Desant basarabean, cu rezonanţă istorică: Alternosfera, Gândul Mâţei şi Alexandrina

- Pe 26 martie, la Arenele Romane din Capitală, vă dau întâlnire trei dintre cele mai apreciate trupe de peste Prut: Alternosfera, Alexandrina & band şi Gândul Mâţei. Cunoscute, îndrăgite şi apreciate la noi în ţară, unde sunt prezente pe scenele muzicale destul de des, de data aceasta vin în România la ceas de aniversare, căci pe 27 martie se împlinesc 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu Ţara (1918). O ofertă de zile mari: muzică bună, istorie şi distracţie. Iar dacă nu ştiţi prea bine cine sunt artiştii basarabeni, vă oferim, pe scurt, poveştile lor

Alternosfera - poezie şi matematică pe portativ

Alternosfera este o formaţie de muzică rock alter­na­tiv, cu o mulţime de fani în România. Trupa a fost înfiinţată în 1998, la Chişinău, de către doi prieteni, liceeni pe atunci: Marcel Bostan (33 de ani) şi Marin Nicoară (32 ani). "În 1998 eram tineri - eu aveam 16, Marin - 15 ani. De pe la 13 ani, cântam deja prin for­maţii din liceu, de fapt ceea ce făceam noi toţi atunci. De prin şcoli am început să fim pasionaţi de tobe şi chitări elec­trice", povestea Marcel, într-un interviu. Dar cum se în­tâmplă mai totdeauna în lumea rock, în cei 18 ani de existenţă, trupa a suferit mai multe schim­bări, singura constantă rămâ­nând... cei doi prieteni care au şi înfiinţat-o. Azi, în compo­nen­ţa Alternosfera îi găsim pe: Marcel Bostan (voce, clape), Marin Nicoară (chitară, clape), Sergiu Aladin (chitară, clape), Sergiu Krasnov (chitară, bas) şi Eugen Berdea (tobe).
Începând din 1998, formaţiei i-au trebuit mai bine de 6 ani până ce a reuşit să înregistreze primul album - "Oraşul 511", care a fost lansat în luna mai 2005. Numele albumului a fost inspirat de adresa locului în care formaţia îşi avea sala de repetiţie, într-un garaj, la nr. 511, un adevărat "oraş" pentru o mână de tineri visători. Piesa "Wamintirile", cuprinsă pe acest album, a luat cu asalt pos­turile de radio şi televiziune din România şi Moldova. ?ncet dar sigur, cu fiecare nou disc, băie­ţii de la Alternosfera au cucerit din ce în ce mai mulţi admiratori.
În 2012, au pornit un proiect ambiţios şi au creat tripticul ePIsodia, ce cuprinde 3 CD-uri: "Virgula", "3" şi "14". Poate că nu v-aţi fi aşteptat la melodii rock cu noţiuni de fizică şi matematică, dar asta a fost surpriza pe care Alternosfera a oferit-o fanilor. "Nu există un motiv anume pentru care noţiunile acelea se află acolo... Într-o piesă poţi cânta despre vid, în alta cânţi doar despre sentimente, iar în alta - despre cosmos şi nepoate. Fiecare piesă este specială, prin linia sa melodică şi prin starea ei generală înfăţişată de text. Dar noi nu stăm cu dicţionarul tehnic în mână, ca să căutăm tot felul de ex­presii care să pară mai ciu­date", declara Marcel, într-un interviu acor­dat site-ului de ştiri moldovean diez.md.
Ultimul disc al trupei, numit "Haosoleum", a fost lansat pe piaţă în octombrie 2015. Pentru concertul de pe 26 martie, de la Bucureşti, Alternosfera îşi in­vită fanii de pe facebook să voteze ce melodii vor să asculte în concert. Aveţi de ales din 77 de piese, iar în top până acum se află: "?nchisoare albă", "Flori de Mai" şi "Ne uneşte, ne desparte".

