O seamă de agenţii şi inspectorate ale statului, inclusiv Garda de Mediu, se fac vinovate de a fi ignorat legi şi directive europene, de a fi ignorat consultarea publică în procesul eliberării acestei autorizaţii. Directorul APM, Gheorghe Neagu, un funcţionar căruia organizaţiile de mediu îi contestă orice calificare în domeniu şi orice brumă de etică profesională, fiind numit în funcţie pe criterii exclusiv politice, a mers până acolo cu încălcarea legii, încât s-a antepronunţat în favoarea concernului austriac: "... indiferent de opinia publică şi de alte contestaţii, noi vom emite autorizaţia". Cu un aplomb greu de caracterizat, d-l Neagu susţine că a respectat legea: „Noi am judecat după lege, am parcurs toate etapele procedurale. Că legea e bună sau e rea asta nu e treaba noastră". Ascultându-l, ne amintim de celebrul director Todea, de la Alba Iulia, care vorbea în aceiaşi termeni despre proiectul de la Roşia Montană. E limpede că Gheorghe Neagu n-a învăţat nimic din experienţa confratelui său, lăsându-se „muşcat de şarpe", cum se spune, şi încercând să spargă „zidul" cu capul... Fabrica de la Reci este cea de a cincea a investitorului austriac Holzindustrie Schweighofer, după cele de la Sebeş, Siret, Rădăuţi şi Comăneşti, şi a fost construită fără acord de mediu. Cum să nu studiezi în ce măsură afectează mediul un abator de lemn, care dă de pământ cu câte un munte, în fiecare săptămână? Societatea civilă contestă decizia Agenţiei de Protecţie a Mediului, deoarece este sigură că această fabrică va distruge pădurile din judeţ şi va falimenta micii întreprinzători din industria locală a lemnului. Toro Attila, lider al mişcării ecologiste din Sfântu Gheorghe, citat de jurnalista Mihaela Parghel, a calculat că această fabrică, singură, va provoca tăierea a aproximativ 3.000 hectare de pădure, în fiecare an. Prin deducţie, calculăm circa 15.000 de hectare de pădure defrişată anual în favoarea celor cinci fabrici austriece din România! În zece ani, vom avea o Românie cheală, aşa cum cheală este acvila de pe stema neocomunistă a ţării... Toro Attila are curajul să spună adevărul întreg: "Decizia APM dovedeşte, încă o dată, că autorităţile publice, politicienii şi procesatorii primari de lemn constituie (împreună cu furnizorii corupţi) ceea ce numim «mafia lemnului». În situaţii de criză, din motive de imagine, autorităţile publice mimează, pe moment, lupta împotriva mafiei din care ele însele fac parte, dar atunci când vine vorba de interesele materiale, ele se «redresează» urgent şi prestează din nou în interesul marilor procesatori". O reacţie la fel de dură a avut şi Hans Hedrich, reprezentant al Asociaţiei "Neuer Weg": „Concluzionăm că proiectul de la Reci este un fel de «proiect Roşia Montană» din domeniul lemnului. Chiar dacă pare, până în prezent, a fi mai de succes în procesul de aprobare, decât cel din Munţii Apuseni, credem, totuşi, că într-un final, va avea aceeaşi soartă. Ori moare proiectul de la Reci, ori moare statul de drept în România". Inutil să înşirăm încălcările de legislaţie puse în seama acestui proiect. D-l Hedrich găseşte "nenumărate ilegalităţi flagrante, unele de natură penală". Aşadar, onorabila clasă politică din Austria, care vrea să taie alocaţiile copiilor români, pentru a face o economie, zice-se, de 50 de milioane de euro, se pregăteşte asiduu, prin corporaţia pe care a scos-o la înaintare, să taie la sânge toate pădurile României. Din care vor ieşi (au ieşit deja) miliarde. Bună socoteală, nedreaptă legiuire...
"Roşia Montană a lemnului"
Potrivit ziarelor, aşa-zisul "abator al pădurilor" Schweighofer de la Reci a primit autorizaţie de mediu de la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Covasna.
