Minunile Sfântului Luca al Crimeei

Minunile săvârşite de Sfântul Luca al Cri­meei sunt strâns legate de viaţa sa.

El vine şi acum în sălile de operaţie ale spi­talelor, pentru a-i ajuta pe cei ce-l roagă, aşa cum o făcea şi în timpul vieţii. Unii dintre credincioşii cărora el le-a apărut în timpul unor intervenţii dificile, ope­rând cot la cot cu ceilalţi medici, l-au descris fidel, aşa cum îl ştim din fotografiile de epocă - cu barbă albă, purtând ochelari mici şi rotunzi, îmbrăcat într-un halat medical de modă veche. Într-una din mi­nuni, sfântul se foloseşte de acelaşi bis­turiu străvechi, pe care l-a avut în anii de pribegie. Şi toate aceste mărturii vin de la oameni care nu-i cunoşteau viaţa, dar care au avut multă nădejde atunci când l-au rugat să le mijlocească vindecarea.

Zidurile transparente

În spitalul din Simferopol a fost adusă, pentru a fi operată, o fată grav bolnavă. Era într-o stare critică, iar intervenţia ur­ma să fie foarte riscantă, aşa că doctoriţa care urma să o opereze a chemat-o pe ma­ma copilei şi i-a spus că nu-i poate garanta nimic, pentru că nu ştie dacă fetiţa va su­pra­vieţui. Dar cum nu exista o alternativă, micuţa a fost dusă în sala de operaţii.
Zdrobită de durere, mama a ieşit în curtea spitalului şi a început să se roage cu lacrimi în ochi. Avea mare nădejde la doi sfinţi - Sfântul Pantelimon, unul din­tre marii martiri şi doctori fără de arginţi ai pri­melor veacuri creştine, şi Sfântul Luca, ale cărui moaşte se aflau chiar în Simferopol, în catedrala unde păstorise în ultimii ani ca episcop. În timp ce mama se ruga s-a petrecut o minune.Harul ru­găciunii i-a deschis ochiul inimii şi a putut vedea prin pereţii spitalului, ca şi cum ar fi fost de sticlă. Uimită, a asistat la toată operaţia copilei ei. A văzut masa chirurgicală pe care se afla întinsă fetiţa, pe doctoriţă şi pe cei care o asistau. Dar lângă medici mai erau doi bărbaţi, pe care femeia i-a recunoscut din icoane - Sfântul Mu­cenic Pan­telimon, care ţinea în mână o lumânare mare, aprinsă, şi Sfântul Luca al Crimeei. Din când în când, atunci când era nevoie, doctoriţa cerea in­strumentele chirurgicale asistentei, iar aceasta i le întindea, dar, înainte să ajungă în mâi­nile ei, le lua Sfântul Luca şi le dădea apoi doctoriţei. Mama fetiţei a putut privi aşa la toată intervenţia. Când aceasta s-a terminat, pereţii clădirii au redevenit opaci. După ce doctoriţa a ieşit din operaţie, i-a spus femeii: "A mers foarte bine, incre­dibil de bine!". Atunci mama cea greu încercată i-a povestit întreaga vedenie. "Acum înţeleg de ce, cât timp am operat şi voiam la un moment dat vreun instrument chirurgical, nu apu­cam să i-l cer asisten­tei, că mă şi trezeam cu el în mâini", a spus doctoriţa, convinsă că minunea fusese adevărată.

