Alternosfera - poezie și matematică pe portativ
Alternosfera este o formație de muzică rock alternativ, cu o mulțime de fani în România. Trupa a fost înființată în 1998, la Chișinău, de către doi prieteni, liceeni pe atunci: Marcel Bostan (33 de ani) și Marin Nicoară (32 ani). "În 1998 eram tineri - eu aveam 16, Marin - 15 ani. De pe la 13 ani, cântam deja prin formații din liceu, de fapt ceea ce făceam noi toți atunci. De prin școli am început să fim pasionați de tobe și chitări electrice", povestea Marcel, într-un interviu. Dar cum se întâmplă mai totdeauna în lumea rock, în cei 18 ani de existență, trupa a suferit mai multe schimbări, singura constantă rămânând... cei doi prieteni care au și înființat-o. Azi, în componența Alternosfera îi găsim pe: Marcel Bostan (voce, clape), Marin Nicoară (chitară, clape), Sergiu Aladin (chitară, clape), Sergiu Krasnov (chitară, bas) și Eugen Berdea (tobe).
Începând din 1998, formației i-au trebuit mai bine de 6 ani până ce a reușit să înregistreze primul album - "Orașul 511", care a fost lansat în luna mai 2005. Numele albumului a fost inspirat de adresa locului în care formația își avea sala de repetiție, într-un garaj, la nr. 511, un adevărat "oraș" pentru o mână de tineri visători. Piesa "Wamintirile", cuprinsă pe acest album, a luat cu asalt posturile de radio și televiziune din România și Moldova. ?ncet dar sigur, cu fiecare nou disc, băieții de la Alternosfera au cucerit din ce în ce mai mulți admiratori.
În 2012, au pornit un proiect ambițios și au creat tripticul ePIsodia, ce cuprinde 3 CD-uri: "Virgula", "3" și "14". Poate că nu v-ați fi așteptat la melodii rock cu noțiuni de fizică și matematică, dar asta a fost surpriza pe care Alternosfera a oferit-o fanilor. "Nu există un motiv anume pentru care noțiunile acelea se află acolo... Într-o piesă poți cânta despre vid, în alta cânți doar despre sentimente, iar în alta - despre cosmos și nepoate. Fiecare piesă este specială, prin linia sa melodică și prin starea ei generală înfățișată de text. Dar noi nu stăm cu dicționarul tehnic în mână, ca să căutăm tot felul de expresii care să pară mai ciudate", declara Marcel, într-un interviu acordat site-ului de știri moldovean diez.md.
Ultimul disc al trupei, numit "Haosoleum", a fost lansat pe piață în octombrie 2015. Pentru concertul de pe 26 martie, de la București, Alternosfera își invită fanii de pe facebook să voteze ce melodii vor să asculte în concert. Aveți de ales din 77 de piese, iar în top până acum se află: "?nchisoare albă", "Flori de Mai" și "Ne unește, ne desparte".
Alexandrina Hristov & band
Alexandrina este o mai veche cunoștință a revistei "Formula AS", care îi apreciază deopotrivă personalitatea și numeroasele talente artistice. (O găzduim chiar în numărul acesta cu un interviu.) Frumoasa basarabeancă din Chișinău s-a născut pe 5 mai 1978, și este fiica pictorului Victor Hristov. Dar dragostea pentru artă nu i-a venit doar pe linie paternă, căci și mama ei, pe care a pierdut-o la frageda vârstă de 13 ani, era profesoară de franceză, cu înclinații muzicale. Alexandrina a studiat pianul de la 8 la 15 ani, s-a înscris la Colegiul de Arte Plastice, apoi la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Artist complex, Alexandrina a reușit să-și combine cu mare succes cele trei mari pasiuni: muzica, poezia și pictura.
Debutul muzical și l-a făcut pe coloana sonoră a unui film - "Trois femmes de Moldavie", regizat de Paul Cuzuioc, în anul 2005, film a cărui protagonistă a și fost. A urmat mutarea în București, unde a susținut mai multe concerte, la Café Deko. Primul album, "Om de lut" a apărut în 2009, iar cel de-al doilea, "Flori de spin", în 2014. "«Flori de Spin» e o bună bucată din viața mea. Piese noi, piese vechi. Scrise printre triste sau fericite insomnii. Este prima mea experiență în orchestrație muzicală. Flori de spin e feminin și de ascultat în căști. Noaptea, în singurătate", își descrie artista albumul.
Alexandrina cântă atât în limba română, cât și în rusă și franceză, și are un stil muzical greu de definit, o mixtură de jazz, soul, pop și rock alternativ. Apare adesea pe scenă alături de o trupă de instrumentiști compusă din Gabriel Almași, Petre Ionuțescu, Alexei Țurcan, Mihai Moldoveanu și Radu Pieloiu, dar cântă adesea și singură, acompaniată la pian.
Gândul Mâței
Gândul Mâței e o altă formație rock cu mare succes de scenă în România. A luat naștere în 1996, la Chișinău, și a fost compusă inițial din mai mulți absolvenți ai Conservatorului din Republica Moldova: Bogdan Dascăl, Dan Popov și Marcel Micșanschi, singurul "intrus" fiind Nicu Țărnă, un absolvent de film și regie al Academiei de Muzică, Teatru și Arte plastice din Chișinău.
În cei 20 de ani de existență, și-a schimbat componența de mai multe ori, singurul membru care a rămas din trupa inițială fiind tocmai Nicu Țărnă. El este astăzi solistul trupei, dar mai practică și actoria, este și prezentator de televiziune, iar din 2013 este unul dintre cei trei membri ai juriului "Moldova are Talent".
În primii ani de activitate, Gândul Mâței a concertat, asemenea multor trupe tinere, mai mult prin baruri, pentru ca abia în anul 2000 să-și lanseze discul de debut, "Cu Gândul La Ea", care a avut un succes moderat. Prin următoarele două albume, "La Ciocana" (2004) și "GheM în GheM" (2005), trupa a încercat să pătrundă și pe piața rusească și cea ucraineană, editând textele și în limba rusă. Nu au avut însă parte de succesul mult visat, așa că din 2008 și-au întors din nou privirea către piața mai sigură și deja cunoscută din Republica Moldova și de la noi.
Cel mai nou disc al lor - "Generația în Blugi", a fost lansat în 2014 și a fost mult mai bine primit de public și de fani. De altfel, acum trupa pare să fi atins maturitatea și să-și fi găsit o formulă stabilă cu: Nicu Țărnă - voce, Sergiu Iarovoi - chitară, Igor Cristov - clape, Sergiu Rusu - bas, Iurie Berdea - tobe, Petru Hăruță - trompetă.
Bilete pentru Concertul #dinBasarabia găsiți pe iabilet.ro și în rețeaua iabilet. Au prețuri cuprinse între 45 și 60 de lei. Evenimentul este organizat de Centrul pentru Integrare și Dezvoltare PRUT, cu sprijinul Institutului Cultural Român și al Institutului "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru Românii de Pretutindeni, și este înscris într-un lung șir de evenimente, menite să-i familiarizeze mai bine pe români cu locuri, persoane, obiceiuri frumoase din Basarabia. Informații suplimentare puteți găsi pe www.dinbasarabia.ro.