- De mâine vreau să slăbesc. Trebuie să încap din nou în vechea pereche de blugi! Podul casei nu mai trebuie să semene cu un depozit de vechituri! Nici dulapul cu un talcioc! Şi iar n-am fost să-mi văd părinţii duminică! Deşi planurile pe care le facem nu sunt chiar atât de îndrăzneţe, cel mai adesea le realizăm cu mare dificultate, fiindcă ridicăm noi înşine obstacole în calea lor. Şi, adunate în timp, ele devin o povară: mustrări de conştiinţă care rod precum cariul. Dacă vă număraţi printre "oropsiţii" care suferă fiindcă nu-şi duc planurile la îndeplinire, sfaturile care urmează (numite de psihologi "implementarea intenţiilor") sunt trepte sigure care să vă ajute să împliniţi ce vă puneţi în cap -
1. Clarificaţi-vă motivele
Nu arareori, oamenii îşi fixează scopuri care nu li se potrivesc. Aceasta generează conflicte psihice, deoarece ei vor fi obligaţi să acţioneze împotriva nevoilor lor reale. Aşadar, scrutaţi-vă la timp profunzimile sufletului şi puneţi-vă câteva întrebări esenţiale: "Pentru ce vreau să adopt un stil de viaţă sănătos? Ce doresc să obţin pe această cale?" În cazul cel mai fericit, mintea şi corpul, ţelurile explicite şi motivele implicite coincid, iar în acest caz, nu vă va fi prea greu să vă asumaţi eforturile necesare. Aşa cum spun specialiştii, veţi avea o motivaţie intrinsecă.
2. De la viziune la un program zilnic
Cu proiectul vag de a face "mai mult sport" nu veţi reuşi niciodată să vă împliniţi un vis, de exemplu pe acela de a slăbi. O viziune trebuie descompusă în ţeluri mai mici, gândite pe un termen mai scurt: alcătuiţi-vă un plan de antrenament, stabiliţi un program de alergare, procuraţi-vă încălţămintea adecvată şi aşa mai departe.
3. Precizaţi locul şi momentul
Daţi planurilor dvs. un caracter concret: "În fiecare vineri, la ora 16, voi face o alergare de şase kilometri în parc. "Sâmbăta, după micul dejun, voi face ordine în bufetul din bucătărie." Pe baza experienţei acumulate în practică, specialiştii au ajuns la concluzia că pacienţii aflaţi în faza de recuperare îşi recâştigă mai uşor mobilitatea după externarea din spital, dacă li se cere să aştearnă pe hârtie un plan, fie el şi sumar, de activitate fizică.
4. Fiţi propriul dvs. şef
Oamenii doresc să-şi hotărască singuri soarta. Posibilitatea de a decide liber le sporeşte motivaţia. Un studiu a pus în evidenţă faptul că participanţii la un program de slăbire scădeau mai mult în greutate, atunci când li se dădea libertatea de a alege personal paşii pe care trebuiau să-i urmeze. Aşadar, un plan flexibil, care permite suficientă libertate de mişcare, promite mai mult succes decât un program rigid.
5. Procuraţi-vă sprijin
Nu oricine poate fi un luptător pe cont propriu. De aceea, asiguraţi-vă că veţi primi sprijinul de care aveţi nevoie: membri ai familiei care să vă încurajeze şi să vă menţină vii în minte scopurile pe care vi le-aţi fixat; o vecină, dispusă să facă jogging împreună cu dvs. la sfârşit de săptămână.
Un mod de viaţă disciplinat poate fi deprins prin exerciţiu: pentru o vreme, impuneţi-vă să duceţi consecvent la îndeplinire o sumă de mici îndatoriri care vă sunt neplăcute - de pildă, faceţi patul în fiecare zi, spălaţi vasele imediat după ce mâncaţi şi aşa mai departe. Astfel vă veţi antrena capacitatea de rezistenţă, necesară unor proiecte mai importante şi, totodată, vă veţi întări voinţa şi autocontrolul.
Psihologii compară voinţa cu un muşchi: ea poate fi epuizată prin suprasolicitare, dar şi consolidată printr-un antrenament asiduu. De exemplu, s-a constatat în urma unor experimente că dreptacii care au fost obligaţi, timp de trei săptămâni, să-şi execute activităţile obişnuite cu mâna stângă, în locul celei drepte, s-au dovedit ulterior net superiori participanţilor neantrenaţi, în momentul când s-au aflat cu toţii în faţa unor sarcini care le puneau serios la încercare voinţa.
