Lămuririle pe care mi le solicitaţi cu privire la particularităţile epilepsiei cu crize focale sunt următoarele: pentru început, trebuie amintit că celulele nervoase comunică între ele prin semnale electrice, iar o criză epileptică apare atunci când există o modificare bruscă a acestor semnale, determinând dezorganizarea neuronilor. Practic, în timpul unei crize epileptice, anumiţi neuroni trimit semnale anormale ce împiedică ceilalţi neuroni să funcţioneze normal, determinând astfel modificări temporare în senzaţii, comportament, mişcări sau stare de conştienţă. În ceea ce priveşte epilepsia cu crize focale, aceasta se caracterizează prin simptome clinice sugestive pentru localizarea focarului de descărcare neuronală şi prin păstrarea stării de conştienţă. De la caz la caz, se pot produce manifestări motorii (cu focar contralateral manifestării clinice) strict localizate, crize posturale, afazice, de tip expresiv sau receptiv, crize senzitive, crize senzoriale (iluzii, halucinaţii), crize vegetative (hipertermie, hiperhidroza) etc.
Dintre principalele cauze generatoare de crize epileptice aş aminti infecţiile cerebrale, abcesele cerebrale, traumatismele, tumorile, intoxicaţiile cu alcool, sevrajul, intoxicaţiile cu medicamente, bolile vasculare cerebrale, bolile degenerative, bolile sistemului imunitar, câteodată chiar anumite parazitoze şi SIDA.
Tratamentul epilepsiei vizează, în primul rând, evitarea factorilor declanşatori (hipoglicemia, consumul de alcool, cafea, privarea de somn etc). Medicamentele constituie prima linie terapeutică în cazul epilepsiei, şi pentru multe tipuri, el reprezintă o metodă eficientă de a controla crizele. Protocoalele terapeutice în cazul epilepsiei sunt complexe şi, de aceea, trebuie să discutaţi cu medicul dvs. curant despre efectele adverse ale diferitelor antiepileptice. Este important să respectaţi indicaţiile acestuia şi instrucţiunile de pe prospect. Administrarea regulată a medicaţiei ajută la menţinerea unui nivel constant al medicamentului în sânge.
În cazul în care medicamentele nu sunt eficiente sau prezintă efecte adverse severe, o altă opţiune terapeutică poate fi stimularea vagală (a nervului vag) cu ajutorul unui dispozitiv implantat sub claviculă. Dispozitivul stimulează creierul într-un regim intermitent, conform unui program ce se poate ajusta. Stimularea are, în cazul unor pacienţi, un efect inhibitor asupra crizelor convulsive, chiar dacă mecanismul de producere nu este pe deplin elucidat.
Deşi nu poate suplini medicaţia alopată, medicina naturistă vine în completarea acesteia prin remedii ca Sovârvul, Trei fraţi-pătaţi, uleiurile esenţiale de Rozmarin, Busuioc, Cajeput şi Cimbrişor, ori produse complexe de tipul GABA (acid gama aminobutiric), Revidox, Valerinal sau 5-HTP (5-hidroxitriptofan). Pentru lămuriri suplimentare contactaţi-mă telefonic! Să auzim numai de bine!
VASILE STANCIU - fitoterapeut, Bucureşti, tel. 0724/37.32.48, 0755/77.08.50
"La doar 36 ani, soţul meu are glioblastom multiform"
(Răspuns pentru GEORGIANA - Cluj, F. AS nr. 840)
Glioblastomul este cea mai agresivă varietate de tumoră malignă ce afectează sistemul nervos central, derivată din ţesut glial (celule non-nervoase). Dacă la unele tipuri de tumori (astrocitom), creşterea este lentă, în cazul glioblastomului, dezvoltarea este foarte rapidă, distrugând celulele nervoase normale şi producând stări de vomă, cefalee, somnolenţă, creşterea tensiunii intracraniene.
Acest tip de tumori au o invazivitate accelerată şi fiind prost delimitate, după tratamentul prin ablaţie chirurgicală şi radioterapie recidivează în general având un prognostic sumbru. Aceste tumori răspund însă foarte bine la tratamentul cu Tien Hsien Lichid, Tre-en-en, Essiag, Anticancerlin, Bio Bran 1000/ MGN-3, Ganoderma şi regim alimentar bazat pe sucuri naturale, ceaiuri antitumorale, legume, grâu germinat, fructe etc.
Multă sănătate!
