săptămâni. Această "supradoză" de vitamina C este extrem de favorabilă în afecţiuni cum ar fi alergia, astmul, virozele respiratorii, afecţiunile însoţite de febră şi de inflamaţie, în general.
Precauţii şi contraindicaţii
Femeile gravide nu vor consuma mai mult de o sută de grame de mure pe zi.
Persoanele care suferă de colită de fermentaţie sau de sindromul colonului iritabil vor consuma cu prudenţă aceste fructe, în doze mici la început, pentru a preveni eventualele deranjamente intestinale. Dacă apar probleme digestive, se va consuma ceaiul de frunze şi fructe de mur, câte 2-3 căni pe zi.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