O seamă de agenţii şi inspectorate ale statului, inclusiv Garda de Mediu, se fac vinovate de a fi ignorat legi şi directive europene, de a fi ignorat consultarea publică în procesul eliberării acestei autorizaţii. Directorul APM, Gheorghe Neagu, un funcţionar căruia organizaţiile de mediu îi contestă orice calificare în domeniu şi orice brumă de etică profesională, fiind numit în funcţie pe criterii exclusiv politice, a mers până acolo cu încălcarea legii, încât s-a antepronunţat în favoarea concernului austriac: "... indiferent de opinia publică şi de alte contestaţii, noi vom emite autorizaţia". Cu un aplomb greu de caracterizat, d-l Neagu susţine că a respectat legea: „Noi am judecat după lege, am parcurs toate etapele procedurale. Că legea e bună sau e rea asta nu e treaba noastră". Ascultându-l, ne amintim de celebrul director Todea, de la Alba Iulia, care vorbea în aceiaşi termeni despre proiectul de la Roşia Montană. E limpede că Gheorghe Neagu n-a învăţat nimic din experienţa confratelui său, lăsându-se „muşcat de şarpe", cum se spune, şi încercând să spargă „zidul" cu capul... Fabrica de la Reci este cea de a cincea a investitorului austriac Holzindustrie Schweighofer, după cele de la Sebeş, Siret, Rădăuţi şi Comăneşti, şi a fost construită fără acord de mediu. Cum să nu studiezi în ce măsură afectează mediul un abator de lemn, care dă de pământ cu câte un munte, în fiecare săptămână? Societatea civilă contestă decizia Agenţiei de Protecţie a Mediului, deoarece este sigură că această fabrică va distruge pădurile din judeţ şi va falimenta micii întreprinzători din industria locală a lemnului. Toro Attila, lider al mişcării ecologiste din Sfântu Gheorghe, citat de jurnalista Mihaela Parghel, a calculat că această fabrică, singură, va provoca tăierea a aproximativ 3.000 hectare de pădure, în fiecare an. Prin deducţie, calculăm circa 15.000 de hectare de pădure defrişată anual în favoarea celor cinci fabrici austriece din România! În zece ani, vom avea o Românie cheală, aşa cum cheală este acvila de pe stema neocomunistă a ţării... Toro Attila are curajul să spună adevărul întreg: "Decizia APM dovedeşte, încă o dată, că autorităţile publice, politicienii şi procesatorii primari de lemn constituie (împreună cu furnizorii corupţi) ceea ce numim «mafia lemnului». În situaţii de criză, din motive de imagine, autorităţile publice mimează, pe moment, lupta împotriva mafiei din care ele însele fac parte, dar atunci când vine vorba de interesele materiale, ele se «redresează» urgent şi prestează din nou în interesul marilor procesatori". O reacţie la fel de dură a avut şi Hans Hedrich, reprezentant al Asociaţiei "Neuer Weg": „Concluzionăm că proiectul de la Reci este un fel de «proiect Roşia Montană» din domeniul lemnului. Chiar dacă pare, până în prezent, a fi mai de succes în procesul de aprobare, decât cel din Munţii Apuseni, credem, totuşi, că într-un final, va avea aceeaşi soartă. Ori moare proiectul de la Reci, ori moare statul de drept în România". Inutil să înşirăm încălcările de legislaţie puse în seama acestui proiect. D-l Hedrich găseşte "nenumărate ilegalităţi flagrante, unele de natură penală". Aşadar, onorabila clasă politică din Austria, care vrea să taie alocaţiile copiilor români, pentru a face o economie, zice-se, de 50 de milioane de euro, se pregăteşte asiduu, prin corporaţia pe care a scos-o la înaintare, să taie la sânge toate pădurile României. Din care vor ieşi (au ieşit deja) miliarde. Bună socoteală, nedreaptă legiuire...