7. Concentraţi-vă asupra unui singur scop
Ocupaţi-vă exclusiv de obiectivul cel mai important pentru dvs. în prezent. Dacă vă pregătiţi pentru un examen, nu este deloc o idee bună să vă lăsaţi tocmai acum de fumat - acestea două concomitent vor constitui o povară prea mare pentru autodisciplina şi voinţa dvs. Căci, autocontrolul vă consumă resursele nervoase, iar ele nu sunt nelimitate. Testele efectuate de specialişti au arătat cu claritate modul cum se uzează voinţa. Tuturor subiecţilor le-au fost oferite bomboane de ciocolată. Cei ce făcuseră mai înainte un exerciţiu de autocontrol au reuşit în mai mică măsură să-şi stăpânească impulsul de a mânca dulciurile, comparativ cu alţii, care nu-şi diminuaseră puterea voinţei.
8. Încărcaţi-vă bateriile
Odihna redă voinţei forţa pierdută: trei minute de recreere activă au darul de a vă reîmprospăta resursele coborâte la cota de avarie. Astfel, în perioadele când voinţa dvs. este supusă la eforturi deosebite, diversele metode de relaxare vă pot ajuta să nu vă abateţi de la ţelul pe care vi l-aţi ales.
9. Menţineţi direcţia
Concentraţi-vă stăruitor asupra ţelurilor dvs., astfel încât să nu pierdeţi nicio clipă controlul atenţiei. Această sintagmă utilizată de psihologi semnifică abilitatea de a te raporta în permanenţă la ţinta pe care ţi-ai propus-o şi de a nu te lăsa deturnat. Controlul atenţiei reprezintă una din principalele componente ale unei voinţe ferme.
10. Aruncaţi o privire realistă în viitor
Fantezia vă poate fi de folos, pentru a vă stimula motivaţia. Imaginaţi-vă, de pildă, cum va fi atunci când vă veţi atinge scopul legat de slăbit: starea de bine, asigurată de alimentaţia sănătoasă şi de practicarea sportului; supleţea siluetei; buna dispoziţie întreţinută de activităţile sportive. Puneţi apoi în contrast această imagine, cu realitatea care se opune îndeplinirii dorinţelor dvs.: tentaţia de a muşca din croasantul cu cremă de ciocolată; lupta pe care trebuie s-o duceţi cu sine, pentru a renunţa la lift şi a urca scările pe jos până la etajul patru; oboseala de după orele de program, care vă reţine să mergeţi la un studio de fitness şi vă înduplecă să porniţi agale spre casă, unde vă puteţi cuibări în fotoliul dvs. comod, cu o ceaşcă de cafea sau o bere.
Procedeul descris mai sus poartă numele de "contrastare mentală". El constă atât în conştientizarea viitorului la care aspirăm, cât şi a obstacolelor ce ne despart de el. Alăturarea lor insuflă o energie nouă şi dă naştere dorinţei de a elabora un proiect concret. Atitudinea persoanei în cauză se schimbă spontan, fără vreun impuls venit din afară, deoarece ea îşi dă seama că, pentru a-şi realiza scopurile, este necesar să întreprindă ceva.
Potrivit dovezilor furnizate de studii, contrastarea mentală duce la stabilirea fermă a unor obiective şi, în continuare, la acţiuni încununate de succes, în vreme ce rămânerea la stadiul unor reprezentări vagi ale viitorului, ca şi îngrijorarea obsesivă legată de eventualele piedici, nu permit ieşirea din pasivitate.
11. Folosiţi puterea obişnuinţei
Când sunteţi deprinşi deja cu anumite situaţii şi acţiuni, economisiţi din eforturile de voinţă: nu mai staţi mult pe gânduri, întrebându-vă cum ar fi mai bine să procedaţi, ci acţionaţi pur şi simplu. Obişnuinţele se formează prin repetare. Dacă dvs. veţi face un lucru benefic pentru sănătate, iar aceasta se va întâmpla de fiecare dată la aceeaşi oră şi în acelaşi loc, de exemplu dacă vă veţi începe ziua cu 15 minute de gimnastică în camera de zi, înainte de micul dejun, sau veţi urca mereu la etaj pe scară, şi nu cu liftul, respectivele atitudini şi gesturi vor deveni treptat automate, manifestându-se fără niciun fel de strădanii din partea dvs.
12. Luaţi în calcul şi posibilitatea unui eşec
Rateurile sunt absolut normale. Le puteţi valorifica, învăţând din ele care situaţii sunt deosebit de riscante şi în ce împrejurări vă vine mai uşor să rămâneţi fideli ţelurilor dvs. Important este să limitaţi daunele: o ţigară sau o bucăţică de ciocolată se pot accepta, dar nu mai multe; dacă astăzi v-aţi neglijat antrenamentul, reluaţi-l mâine.
13. Bucuraţi-vă de succese
Rememoraţi-vă realizările din trecut. Observaţi chiar şi paşii mărunţi făcuţi pe calea hotărâtă de dvs. şi mândriţi-vă cu ei. Nimic nu ne motivează mai mult ca sentimentul reuşitei.