- Iubitorii de natură din România şi prietenii ei de peste hotare au primit o veste şocantă: Retezatul nu mai este "Peisaj Forestier Intact" (PFI). Cât de gravă este această situaţie şi cine sunt responsabilii?
- Este o situaţie foarte gravă: sub ochii noştri, tocmai a fost distrus cel mai vast templu al naturii din Europa. Munţii Retezat-Godeanu-Ţarcu-Vîlcan adăposteau cea mai vastă sălbăticie din întreaga zonă de climă temperată a Europei. A fost ceea ce cercetătorii numesc un "Peisaj Forestier Intact", o zonă care se distinge prin suprafeţe de cel putin 50.000 de hectare de ecosisteme forestiere în care influenţa omului este minimă. Minunea naturii din România măsura, în anul 2006, când a fost identificată, 101.000 hectare, adică de aproape 10 ori suprafaţa Bucureştiului. De curând, am fost nevoiţi să facem tragicul anunţ că Retezatul şi-a pierdut statutul de PFI, deoarece a fost ciuntit din toate părţile. La nivel politic, vinovaţi sunt toţi miniştrii mediului, din 2007 încoace - Borbely, Varga, Plumb etc. - care au ignorant studiul făcut în 2006 de Attila Korodi, şi care spunea negru pe alb că zona trebuie protejată. Pe lista neagră este şi fostul preşedinte Băsescu, care a iniţiat asfaltarea, fără sens, a DN 66A până spre Valea Cernei. Vinovate sunt şi companiile care au tăiat sau au prelucrat pădurea în zona respectivă. Cele mai mari sunt austriecii Schweighofer şi Kronospan, firma românească "Succes" şi baronul Kendeffy.
- Cum a fost posibil ca nişte companii private să hăcuiască în văzul lumii cea mai frumoasă pădure a României?
- Răspunsul, pe scurt, este corupţia şi ignoranţa, până la cel mai înalt nivel. Holzindustrie Schweighofer, prin firma sa de achiziţii Cascade Empire, a furat cel puţin 1000 de hectare de pădure de la Composesoratul Câmpu lui Neag. O mare parte din păduri sunt chiar în aria ce trebuia protejată. Începând cu anul 2006, firma austriacă a exploatat aceste păduri în mod sistematic. I-am somat încă din anul 2007 să înceteze. Au făcut promisiuni pe care şi le-au încălcat în mod repetat. Ultima oară, i-am prins exploatând acolo anul acesta, în septembrie, la limita pădurii cu golul alpin. Au făcut un drum forestier chiar prin sălbăticie, tocmai până în golul alpin, şi au scos de acolo cei mai frumoşi arbori! Pădurea aceea este certificată ca bună pentru exploatare! Îmi vine foarte greu să înţeleg cum este posibil ca "Forest Stewardship Council" (FSC) să dea asemenea aprobări, pentru păduri furate de la comunităţi locale şi în care se lucrează încălcând legislaţia de mediu. Săptămâna aceasta, depunem o plângere pentru acest caz concret. Tot pe Schweighofer l-am prins cu mâţa în sac şi pe partea cealaltă a Retezatului, pe Valea Râu Şes. Acolo, în plin Parc Naţional Retezat, ex-ministra Lucia Varga a semnat în ultima zi a mandatului să se scoată 10 mii de metri cubi de lemn, pe motiv că bieţii arbori ar fi atacaţi de nişte insecte. Doamna ministru se pare că n-a auzit că acele insecte sunt locuitori obişnuiţi ai unui ecosistem de conifere. Pentru câţiva copaci afectaţi, s-a făcut acolo un jaf şi în 2011, cu voia ministrului Borbely, şi a continuat şi sub sceptrul lui Varga, în 2014. Lemnul, în cea mai mare parte din arbori sănătoşi şi valoroşi, a ajuns, în perioada februarie-noiembrie 2014, mai ales la Schweighofer şi Kronospan. Schweighofer a minţit ani de zile pe site-ul său oficial, unde scria că nu acceptă arbori din parcuri naţionale şi naturale. După ce am publicat această investigaţie, în decembrie, anul trecut, şi-au reiterat angajamentul, dar este greu să mai avem încredere în ei. La una dintre întâlnirile pe care le-am avut cu conducerea companiei Schweighofer la Viena, le-am adus la masă experţi internaţionali în inspecţie şi certificare. Le-am propus să înfiinţăm un nou sistem de certificare, dar când au văzut că le cerem transparenţă totală, au dat-o cotită.
În partea munţilor Godeanu, cel mai mare jaf a fost făcut de firma gorjeană Succes. În ultimii 5 ani, firma asta a exploatat făgete naturale de pe aproape toate văile care se varsă din munţii Godeanu, în râul Cerna. De la lucrători din pădure, şefi de ocol din zonă, şi până la Gerald Schweighofer, multe guri mi-au spus că în spatele firmei "Succes" ar fi Victor Ponta. Ar fi bine ca DNA-ul să verifice legăturile între fostul premier şi Nicolae Sarcină, patronul "Succes" care... a decimat cu succes pădurile istorice ale României.
Şi ca radiografia să fie completă, ar mai fi de spus că în munţii Ţarcu şi Retezat, baronului Kendeffy i-au fost retrocedate, ilegal, peste 10.000 de hectare de pădure! În Ţarcu s-a apucat de tăiat de câţiva ani, distrugând astfel alte teritorii preţioase din peisajul forestier intact. Nu am înţeles cum a fost posibil ca statul român să retrocedeze unui cetăţean străin, o pădure pentru care România a plătit familia Kendeffy în aur şi bani. Am pregătit un proces pentru a face dreptate şi îl chemăm pe Kendeffy în judecată. Cei care i-au dat pădurea ar trebui şi ei pedepsiţi.