Salvat de cancer

Un creştin de 46 de ani din Kavala, localitate aflată în nordul Greciei, s-a îmbolnăvit de cancer. Tumora se dezvoltase pe creier, şi medicii au încercat să o ope­reze. Din nefericire, după doar trei ani de zile, ea a apărut, de data aceasta în altă parte a craniului, mult mai adânc, astfel încât chirurgii nu puteau să ajungă la ea pentru a o extirpa, fără a leza masa neuronală, uci­gând pacientul. Disperat, bărbatul a alergat de la un spital la altul, rugându-i pe medici să-şi asume riscul de a-l opera, dar niciunul nu a îndrăznit. În starea aceea de deznădejde, o rudă l-a sfătuit să meargă la o biserică închinată Sfântului Luca. Acolo a găsit un preot râvnitor, care s-a rugat mult pentru el şi a slujit Paraclisul Sfântului, trezindu-i nădejdea în vindecare. Drumul i s-a deschis. Într-o zi, bolnavul a întâlnit un medic curajos, care şi-a asumat riscul să opereze tu­mora. Înaintea dificilei intervenţii, bietul om l-a visat pe Sfântul Efrem cel Nou, care i-a spus să stea liniştit, pentru că totul va fi bine. A fost operat pe 13 martie 2007 şi, când se afla pe masa de operaţii, s-a întâmplat o minune. Deşi era anesteziat, a început să perceapă realitatea din jurul său. Îi vedea pe medicii din sala de operaţie, iar împreună cu ei se aflau şi Sfântul Efrem cel Nou şi Sfântul Luca al Crimeei. Sfântul Efrem îl ţinea cu drag de o mână, iar cu cealaltă arunca asupra capului său raze strălucitoare. Sfântul Luca era aşa cum îl ştim din fotografii, şi folosea la incizii acelaşi bisturiu vechi, cu care operase mii de bolnavi, în ste­pele îngheţate ale Siberiei. După ce intervenţia a luat sfârşit, bolnavul a fost dus la sec­ţia de terapie intensivă. Acolo l-a întâlnit din nou pe Sfântul Luca, care i-a spus: "Să ştii că am fost şi eu cu tine în sala de ope­raţii!" Din camera alăturată l-a auzit pe chirurg zicând: "E prima dată în viaţa mea, când fac o ope­raţie atât de uşoară!"

O vizită tămăduitoare

O credincioasă din Trikala s-a trezit cu o tuse puternică şi per­sistentă. A luat medica­mente, dar tusea nu se oprea defel, aşa că a mers la doctor. I s-a recomandat efectuarea unei tomografii, la care au apărut inflamarea lobului stâng şi o serie de noduli în plămâni. Speriată, femeia a mers la un preot din apro­piere, care i-a recomandat să se roage Sfântului Luca al Crimeei. Creştina a avut încredere în preot, deşi nu ştia de minunile săvârşite de sfânt. A mers într-o biserică unde exista o icoană a lui, apoi i s-a rugat acasă, cu multă nădejde. Seara, Sfântul Luca a vizitat-o, iar când i-a apărut, a simţit că-i amorţeşte întregul trup, dar starea aceasta a trecut după întâlnirea misterioasă.
A doua zi a mers la un nou control, unde i s-a făcut o nouă tomografie, în vederea unei intervenţii chirur­gicale, dar doctorii nu au mai avut ce să opereze, pen­tru că plămânii erau curaţi, şi perfect sănătoşi.

Operând în echipă

Arhimandritul Nectarie Antonopoulos, stareţul Mâ­­năstirii Schimbarea la Faţă din Sagmata, a con­tribuit mult la popularizarea Sfântului Luca al Crimeei, în rândul creştinilor orto­docşi din Grecia. A adunat mărturii despre mi­nunile săvârşite de sfânt, i-a publicat viaţa şi a organizat multe pelerinaje la mormântul său. Părintele arhimandrit a consemnat el însuşi una dintre apariţiile miraculoase ale sfântului în sala de operaţii. De data aceasta, chirurgul celest nu a fost văzut doar de bolnav şi a lăsat în urmă şi o mărturie palpabilă...
Totul a început la Atena, cu un copilaş foarte bolnav, atât de bolnav, încât medicii greci au spus că nu poate fi operat în ţară şi i-au recomandat familiei să meargă în Ger­mania, unde exista un centru medical echipat cu o aparatură de ultimă generaţie, în măsură să faciliteze intervenţia. Părintele arhimandrit Nectarie a însoţit familia în Germania şi a stat împreună cu ei, pe toată durata operaţiei. La sfârşit, după multe ore, medicii germani le-au spus că nu înţeleg de ce au bătut atâta cale din Grecia, când au în ţară un specialist atât de bun. Miraţi, părinţii au întrebat cine e vestitul doctor despre care vorbesc.
"Cel care ne-a susţinut, ne-a dat instrucţiuni pre­ţioase şi a condus de fapt operaţia. E un pro­fesionist la cel mai înalt nivel! Putem spune că datorită lui operaţia a avut succes", au răspuns spe­cialiştii germani.
"E ciudat, dar cu noi nu a venit niciun spe­cialist, faceţi o confuzie..."
Fără să înţeleagă ce s-a întâmplat de fapt, doc­torii germani au încercat să le descrie cum arăta ma­rele specialist grec - în vârstă, cu barba albă şi îmbrăcat cu un halat medical de stil vechi. I-au che­mat pe părinţi să le şi arate semnătura doctorului, în registrul de operaţii. Când părintele Nectarie s-a uitat, acolo stătea scris de mână cu caractere chi­rilice: "A?????????? ????" - Arhiepiscop Luca.