O seamă de agenţii şi inspectorate ale statului, inclusiv Garda de Mediu, se fac vinovate de a fi ignorat legi şi directive europene, de a fi ignorat consultarea publică în procesul eliberării acestei autorizaţii. Directorul APM, Gheorghe Neagu, un funcţionar căruia organizaţiile de mediu îi contestă orice calificare în domeniu şi orice brumă de etică profesională, fiind numit în funcţie pe criterii exclusiv politice, a mers până acolo cu încălcarea legii, încât s-a antepronunţat în favoarea concernului austriac: "... indiferent de opinia publică şi de alte contestaţii, noi vom emite autorizaţia". Cu un aplomb greu de caracterizat, d-l Neagu susţine că a respectat legea: „Noi am judecat după lege, am parcurs toate etapele procedurale. Că legea e bună sau e rea asta nu e treaba noastră". Ascultându-l, ne amintim de celebrul director Todea, de la Alba Iulia, care vorbea în aceiaşi termeni despre proiectul de la Roşia Montană. E limpede că Gheorghe Neagu n-a învăţat nimic din experienţa confratelui său, lăsându-se „muşcat de şarpe", cum se spune, şi încercând să spargă „zidul" cu capul... Fabrica de la Reci este cea de a cincea a investitorului austriac Holzindustrie Schweighofer, după cele de la Sebeş, Siret, Rădăuţi şi Comăneşti, şi a fost construită fără acord de mediu. Cum să nu studiezi în ce măsură afectează mediul un abator de lemn, care dă de pământ cu câte un munte, în fiecare săptămână? Societatea civilă contestă decizia Agenţiei de Protecţie a Mediului, deoarece este sigură că această fabrică va distruge pădurile din judeţ şi va falimenta micii întreprinzători din industria locală a lemnului. Toro Attila, lider al mişcării ecologiste din Sfântu Gheorghe, citat de jurnalista Mihaela Parghel, a calculat că această fabrică, singură, va provoca tăierea a aproximativ 3.000 hectare de pădure, în fiecare an. Prin deducţie, calculăm circa 15.000 de hectare de pădure defrişată anual în favoarea celor cinci fabrici austriece din România! În zece ani, vom avea o Românie cheală, aşa cum cheală este acvila de pe stema neocomunistă a ţării... Toro Attila are curajul să spună adevărul întreg: "Decizia APM dovedeşte, încă o dată, că autorităţile publice, politicienii şi procesatorii primari de lemn constituie (împreună cu furnizorii corupţi) ceea ce numim «mafia lemnului». În situaţii de criză, din motive de imagine, autorităţile publice mimează, pe moment, lupta împotriva mafiei din care ele însele fac parte, dar atunci când vine vorba de interesele materiale, ele se «redresează» urgent şi prestează din nou în interesul marilor procesatori". O reacţie la fel de dură a avut şi Hans Hedrich, reprezentant al Asociaţiei "Neuer Weg": „Concluzionăm că proiectul de la Reci este un fel de «proiect Roşia Montană» din domeniul lemnului. Chiar dacă pare, până în prezent, a fi mai de succes în procesul de aprobare, decât cel din Munţii Apuseni, credem, totuşi, că într-un final, va avea aceeaşi soartă. Ori moare proiectul de la Reci, ori moare statul de drept în România". Inutil să înşirăm încălcările de legislaţie puse în seama acestui proiect. D-l Hedrich găseşte "nenumărate ilegalităţi flagrante, unele de natură penală". Aşadar, onorabila clasă politică din Austria, care vrea să taie alocaţiile copiilor români, pentru a face o economie, zice-se, de 50 de milioane de euro, se pregăteşte asiduu, prin corporaţia pe care a scos-o la înaintare, să taie la sânge toate pădurile României. Din care vor ieşi (au ieşit deja) miliarde. Bună socoteală, nedreaptă legiuire...
Alte articole din acest numar
- Codul Fiscal şi Codul Bunelor Maniere
- TIA ŞERBĂNESCU - "Faza fierbinte a războiului pe Justiţie face scrum credibilităţi şi cariere"
- Răspuns pentru SANDU C. - Arad, F. AS nr. 1170 - "Vă rog să-mi recomandaţi un tratament pentru neuropatie idiopatică"