- Noul Cod Silvic, numărul de urgenţă 112, pentru a suna la Radarul Pădurilor, şi Garda Forestieră, aceste noi măsuri luate de autorităţi, au avut vreun efect concret în tăierile ilegale?
- "Radarul Pădurilor" este un instrument extrem de modern şi de sofisticat, dublat de o bază de date naţională, unde intră toate parcelele de pădure, proprietarii, amenajamentele silvice, firmele de exploatare, de transport şi de procesare. Dacă s-ar folosi cum trebuie, nu am mai avea probleme cu tăierile ilegale. Dar guvernul nu alocă suficienţi bani pentru angajaţi, care să îl aplice corespunzător. Închipuie-ţi că cine are acces la acest sistem poate vedea, în timp real, dacă un camion cu lemne a ieşit dintr-o pădure unde nu se permit tăieri! Din păcate, până acum nu am auzit de niciun flagrant pe această bază. Le-am propus încă din decembrie, anul trecut, imediat după ce s-a lansat Radarul Pădurilor, să cooperăm, întrucât avem expertiza pe investigaţii, însă au ales să doarmă în sucul corupţiei. Cât despre nou-înfiinţata Gardă Forestieră, ea este deocamdată un joc de glezne. Este fostul inspectorat silvic (ITSRV), unde sunt câţiva inspectori buni, dar şi mulţi corupţi. S-a schimbat organigrama, dar eficienţa nu a apărut încă.
"Jumătate din lemnul exploatat în România este ilegal"
- De curând, ai susţinut o conferinţă de presă în Viena, unde ai tras un semnal de alarmă în legătură cu pădurile României. De ce ai ales Viena şi care au fost principalele lucruri transmise?
- Recent am participat, alături de mai multe organizaţii internaţionale, la conferinţe de presă, ţinute în zile consecutive, la Viena şi la Bucureşti, pentru a trage un nou semnal de alarmă. Raportul lansat cu această ocazie şi intitulat "Jefuirea ultimei păduri" arată că jumătate din lemnul exploatat în România este ilegal. Mai mult, raportul arată că principalul factor care conduce tăierile ilegale este firma austriacă Schweighofer. Cu această ocazie, autorităţile forestiere din Austria au primit o sesizare oficială, legată de încălcarea regulamentului european privind comerţul cu lemn ilegal pe piaţa europeană. Austria a fost şocată, pentru că Schweighofer avea o reputaţie excelentă acolo. La conferinţă, ne-am unit forţele cu WWF Germania, WWF Austria şi Environmental Investigation Agency (EIA), ceea ce a dat o greutate serioasă acuzaţiilor. Cei de acolo au spus că nu au mai văzut de 8 ani atâta presă la o conferinţă pe teme de mediu.
- Care a fost reacţia jurnaliştilor austrieci când au aflat că un conaţional al lor este inamicul public numărul unu al pădurilor româneşti? Dar autorităţile austriece? Au avut vreo reacţie?
- Prezenţa în număr uriaş a ziariştilor la conferinţă şi faptul că s-a relatat despre tăierile ilegale din România la televiziunea naţională din Austria şi în toate ziarele, radiourile şi revistele mari de acolo spune multe. Chiar cel mai mare ziar financiar, "Wirtschaftsblatt", l-a pus la zid pe Schweighofer, deşi publicaţia protejează, de obicei, firmele austriece. În schimb, clienţii Schweighofer din Austria, care vând lemn de foc din pădurile noastre seculare, nu au reacţionat. Supermarket-uri precum SPAR, magazine de bricolaj precum OBI sau Hornbach vând brichete şi peleţi marca Schweighofer "made in România", deoarece au încredere în certificarea FSC şi PEFC. Mă întreb cine va plăti pentru pădurile României şi pentru consumatorii înşelaţi, când Schweighofer va pierde şi aceste certificări.
"Romsilva este furnizorul numărul unu de lemn pentru Schweighofer"
- Anul acesta, în timpul investigaţiilor tale pentru salvarea pădurilor, viaţa ţi-a fost pusă în pericol de mai multe ori. Ai fost la un pas de a fi linşat şi ai fost spitalizat. Ce te face să mergi mai departe şi să îţi asumi asemenea riscuri?
- A fost un an cu multe evenimente neplăcute. Acţiunile violente ale mafiei pădurilor împotriva noastră şi reacţia obosită a autorităţilor este, într-un fel, şi oglinda societăţii în care trăim. Din păcate, simt că agresiunile la care am fost supus nu s-au terminat, pentru că România abia zgârie corupţia şi am impresia că nu doreşte cu adevărat să o învingă. Legile sunt încă proaste, iar implementarea lor lasă enorm de dorit. Amenajamentele silvice se fac din ce în ce mai prost, iar Guvernul a pus lupul paznic la oi, dând chiar şi parcurile naţionale şi naturale pe mâna Romsilva, care este furnizorul numărul unu de lemn pentru Schweighofer. Deşi pădurile din Parcurile Naţionale înseamnă doar 1% din suprafaţa ţării, se taie chiar şi în acestea... Din fericire, mai avem câteva păduri virgine, care împreună însumează suprafeţe de 218.000 hectare, adică mai mult decât restul Europei la un loc! 11% din pădurile virgine vor intra în curând în patrimoniul mondial UNESCO. Alte 8% sunt protejate prin legislaţia naţională, în diferite rezervaţii stricte. Restul de 81% sunt însă în pericol maxim. Pentru protejarea lor, sunt dispus să îmi asum orice risc. Voi face tot ce îmi stă în putere să salvăm aceste păduri virgine ale României, care încă arată aşa cum au fost create la începutul lumii.