Alexandrina Hristov & band

Alexandrina este o mai ve­che cunoştinţă a revistei "For­mula AS", care îi apreciază deo­potrivă personalitatea şi nu­meroasele talente artistice. (O găzduim chiar în numărul aces­ta cu un interviu.) Fru­moa­sa basarabeancă din Chişinău s-a născut pe 5 mai 1978, şi este fiica pictorului Victor Hris­tov. Dar dragostea pentru artă nu i-a venit doar pe linie pater­nă, căci şi mama ei, pe care a pierdut-o la frageda vâr­stă de 13 ani, era profesoară de franceză, cu înclinaţii muzicale. Alexandrina a studiat pianul de la 8 la 15 ani, s-a înscris la Colegiul de Arte Plastice, apoi la Aca­demia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chi­şinău. Artist complex, Alexandrina a reuşit să-şi com­bine cu mare succes cele trei mari pasiuni: mu­zica, poezia şi pic­tura.
Debutul muzical şi l-a făcut pe coloana sonoră a unui film - "Trois femmes de Moldavie", regizat de Paul Cuzuioc, în anul 2005, film a cărui protagonistă a şi fost. A urmat mutarea în Bucureşti, unde a susţinut mai multe concerte, la Café Deko. Primul album, "Om de lut" a apărut în 2009, iar cel de-al doilea, "Flori de spin", în 2014. "«Flori de Spin» e o bună bucată din viaţa mea. Piese noi, piese vechi. Scrise printre triste sau fericite insomnii. Este prima mea experienţă în orchestraţie muzicală. Flori de spin e feminin şi de ascultat în căşti. Noaptea, în singurătate", îşi descrie artista albumul.
Alexandrina cântă atât în limba română, cât şi în rusă şi franceză, şi are un stil muzical greu de definit, o mixtură de jazz, soul, pop şi rock alternativ. Apare adesea pe scenă alături de o trupă de instrumentişti compusă din Gabriel Almaşi, Petre Ionuţescu, Alexei Ţurcan, Mihai Moldoveanu şi Radu Pieloiu, dar cântă adesea şi singură, acompaniată la pian.

Gândul Mâţei

Gândul Mâţei e o altă formaţie rock cu mare succes de sce­nă în România. A luat naştere în 1996, la Chişinău, şi a fost compusă iniţial din mai mulţi absolvenţi ai Conservatorului din Repu­blica Moldova: Bogdan Dascăl, Dan Popov şi Marcel Micşanschi, singurul "intrus" fiind Nicu Ţărnă, un absolvent de film şi regie al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte plastice din Chişinău.
În cei 20 de ani de existenţă, şi-a schimbat compo­nenţa de mai multe ori, singurul membru care a rămas din trupa iniţială fiind tocmai Nicu Ţărnă. El este astăzi solistul trupei, dar mai practică şi actoria, este şi prezentator de televiziune, iar din 2013 este unul din­tre cei trei membri ai juriului "Mol­dova are Talent".
În primii ani de activitate, Gândul Mâţei a con­cer­tat, asemenea multor trupe tinere, mai mult prin baruri, pentru ca abia în anul 2000 să-şi lanseze discul de debut, "Cu Gândul La Ea", care a avut un succes mo­de­rat. Prin următoarele două albume, "La Cio­cana" (2004) şi "GheM în GheM" (2005), trupa a în­cercat să pătrundă şi pe piaţa rusească şi cea ucrai­neană, editând textele şi în limba rusă. Nu au avut însă parte de succesul mult visat, aşa că din 2008 şi-au întors din nou privirea către piaţa mai sigură şi deja cunoscută din Republica Moldova şi de la noi.
Cel mai nou disc al lor - "Generaţia în Blugi", a fost lansat în 2014 şi a fost mult mai bine primit de public şi de fani. De altfel, acum trupa pare să fi atins maturitatea şi să-şi fi găsit o formulă stabilă cu: Nicu Ţărnă - voce, Sergiu Iarovoi - chitară, Igor Cristov - clape, Sergiu Rusu - bas, Iurie Berdea - tobe, Petru Hăruţă - trompetă.

Bilete pentru Concertul #dinBasarabia găsiţi pe iabilet.ro şi în reţeaua iabilet. Au preţuri cuprinse între 45 şi 60 de lei. Evenimentul este organizat de Centrul pentru Integrare şi Dezvoltare PRUT, cu sprijinul In­stitutului Cultural Român şi al Institutului "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru Românii de Pretutindeni, şi este înscris într-un lung şir de evenimente, menite să-i fa­miliarizeze mai bine pe români cu locuri, persoane, obi­ceiuri frumoase din Basarabia. Informaţii supli­men­tare puteţi găsi pe www.dinbasarabia.ro.