Prâslea, drogurile şi ţiganii din dosul scenei
În ce-l priveşte pe Bregovic, iugoslavul în vârstă de 65 de ani, el n-ar prea avea nevoie de prezentare, fiind divinizat de români. Fostul rocker de succes este azi un adevărat punct de reper al muzicii din Estul Europei, unul dintre cei mai cunoscuţi şi iubiţi cântăreţi şi compozitori. Fiu al unui militar de carieră croat şi al unei sârboaice, Goran a moştenit dragostea de muzică de la tatăl lui, nu însă şi talentul acestuia pentru vioară. Aşa că, după numai doi ani de studii, a fost dat afară de la secţia de vioară a şcolii de muzică, unde îl înscriseseră părinţii, pe motiv că: "Nu avea nicio urmă de talent". Însă nu s-a lăsat bătut şi a învăţat de unul singur să cânte la un instrument care îl atrăgea mult mai mult - chitara. La 16 ani îl găsim cântând folclor într-o "kafana" (o formă de bistrou) în orăşelul Konjic. Putea lua decizii de unul singur, căci părinţii divorţaseră, iar mama îl cam lăsase de capul lui. Câţiva ani mai târziu, tânărul Goran străbătea, deja, Europa, cu trupa Kodeksi. Nu mai cânta muzică populară, ci melodii la modă, prin baruri şi localuri care mai de care mai deocheate. Este şi perioada în care se lasă tentat de mirajul Nirvanei, induse de droguri. La mai bine de patru ani de când "evadase" de-acasă, mama şi fratele lui mai mic îl găsesc prin Italia, la Napoli. Goran avea de-acum 20 de ani, cânta într-un bar de strip-tease şi nu era străin de LSD. Mama a fost cea care l-a convins să se întoarcă acasă, la Sarajevo, şi l-a pus să-i promită că va renunţa la droguri. "A fost bine că m-am oprit. Dacă nu renunţam, azi nu mai eram în stare să gândesc cu propriul meu creier...", mărturisea el într-un interviu publicat anul trecut în "Formula AS".
Întors la Sarajevo, s-a înscris la Universitate ca să studieze filosofia. Dar mintea îi era mai mult la cântat decât la învăţat. "Muzica a fost cea care m-a salvat de la un destin extrem de trist, şi anume, acela de-a preda... marxismul. Am înregistrat un disc şi am devenit, peste noapte, un star". Fără să-şi dea seama, Goran pusese bazele uneia dintre cele mai faimoase trupe rock din Iugoslavia - "Bijelo Dugme". Din 1974 şi până în 1989, trupa a tronat în fruntea topurilor din ţara vecină. Dar chiar şi atunci când el cânta rock, inima îi vibra pe alte acorduri. A îmbrăţişat ritmurile ţigăneşti, deşi nu se născuse cu ele în sânge. Era fascinat de muzica asta plină de viaţă, şi prea puţin băgată în seamă de tânăra generaţie şi de lumea bună. "Poate că nu o să vă vină să credeţi, dar pe vremea când eu cântam cu Bijelo Dugme, aveam mereu în culise câte o trupă de ţigani, care ne ridica moralul înainte să ne facem propriul show." Şi chiar înainte ca trupa lui rock să se destrame, i s-a oferit şansa fantastică de-a experimenta în zona ritmurilor ţigăneşti care îl atrăgeau atât de mult. Regizorul Emir Kusturica i-a propus să compună muzica pentru "Vremea ţiganilor" (1988). Filmul are un succes nebun şi va obţine premiul pentru "Cel mai bun regizor", la festivalul de la Cannes. Mulţumită lui Kusturica, Goran ajunge celebru în întreaga lume. A urmat însă războiul din Iugoslavia şi în loc să-şi savureze succesul acasă, artistul se refugiază la Paris. Abia atunci când lucrurile au început să se mai limpezească, a început să-şi împartă timpul între metropola franceză şi Belgrad, fără a reveni definitiv acasă. De altfel, soţia lui Bregovic, Dzenana Sudzuka, şi cele trei fiice: Ema (n.1995), Una (n. 2002) şi Lulu (n. 2004), locuiesc şi azi la Paris. Kusturica, care îi este bun prieten, i-a fost cavaler de onoare la nuntă, în 1993.
Văzând cât de bine le-a ieşit "Vremea ţiganilor", Goran a acceptat să mai compună coloana sonoră pentru încă două filme, de acum celebre, ale lui Emir Kusturica: "Arizona Dream" (1993) şi "Underground" (1995). În paralel, îi mai reuşeşte încă o coloană sonoră pentru un film de succes, de data aceasta istoric, "Regina Margot" (1994), în regia lui Patrice Chéreau. "Nu sunt un bun compozitor de muzică de film. Am avut însă norocul să lucrez pentru nişte filme foarte bune", afirma el cu modestie.
După despărţirea de "Bijelo Dugme" şi succesul în lumea cinematografiei, Goran a ajuns să lucreze cu artişti renumiţi, precum Iggy Pop şi Cesaria Evora, dar şi cu ţigani faimoşi şi talentaţi, ca Eugene Hütz, de la "Gogol Bordello", cu Gipsy Kings sau cu Florin Salam. România l-a atras ca un magnet datorită cântăreţilor ei excepţionali cu origini ţigăneşti. Goran se mândreşte că a cântat o noapte întreagă pe un hol dintr-un hotel din Brazilia, cu Taraful Haiducilor. "A fost o noapte pe care nu o vor uita cei care au fost acolo. Ieşeau oamenii din camere în toiul nopţii şi dansau cu noi, într-un jam-session nesfârşit", povestea el.
Cel mai nou disc al muzicianului iugoslav se numeşte "Şampanie pentru ţigani" (2012) şi este un album pe care el îl dedică etniei romilor. "Ţiganii trăiesc cu noi în Europa de peste şase secole şi ne-au lăsat drept moştenire culturală o poftă de viaţă nebună şi bucurie prin muzica lor. Cu toate astea, nu sunt acceptaţi şi duc o viaţă grea", spunea el într-un interviu televizat.
* Rona Hartner este cea de-a doua vedetă de renume mondial, invitată la festival. Focoasa actriţă şi cântăreaţă româncă va urca pe scenă alături de Orchestra Zuralia, pentru a vă încânta cu melodiile ei cu parfum balcanic şi inflexiuni de jazz. Rona este în plin proces de promovare a celui mai nou disc al ei: "The Balkanik Gospel", lansat pe 8 aprilie a.c.
* Trupa bucureşteană Mahala Rai Banda, creată în 2004, în jurul violonistului Aurel Ioniţă, este mai cunoscută în lume decât acasă. Abia ce s-a întors de prin străinătăţuri, din Norvegia, de la Nordland Musikfest, că a şi încins spiritele la dans la "Festivalul de pe strada Armenească", din Capitală. Iar după "Baro Foro", Mahala Rai Banda îşi strânge din nou bagajele, ca să ajungă, în septembrie, la Festival d'Île de France.
(Dacă vă hotărâţi, deci, să mergeţi la "Baro Foro", aveţi toate şansele să trăiţi un sfârşit de vară dezlănţuit, când focul muzicii va bate vipiile solare.)
(Bilete puteţi găsi online pe blt.ro sau iabilet.ro, sau la magazinele Muzica şi Cărtureşti. Au preţuri cuprinse între 65 şi 165 lei.)