"Am fost diagnosticat cu sindromul Devic"
(Răspuns pentru MANFRED BROTENGEIER - Reşiţa, F. AS nr. 843)
Boala Devic, afecţiune de care suferiţi, a fost descoperită şi studiată de medicul francez E. Devic, fiind asemănătoare cu scleroza multiplă. Poate produce progresiv paralizia muşchilor striaţi şi a nervilor optici (neuromielită optică), inflamaţia măduvei spinării sau chiar nevrită retrobulbară, caz în care se poate pierde rapid vederea unilateral, iar la mişcările ochiului, apare durere.
Afectarea creierului şi a măduvei spinării duce la apariţia de parestezii, contracturi, furnicături, înţepături, paralizii, dureri musculare, tulburări de echilibru şi de coordonare, de mobilitate şi de vedere. Cauza este necunoscută. Boala durează în medie 25 de ani. Cea mai importantă investigaţie este examenul IRM. Tratamentul constă în corticosteroizi (cortizon), glucocorticoizi (Prednison, Solu Decortin, Hidrocortizon) sau tratament naturist, cu regim preponderent vegetarian, în paralel cu: Tien Hsien Liquid, Neurooptimizer, IPG Optimizer, Holycang, Polinesian Noni. În lipsa tratamentului, leziunile neurologice pot fi importante, imobilizând pacientul la pat.
Multă sănătate!
Dr. IOAN GH. MĂRGINEAN - medic primar ORL - C.M.I. "SANOMED" Sibiu, Bd. Victoriei nr. 6, tel. 0722/73.52.72
"La doar 8 luni, băieţelul meu are otită seroasă bilaterală"
(Răspuns pentru "O mămică îngrijorată", F. AS nr. 1192)
Otita seroasă sau seromucoasă, afecţiune frecventă la copilul mic, se defineşte prin existenţa unui epanşament (lichid sero-mucos) al urechii medii, în spatele membranei timpanice, fără simptome de inflamaţie acută. Otita seroasă reprezintă aproximativ 30% dintre afecţiunile inflamatorii otice. În cazul băieţelului dvs., în vârstă de 8 luni, medicul specialist O.R.L. şi medicul pediatru vor investiga un eventual deficit imunitar fiziologic, o dischinezie ciliară primitivă, prezenţa vegetaţiilor adenoide ("polipi") sau a unei malformaţii velo-palatine a sugarului. Infecţiile acute ale căilor respiratorii superioare ale copilului sunt asociate sau urmate frecvent de apariţia unei otite seroase sau sero-mucoase. Agenţii patogeni sunt grupaţi în colonii, la nivelul amigdalelor, al vegetaţiilor adenoidiene hipertrofiate, constituind, pe lângă un factor de obstrucţie tubară, şi sursa de infecţie a urechii medii. Această situaţie este frecventă la sugar şi copilul mic, la care trompa auditivă este scurtă şi orizontală, ceea ce favorizează refluxul bacterian dinspre rino-faringe (nas), spre urechea medie ("urechea copilului este ca o cameră cu uşa deschisă"). Otita seroasă poate să se repete de mai multe ori într-un an, în urma unor noi infecţii acute ale căilor aeriene superioare şi a unor factori favorizanţi locali, ducând astfel la apariţia otitei seroase recurente şi a otitei seromucoase. Tratamentul otitei seroase la sugar şi copilul mic constă în:
* aspiraţii nazale, de 2-3 ori/zi, urmate de instilaţii de vasoconstrictoare (ser efedrinat 0,5%) şi/sau apă de mare sterilă tip Nazomer, Sterimar, Rhinomer;
* pentru o eficacitate maximă a tratamentului, capul copilului va fi înclinat spre urechea bolnavă. Menţinerea acestei poziţii timp de un minut favorizează deschiderea trompei auditive şi remiterea simptomatologiei: durere şi senzaţia de ureche înfundată;
* pulverizaţi 20-30 pufuri de Ocnasept (aerosol salin 100% natural) deasupra patului şi în cameră, în vederea optimizării microclimatului ambiental şi a îndepărtării alergenilor. Menţinerea unei igiene normale a aerului respirat şi a permeabilităţii foselor nazale, cu o respiraţie nazală corectă, sunt condiţii obligatorii în vederea succesului terapeutic;
* 10 zile de aerosoli, cu câte o fiolă de hemisuccinat de hidrocortizon a 25 mg/zi diluată în 10 ml ser fiziologic şi divizată în 3 şedinţe de aerosoli;
* administrarea de antiinflamatoare şi antialergice, timp de 7-10 zile;
* tratamentul cu antibiotice, în otita seroasă, este indicat numai în pusee acute, la recomandarea medicului. Evitaţi gentamicina şi alte medicamente cu potenţial ototoxic!
* unele cazuri beneficiază de aplicarea tubului diabolo, pentru aeraţie transtimpanală;
* este recomandată aerosoloterapia salină în staţiunea Ocna-Sibiului.